Silviu Iliuţă's Blog, page 350

October 24, 2017

La Balul Bobocilor nu mai e ca pe vremea mea, maica!

Trebuie sa va spun ca atunci cand am privit pentru prima data imaginile astea m-am simtit, pentru prima data, batran.

Daca ai in jur de 40 de ani, ca si mine, si mai ai si fete, nu are cum sa nu-ti stea inima in loc o clipa.


Imaginile sunt de la un Bal al Bobocilor din Cluj si au fost publicate, NECENZURATE, de o copila pe pagina ei de facebook. Cei din imagini au 14-15 ani.


 



„Bine, e un joc!”, mi-am zis.  Apoi m-am gandit la „Sticluta”, „Lapte gros” sau orice numeam noi jocuri la 14 ani. „Sunt batran, gata!” mi-am zis.

Apoi am incercat sa le gasesc scuze copiilor. Si le-am gasit: la 14 ani esti tentat sa imiti ce e cool, esti teribilist. Notiunile de „bine”, „rau”, „moral”, „imoral”, „decent”, „indecent” se amesteca in capul tau. Ce ma sperie totusi e dezinvoltura fetelor.

Am incercat sa le gasesc scuze parintilor. Nu am reusit. Chiar deloc.

Am incercat sa le gasesc scuze profesorilor sau celor care au organizat… Mi-a fost imposibil. M-am gandit ca poate nu au stiut, dar… cum naiba? Sau poate li s-a parut amuzant?

Am incercat sa le gasesc scuze celor de la club, adultilor. Mi-e greu sa o fac.

Poate ca asa sunt pustii de 14 ani din 2017. O parte dintre ei. Poate ca mai conteaza si cine e organizatorul balului. Cei de la scoala stiu? Dupa toata informatia pe care o au tinerii, dupa acccesul la net, dupa… poate asa ajung sa se manifeste. Dracu stie!


14 ani e varsta la care aspiri la prima iubire, in taina, iti iei inima in dinti sa i-o spui. Nu aspiri la prima mimare de sex oral in public. Poate ca e vina mea, nu sunt destul de deschis la minte si, va rog sa ma credeti, imi pun serios intrebarea asta.

Am doua fete, iar cea mare are 11 ani, asa ca trebuie sa studiez rapid problema.

Sunt ingrijorat, iar pana voi reusi…

Tot ce pot sa zic e ca vreau inapoi in ’90. Nici nu ma gandesc cum va arata balul de la 18 ani!




PAGINILE MELE DE FACEBOOK: Silviu Iliuta SI cronicipebune




IMPORTANT: Va rog sa nu distribuiti pozele necenzurate de pe facebook si sa nu dezvaluiti identitatea fetei care a postat! Este vorba despre minori!




PAGINILE MELE DE FACEBOOK: Silviu Iliuta SI cronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.



SURSE POZE: FACEBOOK, nu vreau sa dau pagina, apartine unei minore


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.





 


The post La Balul Bobocilor nu mai e ca pe vremea mea, maica! appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 24, 2017 11:38

Mare e gradina facebook! (199)


O sa imi fac un tricou cu mesajul tau. OIl voi purta cand voi sta pe canapea.




Dar de ce sa cumparam PROSTI din comert? Cand putem sa luam chiar de aici, de pe facebook!


 



Mai, sunt si momente in viata in care se intampla asa. Si dupa noua luni apar oamenii aia mici.


 




Toate ca toate, dar ai bani de cumparaturi si nu ai putut sa-ti iei o nevasta, mai? Nu prea e sanatos sa traiesti cu nevastuica, zau…


Paginile mele de facebook: Silviu Iliutacronicipebune



Ceau, fluturas! Vreau sa al cuno sc pe cumnatul tau. El scrie may bi ne?



De cate ori am fost la Paris in viata asta si nici nu imi dadeam seama… Numai la bunicii  mei, la tara, au vreo 30 de turnuri Eiffel. Pff!


 


De Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post Mare e gradina facebook! (199) appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 24, 2017 01:05

October 23, 2017

Cum ajungi sa realizezi ca esti un cocalar?

1. Conduci prin oras, iar muzica pe care o asculti tu in masina se aude de la doua statii de tramvai? Esti cocalar. Chiar daca nu asculti manele, ci,  hip hop, tot cocalar esti!

2. Din lantaul de la gatul tau se pot face 5 lanturi de bicicleta si vreo 3 de tras apa la toaleta? Esti cocalar.




3. Ai mania hainelor de firma? Cavalli sa fie! Chiar daca ai o camasuta mulata pe burtihan, descheiata la nasturi si niste pantaloni pe care ii purtai acum 50 de kilograme, esti cocalar. Cocalar modist.

4. Mergi la gratar cu familia si lasi in urma toate ambalajele, ca ai auzit tu ca sticlele de plastic dispar mai greu, in cateva sute de ani, dar dispar. Cocalar de gratar.


PAGINILE MELE DE FACEBOOK: Silviu Iliutacronicipebune




5. Daca crezi ca femeia e buna doar la pat, la facut mancare si la prajit seminte, esti cocalar.

6. Te contrazice cineva, iar tu, dupa primele doua propozitii, zici: “Sa moara mama, boss! Daca mai continui, fac moarte de om!” Esti cocalar violent.

7. Cand mergi la Mamaia, parchezi la doi metri de mare? Ca sa ai masina aproape, sa bagi muzica tare de la boxe, sa stie toata plaja  ca a venit boss! Esti cocalar de vacanta.




8. Nimeresti din greseala la cinematograf, ca ai auzit tu ca e film cu batai, si in mijlocul filmului vorbesti la telefon: “Da, fa! Da, taci dracu’ ca sunt la film acum, da’ nu incepe astia bataia!”  Esti cocalar de cinematograf.

9. Daca toate femeile sunt pi**e proaste si nu au dreptul sa vorbeasca cand vorbeste barbatu’, esti cocalar. Cocalar misogin.

10. Ai la profilul de facebook descrierea: “lucrez la skoala vieti”, postezi manele si dai mesaje tuturor femeilor pe care le vezi: “CF frum? Vrei s-a ne vdm la o cafea?” Esti cocalar de facebook.

PAGINILE MELE DE FACEBOOK: Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post Cum ajungi sa realizezi ca esti un cocalar? appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 23, 2017 15:28

In Romania, este mai grav sa scrii poezii decat sa furi milioane.

Laura Ioana Florescu are scleroza multipla si cinci pareze. Drept urmare, ea primeste de la statul roman exorbitanta suma de 39 de lei/ luna. Primea, pentru ca infractoarea deosebit de periculoasa a fost prinsa. (Poate ati citit despre caz la Corina Bacanu, Mediafac, Digi 24, Adevarul sau la cei care au preluat-o).



 


Poate va intrebati daca a facut o crima sau a spart vreo banca. Sau a fost implicata in vreun dosar de coruptie.

Ei bine, nu! Fata a facut o fapta mult mai grava: a scris o carte de poezii.

Pentru ca a primit de la editura uriasa suma de 230 de lei, rezultata in urma drepturilor de autor, Laura a fost lasata fara ajutorul de la stat, de 39 le lei/luna.

Aici sunt doua probleme, una materiala: Olguta Vasilescu spune ca asa e legea si ca nu ar mai avea dreptul la cei 39 de lei. O comisie i-a schimbat gradul de invaliditate din II in III. Ca si cum un om cu scleroza multipla s-ar putea face bine. Cine e in comisia asta, nu stiu. Dar e clar ca desteptii care au facut asta au comis un abuz.

Din ce vad eu, la 39 de lei primiti, Laura are grad de invaliditate mediu. Asta inseamna ca ARE DREPT DE MUNCA. Ori am eu nevoie de lamuriri, de oameni care sa imi traduca din romana in romana, ori Olguta nu stie legea.




A doua problema e morala: voi va dati seama ca traim in tara in care o fata cu scleroza multipla, o boala ingrozitoare, a scris o carte de poezii, iar statul a lasat-o fara bani? In conditiile in care o gramada de borfasi, hotomani si corupti au scris carti in puscarie si pedepsele au fost diminuate? Va dati seama ca exista o directiva( pot baga mana in foc pentru asta) pentru ca aceste comisii sa reincadreze persoanele cu invaliditate la alt grad,  pentru a le da mai putin bani de la buget? Pe principiul: am promis mariri de salarii, acum trebuie sa luam bani de la persoanele cu handicap!


Mai mult, in Romania, se dovedeste clar ca scrisul e o crima. E mult mai grav sa scrii poezii, daca ai o boala grava si cinci pareze, decat sa fii un hot nenorocit si sa furi milioane. In primul caz, statul iti ia banii inapoi, in al doilea nu mai recupereaza nici naibii prejudiciul. In primul caz, esti lasat sa mori de foame, in al doilea primesti un arest la domiciliu. Rau de tot, cand domiciuliul tau are ponton, piscina si vreo 5 hectare in Snagov.


Pe Laura o puteti ajuta donand aici. Ca statul n-o va ajuta in veci!


Cont RON RO60RZBR0000060018720895

Cont EURO RO49RZBR0000060018720899

Cod swift RZBRROBU

Florescu Ioana Laura

cont PayPal lauraioanal@yahoo.com


 


The post In Romania, este mai grav sa scrii poezii decat sa furi milioane. appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 23, 2017 07:22

October 22, 2017

Un veteran de 92 de ani judecat ca nu a murit.

„Un veteran de război, în vârstă de 92 de ani, din judeţul Botoşani, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani pentru înşelăciune, după ce ar fi efectuat peste 200 de călătorii Botoşani-Bucureşti, cu diferiţi însoţitori”, transmite corespondentul MEDIAFAX.



Pentru a intelege tot peisajul: batranul, dupa ce a luptat in Razboaiele Mondiale, alea despre care inteligentii de pe facebook cred ca au fost pe la 1400, a ajuns, la 92 de ani, sa traiasca din 600 de lei/luna.


Pentru ca la 92 de ani mananci mai multe medicamente decat mancare, batranul a gasit o metoda sa faca rost de bani. In loc sa cerseasca, el a efectuat calatorii cu trenul, avand dreptul la in insotitor. La finalul calatoriei  primea bani de la acestia. Vreo 40 de lei.


Omul, demn de tot respectful meu, a ales sa nu moara. Sa nu se lase omorat de un stat care nu e in stare sa asigure o batranete linistita unui veteran de razboi. Omul, la 92 de ani (!!!) a facut multe calatorii cu trenul pentru a primi cativa lei de la insotitori. Iar procurorii l-au acuzat, da? El risca 5 ani de inchisoare sau o amenda.


Bai, procurorilor, bai, desteptii patriei, voi realizati cum e sa mergi cu trenul al 92 de ani? Sa faci din asta o meserie? Voi realizati cum e sa traiesti in tara asta plina de hoti de rahat, in care, daca ajungi sa iti iei medicamentele compensate de la farmacie, ti se spune: „NU avem fonduri!” Voi stiti, bai, procurorilor, cum e sa ajungeti la spital pentru o analiza si sa vi se spuna: „Veniti peste doua luni, atunci o sa avem bani de la minister!”.


Bai, procurorilor, voi realizati ca omul ala n-a vrut sa moara? Ca, in ciuda a ce i-a facut tara asta, el se incapataneaza sa traiasca in ea, la 92 de ani? Voi va dati seama ca, in loc sa stea linistit in gradina sa, sa depene amintiri cu nepotii, asa cum fac camarazii sai din alte tari ale Europei, el este nevoit sa faca drumurile astea cu trenul? Voi nu va dati seama in ce hal si-a batut tara asta joc de el?!


Bai, procurorilor, voi realizati ca in loc sa ii pupati mana batranului, sa ii multumiti pentru ce a facut el pentru tara asta, in care voi traiti acum liberi, l-ati trimis la judecata? Voi realizati ca orice amenda, fie si de 100 de lei e un dezastru pentru omul asta? Bine ca ii lasati pe toti coruptii aia infecti cu averile neatinse, pe numele matuselor!


Daca batranul va primi o amenda, propun sa strangem bani, prin postari pe facebook. Dintre toate cauzele din lume, eu nu cunosc una mai buna.


Frumoasa tara avem, pacat ca e locuita de atatia idioti!


De Silviu Iliutacronicipebune


 


 


 


 


The post Un veteran de 92 de ani judecat ca nu a murit. appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 22, 2017 00:28

October 21, 2017

Cele mai tari oferte din magazinele patriei! (74)


In esenta: caut fotomodel, cu IQ cat mai mic, sa vorbeasca japoneza si care sa lucreze pe 1200 de lei pe luna.




ANCARCATI, descarcati, si AN parcare nu mai stati!


 



Bine A-M venit. Acum PLECA-M repejor.


Paginile mele de faceboo: Silviu Iliutacronicipebune



E un parizer copt in conditii mai speciale, pentru a capata o aroma unica. Atat trebuie sa stiti.



Legenda spune ca toti romanii care ajung la acest restaurant japonez spun: vrem si noi ceva de-ale gurii! Toti pleaca dezamagiti, dupa ce primesc peste crud.


De Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post Cele mai tari oferte din magazinele patriei! (74) appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 21, 2017 12:37

„Femeile care se imbraca asa se cer violate!”

Daca esti un barbat care crede ca o „o fata merita sa fie violata pentru ca se imbraca asa pe strada”…



Atunci tin sa iti spun ca ai dreptate. Si ca ar trebui sa iti intre un drug de fier in fund. Pentru simplul motiv ca mergi pe langa mergi un santier. Sau un copac. De cate ori ajungi  prin padure.

Te si vad, la mare, in slipii aia misto cu dungulite, care se mai vad putin doar in partea din spate, pentru ca in fata s-a revarsat bura peste ei. Stii cate instinct sexuale trezesti?!

Am citit atatea comentarii de genul: „Uite-o cum se imbraca. Pai nu cere ea sa fie violata?”

Bai, baiatule, ai idee cat de ametitor, de innebunitor de sexy esti atunci cand umbli cu pantalonii aia care iti cad mereu si ti se vede juma de cur? Ai idee ce efect ametitor ai asupra unei femei? Esti ca o bomba cu hormoni! In locul femilor as sari imediat pe tine sa te abuzez. Si pentru ca esti in halul asta de irezistibil, ar trebui sa sara toti pe tine. Si barbati, si femei!

Sau cand mergi la ZOO, vara. Ca e la doi pasi de padurea in care faci gratar si „vrea aia mici sa vada maimutele”. Te imbraci in bermudele alea cu floricele, care rup moda de la Paris. Si porti camasa aia inflorata, descheiata, sa se vada pepenasul. Ai idee ce efect afrodisiac ai asupra gorilelor? Pai nu meriti tu un viol mic din partea lor?

Sau poate esti instalator. Ai idee cate cururi de instalator am vazut la viata mea? Pe principiul tau, toti instalatorii ar trebui violati, de cel putin 500-600 de ori in viata! Mai ales ca vine in casa ta, nu?

Daca esti convins ca o femeie care poarta fusta scurta, a carei singura vina e ca arata mult mai bine decat arati tu in bermude, merita sa fie violata, atunci si tu meriti toate lucrurile alea! Pentru ca standardele frumusetii difera si, cine stie, poate casi tu esti atragator pentru cineva din alta galaxie.

Daca esti femeie care gandeste asa… e trist. Si atat. Sper doar ca te-ai maritat cu un barbat care are conceptii asemanatoare. Poate chiar cu gibonul de mai sus.

AICI MA GASESTI PE FACEBOOK: Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post „Femeile care se imbraca asa se cer violate!” appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 21, 2017 00:25

October 20, 2017

Olguta ne mareste… salariile.

Olguta Vasilescu ne-a declarat in exclusivitate si in limba romana (aproximativ) ce se va intampla cu maririle de salariu promise de PSD in Campania Electorala:


„1.Salariile Medicilor vor creste e de 10 ori! Exact asa cuma promis PSD in programul de guvernare.

Marirea va avea loc imediat, niciun minut mai tarziu! Imediat ce vor ajunge in Anglia.


2.Profesorii vor beneficia si ei de marire de salariu, exact cum am spus in campania electorala. Ce am uitat sa precizam in programul de guvernare este ca e vorba numai de profesorii nascuti inainte de 1920. Lor li se vor tripla!


3. Copiii vor avea indemnizatii mult mai mari, pentru ca noi ne tinem mereu de promisiuni!

Este vorba despre copiii proveniti din mamele senatorilor si deputatilor, carora li s-a dublat indemnizatia de sedinta.


4. O importanta marire, de 300% va fi si in sectorul bugetar.

Singurele precizari sunt ca este vorba de personalul masculin bugetar din Ministerul Muncii, aflat direct sub subordinea mea, a Olgutei Vasilescu. Si ca marirea, suportata de stat, NU se refera la salariu.


5. Invatatorii vor fi cei mai avantajati de aceste mariri de salariu. Este vorba de o crestere cu 1200 de lei. Crestere negativa.


6. In Programul de Guvernare, prezentat la Antena 3, scria clar: indemnizatiile pentru copii 1 X 2.

Asta nu inseamna ca se vor dubla pentru un copil, asa cum au inteles unii, ci doar va lasam sa alegeti un prognostic pentru meciul Stelei.


7. Si in Agricultura vor creste salariile, evident!

In acest scop, taranii au fost rugati sa le insamanteze in toamna asta si sa astepte pana s-or face.


8. Politistii vor avea si ei bani in plus in buzunar, in fiecare luna. Vor avea aproximativ 2000 de lei in plus, obligatoriu, atunci cand se intorc la familie!

Treaba lor de unde ii fac rost.


9. Pensiile militarilor vor creste, asa cum am primis, cu 400%. Sau nu, cu 1000%! Sau spuneti dumneavoastra cu cat!

Vorbim de militarii care au adus onoare patriei si au participat la Razboiul de Independenta si au adus onoare patriei.


AICI MA GASESTI PE FACEBOOK: Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post Olguta ne mareste… salariile. appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 20, 2017 13:38

Mare e gradina facebook! (198)


Mai corect at fi spus: „in spatele fiecarei femei puternice sta o canapea. Si sub ea zace aruncata cartea de Gramatica.”




Sa parosaniti frumos si sa fie stomacu plin si sa nu lasati gunoaie in urma! Ma refer la baietii de parosaneaza.


 



In urama ta sufera toti profesorii pe care i-ai avut vreodata. I-ai lovit crunt!


 




Eu mi-am notat-o pe asta, vreau sa o folosesc la ocazii speciale: cand vreau sa cuceresc o fata, la nunti, ca sa fiu amuzant, sau daca o sa ma apuc de scris versuri de manele.


 


Pagini de faceboo: Silviu Iliutacronicipebune



Buna dimineata si tie, fluturas! Sa iti fie casa, casa si masa, masa. Si telefonul… arunca-l!



Da, da, chiar am gasit in TATOIST  din asta bun pentru tine. E fata. Ia-o!



Parscene ca ale ale mele mai rar! Pana corbului.


De Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post Mare e gradina facebook! (198) appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 20, 2017 05:32

October 19, 2017

Ai fost hartuita? Du-te la Politie! Hashtag-ul nu o ajuta pe urmatoarea victima.

Daca ai fost hartuita sexual, mergi la Politie! Chiar daca s-a intamplat acum 10 ani., acum 30.

Sigur, ajuta si o postare pe facebook. Alte fete iti urmeaza exemplul, prind curaj si tot asa. Dar fara sa mergi la Politie, e ca si cum ai aruncat o bomba in spatiul public, fara dovezi. Cu riscul de a primi mii de injuraturi, multe fete mint. E in natura umana sa minti ca sa starnesti lacrimi, ca sa atragi atentia, ca sa primesti like-uri, ca sa ai parte de iubire. Femeile mint, barbatii mint de rup. Asa a fost si asa va fi mereu.

Multe fete vor profita de ocazie si vor inventa povesti. Altele vor cauta razbunare pe fostii iubiti. Multi barbati frustrati vor face la fel.

Probabil ca 99% dintre cazuri sunt REALE, dar ce facem cu alea 1%? Ii denigram pe barbati, fara probe? Sau daca inventeaza barbatii povesti despre sefele lor? Daca doi barbati mincinosi scriu despe aceeasi sefa hartuitoare? Nu ii fac praf imaginea? Nu ramane pe strada?

Atat de usor e sa scrii bine o minciuna care se rostogoleste pe net… Prea usor.

Ce vreau sa iti spun? Ai fost hartuita? Posteaza, apoi mergi la Politie! NUMAI asa poti face ceva cu adevarat. Daca un barbat este denuntat de multe femei, sunt sigur ca vor ancheta cazul. NUMAI la Politie poti impiedica sa i se intample acelasi lucru si altei fete, in viitor.

HASHTAGUL nu pedepseste si nu opreste hartuirea! Pe facebook, vorba zboara… si atat. Si, cu toata empatia, vom avea intotdeauna rezerva: daca nu e adevarat? Pentru ca noi, necunoscand victima su agresorul, nu suntem in stare sa decidem ce e adevarat si ce e nascocit. NU avem cum!


Liber la injuraturi.

PS: daca nu ati inteles bine ce vreau sa spun, nu o sa raspund comentariilor violente. Mai clar nu pot exprima ce gandesc, nu la ora asta.

#metoo


The post Ai fost hartuita? Du-te la Politie! Hashtag-ul nu o ajuta pe urmatoarea victima. appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 19, 2017 11:17

Silviu Iliuţă's Blog

Silviu Iliuţă
Silviu Iliuţă isn't a Goodreads Author (yet), but they do have a blog, so here are some recent posts imported from their feed.
Follow Silviu Iliuţă's blog with rss.