Silviu Iliuţă's Blog, page 340
November 29, 2017
Urmatoarea mea masina va fi un Duster.
Nu pentru ca m-a livit brusc nationalismul. Nici pentru ca nu mi-as permite o masina putin mai scumpa.
Ci pentru ca m-am sarurat sa aud la service:
-Aaa, pai oglinda e rupta, trebuie comandata alta din Japonia. Dureaza o luna.
-Pentru o oglinda?
-Da. Si speram ca au sistemul de prindere, ca ultima data ne-a venit fara. Sau poate aveti dvs. drum pron Japonia.
-Aaa, pai cheia dvs. e unicat. Adica sunt doar doua pentru masina asta. A treia nu se poate face, trebuie schimbat nu stiu ce care costa cat vreo 5 salarii.
-Pentru ca mi s-a uzat cheia?
-Da, asa e la masinile astea.
-Aaaa, pai nu exista decat doua serviceuri autorizate pentru masina dvs.!
–
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliuta-cronicipebune
Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”
Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65
P.S Se livrează și internațional.[image error]
De Silviu Iliuta-cronicipebune
[image error]
Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.
[image error]
Fragment:
„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.
La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.
Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.
– Sărut-mâna, domnule Iliuță!
Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.
– Bună.
– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.
A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?
La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că
într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“
– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.
– În părculeţul din spate?
– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.
– Ți-a prins bine la creștere…
– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.
– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!
– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!
Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!
La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!
– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.
Pi*da mă-sii de viață!”
[image error]
[image error]
The post Urmatoarea mea masina va fi un Duster. appeared first on Cronici pe bune.
Firea: „Oamenii vor ajunge la Targul de Craciun cu sania lui Mos Craciun! Ce daca piata e inconjurata de trafic?”
Doamna Firea, eu consider ca oamenii aia care au spus ca Piata Victoriei nu este un loc bun pentru Targul de Craciun sunt rau intentionati. Basisti si iohaniati.
Ce daca este o piata inconjurata de trafic? Ce daca nu ai cai de acces si sunt masini in toate directiile?
Chiar asa, ne opresc pe noi toate rahaturile noi care am facut revolutii de la ’48 am darmat muntii am batut rusi mortii lor am invins nemtii si alte chestii ce am facut noi care ne opreste acum o parcare? Scuzati ca nu pun virgule, da’ m-am enervat pe ei gatu’ lor de dusmani ca bine le-a zis domnu’ Gadea ca sunt dusmani si domnu’ Badea ca vor sa destabilizeze programul PSD si domnul Codrin bine i-a injurat cand i-a injurat.
Cai de acces pentru cei care vor la targ in Piata Victoriei exista! Putina lume stie ca Bucuresti are sute de mii de kmilometri de subteran si ca daca te bagi in canal in Drumul Taberei ajungi la Victoriei intr-o ora. Toti se vaita de trafic, da’ unu’ nu ar lua-o prin tunel!
Si mai e si calea lui Mos Craciun. Pe el il impiedica oare cineva sa livreze cadouri! L-ati auzit vaitandu-se ca e sosea in jurul casei, ca se ajunge greu in Victoriei sau ca ii frige curi’ la aterizarea pe horn? Asa si noi, daca tot vrem sa ajungem la targ, trebuie sa venim cu sania zburatoare, trasa de reni zburatori.
Doamna Firea, o intrebare de final, care eu va respect si sunteti fanul meu si bine faceti cand faceti: cam cand preconizati ca o sa dea primaria voucherele alea de sanie zburatoare ca sa ajungem in piata cu ele? Ca as vrea sa o trimit pe nevasta-mea la coada. Si, daca tot dati, puteti sa imi dati mie voucher de saniuta? Ca eu nu prea merg la targuri. Exista si voucher de ren zburator? Ca eu as vrea de porc.
Va iubesc da sa nu ii spuneti lui Pandele ca imi faceti necazuri care e gelos.
Update: mi-a scris un pesedist ca Firea nu a declarat asta, asa ca simt nevoia sa ii spun ca e un pamflet. Asta e cava care seamana cu un trafalet, deci nu e de rau.
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliuta-cronicipebune
Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”
Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65
P.S Se livrează și internațional.[image error]
De Silviu Iliuta-cronicipebune
[image error]
Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.
[image error]
Fragment:
„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.
La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.
Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.
– Sărut-mâna, domnule Iliuță!
Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.
– Bună.
– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.
A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?
La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că
într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“
– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.
– În părculeţul din spate?
– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.
– Ți-a prins bine la creștere…
– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.
– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!
– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!
Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!
La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!
– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.
Pi*da mă-sii de viață!”
[image error]
[image error]
The post Firea: „Oamenii vor ajunge la Targul de Craciun cu sania lui Mos Craciun! Ce daca piata e inconjurata de trafic?” appeared first on Cronici pe bune.
November 28, 2017
Lectii de condus pentru femei. Lectia 1. Prioritatea
guest post de Alina Mirt
M-am saturat sa se spuna ca noi, femeile, nu suntem buni soferi. Asa ca m-am hotarat sa va impartasesc din experienta mea. Astazi vorbim despre regulile de prioritate.
In primul rand, ca sa avem prioritate trebuie sa ne stea parul bine si sa fim machiate si aranjate. Daca nu ne-am incadrat in timp sa facem asta acasa nu e problema, de aia s-au pus in tot orasul semafoare.
Daca ajungem intr-o intersectie fara semafoare, ca alea din testele de la examen, nu e cazul sa ne dam jos din masina, sa ne holbam pe stalpi si sa ne gandim. Ne oprim, zambim larg si daca ceilalti participanti la trafic dau flash-uri, inseamna ca noi avem prioritate. Mare atentie, in intersectiile astea au prioritate, indiferent din ce directie vin, bmw-urile cu numar de Bulgaria, politia, pompierii, daciile 1310 conduse de primul proprietar. Ciuliti bine urechile, daca dintr-o masina se aude raki taki tanana si raga daga da, si aia are prioritate.
Mare atentie, e posibil sa ajungem intr-o intersectie unde se agita un politist. Face cam ca stewardesele la decolare, atunci cand noi citim ce promotii sunt la parfumuri. Daca suntem norocoase si prindem o coloana de masini e simplu, ce face ala din fata facem si noi. Daca cumva avem o zi proasta si suntem primele, nu trebuie sa ne panicam. Verificam scurt in retrovizoare daca rimelul si rujul sunt la locul lor, dam geamul jos si il privim drept in ochi pe politist. Cand se apropie improvizam un dialog:
-Nu va suparati, sunteti domnul Marian Godina? Aaa, nu?? As fi putut sa jur, semanati atat de bine. La pectorali.
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune
Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”
Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65
P.S Se livrează și internațional.
De Silviu Iliuta–cronicipebune
Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.
Fragment:
„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.
La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.
Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.
– Sărut-mâna, domnule Iliuță!
Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.
– Bună.
– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.
A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?
La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că
într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“
– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.
– În părculeţul din spate?
– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.
– Ți-a prins bine la creștere…
– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.
– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!
– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!
Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!
La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!
– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.
Pi*da mă-sii de viață!”
The post Lectii de condus pentru femei. Lectia 1. Prioritatea appeared first on Cronici pe bune.
Uita-te in ochii ei!
-Uita-te in ochii ei! mi-a spus mama. Cand vorbesti cu o fata, sa te uiti la ea, ca sa vada ca nu ai intentii ascunse.
Prima batalie am pierdut-o prin 1992, la un interviu. Patroana, in jur de 30 de ani, frumoasa foc, cu un decolteu pana foarte aproape de buric.
-Varsta? m-a intrebat.
-18 ani.
-Ce faceti acum?
Am incercat sa ma uit fix in ochii ei. Nu voiam sa clipesc, de frica sa nu deschid ochii si sa ma uit la sani.
-Student.
-Ce forma de a colabora doriti?
-De pară.
Am clacat. Desi se uita la mine, privirea mi-a picat drept in decolteu, la buric.
-Obsedat… afara, va rog! Urmatorul!
Am picat. Dar mi-am jurat ca din ziua aia voi fi puternic.
A doua oara am clacat prin 2000, cand am iesit cu iubita, la film.
-In sfarsit, o sa o cunosti si tu pe Danuta, prietena mea.
Si le-am cunoscut. Adica am cunoscut-o. O tipa cupa D, cu pieptul acoperit de doua batistute cupa A. Toate instinctele mele de bebelus s-au trezit.
Si am incercat sa nu cobor privirea mai jos de gat, jur! Am incercat sa privesc la ecran, am incercat sa ma uit in ochii ei, la floricele si la prietena mea. Pana pe la jumatatea filmului:
-Aoleu, Silviu, mi-a cazut o floricica pe gat?
Din momentul ala, ochii mei m-au parasit si au plecat intre cele doua batistute. N-a mai existat film, n-au mai existat floricele. Si, dupa 5 minute, n-a mai existat nici prietena mea. Si nici Danuta.
-Ce prieten pervers ai! Aveai…
A treia oara am iesit la masa cu colegii.
Si greseala unei colege cu decolteu imens a fost ca s-a asezat in fata mea. Am rezistatr eroic. Efectiv imi tremura barbia, care tot voia sa se aplece cu tot cu cap. Cat am vorbit cu ea si mi-am jurat ca privirea va sta cand in ciorba, cand in ochiul ei stang. Mi-am spus in gand tot felul de citate motivationale. „Hai, ca poti! Priveste-o in ochi! Esti facut din vointa, coane!”
Am rezistat pana la felul 2, cand in minte mi-a venit un citat cu munti si vai, am cedat si m-am uitat in decolteu. Cand s-a ridicat sa mearga la baie, m-am dus dupa ea, tot cu privirea acolo. Nici macar nu mi-am dat seama ca mergeam.
–
Fetelor, e greu! E o batalie pe care niciun barbat nu o poate castiga. (Asta daca ii exceptam pe Botezatu si Razvan Ciobanu. Ei sunt puternici.)
E aproape imposibil pentru noi sa dialogam cand vedem asta in fata ochilor.
Asa ca, daca te recunosti in poza asta, tin sa iti spun: Imbraca-te! Vreau sa iti vorbesc.
Daca nu, o sa vorbim prin semne, nu e bai!
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune
Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”
Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65
P.S Se livrează și internațional.
De Silviu Iliuta–cronicipebune
Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.
Fragment:
„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.
La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.
Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.
– Sărut-mâna, domnule Iliuță!
Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.
– Bună.
– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.
A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?
La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că
într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“
– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.
– În părculeţul din spate?
– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.
– Ți-a prins bine la creștere…
– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.
– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!
– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!
Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!
La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!
– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.
Pi*da mă-sii de viață!”
The post Uita-te in ochii ei! appeared first on Cronici pe bune.
Cea mai tare politista din Romania.
„O polițistă de la Secția 4 Poliție Rurală Beclean a revoluționat Codul Rutier. Aceasta i-a luat unui șofer permisul de conducere și cu actul în mână i-a dat amendă omului că nu are permisul la el.” Adevarul
„Șoferul s-a ales fără permis, acesta fiindu-i suspendat pentru 60 de zile și cu două amenzi, a câte 870 de lei fiecare.”
Doamna politist, va iubesc, sunteti cea mai tare, sunteti fanul meu! Sau invers.
Urmatoarele actiuni ale dvs. as vrea fie astea:
1. Opriti un sofer, ii dati sa bea. Il intrebati ce meserie are, va spune ca e mecanic auto, apoi il amendati si il bagati la zdup. Mama lui de betiv!
2. Il puneti pe unu’ sa treaca pe rosu, apoi il certati o ora, dar il iertati cand va spune ca lucreaza la Parlament.
3.Ii mai dati unuia sa bea tuiculita, apoi vreti sa ii luati carnetul. Dar aflati ca e ruda cu primarul si il lasati sa plece la volan. Ptiu, ce emotii ati avut!
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune
Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”
Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65
P.S Se livrează și internațional.
De Silviu Iliuta–cronicipebune
Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.
Fragment:
„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.
La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.
Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.
– Sărut-mâna, domnule Iliuță!
Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.
– Bună.
– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.
A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?
La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că
într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“
– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.
– În părculeţul din spate?
– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.
– Ți-a prins bine la creștere…
– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.
– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!
– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!
Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!
La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!
– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.
Pi*da mă-sii de viață!”
The post Cea mai tare politista din Romania. appeared first on Cronici pe bune.
November 27, 2017
Daca Romania ar fi un mare teren de fotbal…
Pentru ca la politica si la fotbal ne pricepem toti, sa zicem ca Romania e un mare teren de fotbal.
Pe gazon sunt 22 de jucatori, vreo 13 de la PSD+Alde si 9 de la Opozitie.
Antrenor-jucator: Liviu Dragnea, la PSD, si antrenor din umbra-VasileBlaga la ceilalti.
Dintre cei 9 de la Opozitie, pe unul nu-l mai crede nici naiba. Basescu. Nu mai joaca nimeni cu el, el nu mai vede bine terenul si oricum nimeni nu ii mai da pase in adancime. Au mai ramas opt.
Doi dintre ei sunt stau la coltul terenului si asteapta sa vada daca se alatura pesedistilor sau Opozitiei. Udemeristii. In timp ce pesedistii zburda pe teren, udemeristii astia taie cu drujba fanionul de la coltul terenului ca sa fuga la pauza in Austria sa vanda lemnul. Au mai ramas sase.
Dintre astia sase, trei dorm. Sforaie de rup patul. Aia de la PNL. Unul a avut o noapte grea, si oricum e genul care vine la conferinta de presa la trei zile dupa meci. Orban. Mai sunt doua fete, dar nu le mai baga nimeni in seama. Turcan si Gorghiu. Ultimul ar fi Predoiu, dar el nu se baga la minge, de frica sa nu il ploua. Asa ca sta la marginea gazonului, iar soferul ii tine umbrela. Au mai ramas doi.
Dintre cei doi, unul este minoritar, nu il intereseaza meciul, asa ca sta la vestiar. El a venit pentru gustarile de dupa. I se rupe de fotbal.
Iar ultimul e de la USR. Stiti ce puiut de somn bun trage? Asta cand nu se cearta cu alt userist.
Iar noi suntem spectatorii. Stam in tribuna si urlam. 12 pesedisti singuri zbura pe teren, contra niciunui adversar. Si noi speram ca PSD sa piarda. :)))))))) Nu avem puterea sa ne gandim ca trebuie sa castige Opozitia, pentru ca stim ca este imposibil. Vrem numai ca aia sa piarda!
Really?
Cand vreodata niste spectatori au marcat? Cand vreodata cei din tribune au dat gol? Variantele ca pesedistii sa nu mai zburde pe teren, si sa nu mai invinga cu 100-o, sunt:
1. Ori sa dea autogol, ceea ce nu e imposibil, la cat de slabi au aratat ca sunt. Ba chiar si-au dat singuri afara un jucator, pe Grindeanu.
2. Ori cei din tribuna sa isi faca o echipa si sa intre pe teren, apoi sa ii bata in lupta dreapta pe pesedisti.
3. Ori cineva, oricine, sa ii trezeasca pe adormitii Maicii Domnului, astia din Opozitie, si sa le explice ca totusi sunt acolo nu ca sa doarma, ci sa intre naibii la lupta!
Comentatorul meciului: Klaus Iohannis. Asta e Romania de acum. Tu ce varianta alegi?
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune
Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”
Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65
P.S Se livrează și internațional.
De Silviu Iliuta–cronicipebune
Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.
Fragment:
„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.
La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.
Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.
– Sărut-mâna, domnule Iliuță!
Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.
– Bună.
– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.
A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?
La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că
într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“
– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.
– În părculeţul din spate?
– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.
– Ți-a prins bine la creștere…
– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.
– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!
– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!
Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!
La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!
– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.
Pi*da mă-sii de viață!”
The post Daca Romania ar fi un mare teren de fotbal… appeared first on Cronici pe bune.
Mare e gradina facebook! (205)
Este atat de interesant ce spui, „m-ai” ca imi vine sa te rapesc, sa te duc departe, undeva, la malul marii. Sa fim numai noi doi acolo, fara alti oameni, fara semnal la telefon. Iar eu sa ma intorc.
Asa arata mic dejunul unui miliardar. Un profesor nu platim si noi, boss?
Asa sa fie, draga noastra. Ia o virgula: ‘ ! E a ta, sa o mai folosesti din cand in cand, ca sa inteleaga si populatia ce vrei sa spui.
Pchii krepui la ochii krepui, da’ ce ne fura inima in 2017 e accentual ala fin de marker negru permanent, combinat cu superglue care lipeste fierul de lemn. Ala e seducator!
Paginile mele de facebook: Silviu Iliuta–cronicipebune
Fan-ii tey te pupa shi iei, de-te in muskii lor de aici de boss muskulos care esti tu!`
Mi se pare cea mai sincera declaratie de dragoste pe care am citit-o in ultimii ani. N-o sa mai duc niciodata flori cand voi merge in vizita.
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune
Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”
Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65
P.S Se livrează și internațional.
De Silviu Iliuta–cronicipebune
Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.
Fragment:
„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.
La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.
Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.
– Sărut-mâna, domnule Iliuță!
Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.
– Bună.
– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.
A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?
La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că
într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“
– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.
– În părculeţul din spate?
– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.
– Ți-a prins bine la creștere…
– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.
– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!
– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!
Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!
La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!
– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.
Pi*da mă-sii de viață!”
The post Mare e gradina facebook! (205) appeared first on Cronici pe bune.
November 26, 2017
In Sibiu este unul dintre cele mai frumoase Targuri de Craciun din lume.
Am simtit dorinta de a scrie acest articol, sperand ca el sa ajunga, printr-o minune, sub ochii doamnei Firea sau a baietilor de la PMB. Ce veti vedea mai jos sunt niste poze de la cele mai tari targuri de Craciun din lume. Sibiu este, din punctul meu de vedere, foarte sus in top, daca nu pe prima pozitie.
Sibiu, 2017:
Ce as vrea sa observe doamna Firea in TOATE pozele este:
1. Casutele de lemn sunt frumoase, aranjate, dichisite peste tot in lume. DAAAAR: Langa ele nu apare niciun cort odios, din material de gri, fost alb. In nicio poza nu apar prelate sau corturi jegoase ale niciunui cumnat al unui var de la primarie, care face si el o spaga la targ, vanzand tuica fiarta. Anul trecut aparusera tot felul de prelate din astea, pe langa casute, la Casa Poporului, si stricau tot aspectul.
2. Afisajul. Meniurile. Nimeni nu are ditamai bannerele cu „SHAORMA 15 LEI”, scrise pe musama rosie, cu litere albe. Observati? Am vazut asta anul trecut, la Bucuresti. Totul se incadreaza frumos intr-un stil aprobat in prealabil. Retinem? La Viena, niciun comerciant care vrea sa traga o musama de 3 metri pe 3 si sa scrie pe ea: „SNITEL CU DE TOATE-9 Euro” nu este acceptat.
3. Curatenia. Daca sunt cosuri de gunoi care se umplu, vizitatorii incep sa arunce langa cos. Asa este peste tot in lume, doar nu isi vor indesa gunoiul in buzunar! Ei bine, la fraierii aia de afara, exista oameni care au grija de asta, golesc cosurile si le inlocuiesc. Atunci, pe loc, nu a doua zi, dupa spartul targului. Stiu ca nu pare important, dar stii ce senzatie iti da in cos plin, iar langa el in munte de gunoi, in mijlocul targului? Senzatia ca vrei sa iesi de acolo.
Strasbourg:
Salzburg:
Dresda:
Bruxelles:
Madrid:
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune
Copenhaga:
Chicago:
Viena:
Poti copia modelulul casutelor, si foarte bine ca o faci, poti face un brad urias, dar sunt detalii care fac diferenta. Asta inseamna ca functionarii de la primaria din Bucuresti chiar trebuie sa se implice, sa se plimbe prin targ, nu sa se multumeasca sa dea directive dintr-un birou. Foarte important! Se poate, doamna Firea? Stiu ca e mai greu sa trecem noi, in Bucuresti, de la festivalurile cu mici si manele din Parcul Izvor, la targuri de Craciun adevarate, dar se poate! Copiati de afara, dar copiati bine! Copiati tot. Si invatati putin de la cei din Sibiu. Ideile de genul proiectiilor pe cladiri rup gura targului.
Sibiu, 2017
Oricum, felicitari celor din Sibiu. Ma uit de zile intregi pe pozele de la targ si abia astept sa ajunga acolo.
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune
Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”
Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65
P.S Se livrează și internațional.
Fragment din carte:
„Mult mai bine în patul virginei. Și stai și așteaptă… Și oftează… Și stai, și sărută, și ține-ți mâinile departe… Și stai, și….
-Tebya ne ebut, ti ne podmakhivai! Dacă nici asta nu era limba rusă!!
-Repede! îmi zice Amy. Ai prezervativ?
-Două cutii…
-Două… ce?!
-Prezervative.
Atunci mi-am dat seama că să îți pui prezervativul pe organul fericirii este una dintre cele mai grele treburi atunci când ești în călduri. În primul rând, e aproape imposibil să desfaci fără gură folia aia inutilă de plastic. În al doilea rând, e musai să continui să o săruți în timp ce faci asta, ca să nu se înmoaie treaba. Apoi trebuie să ai mare noroc să nimerești fața și dosul cauciucului. Îmi trebuie o Facultate de Pus Prezervativul sau ceva… -Daca îți sare de pe ea, e pus invers! spune.
-De pe ce?
-De pe… dânsa.
-Îmi sare.
-Atunci întoarce-l.
În sfârșit, momentul dezvir… ”
.”
The post In Sibiu este unul dintre cele mai frumoase Targuri de Craciun din lume. appeared first on Cronici pe bune.
Horoscop pe bune. Saptamana 26.11-02.12
guest post de Alina Mirt
Berbec
Va pregatiti intens pentru mini-vacanta. Achizitionati lavete si detergenti.
Taur
Cineva mai tanar din familie va solicita ajutorul intr-o problema. E din cartea de matematica de clasa a doua si reuseste sa va faca de ras.
Gemeni
Sunteti hotarati sa va schimbati look-ul. Aveti ghinion, cea care va face tatuajul sprancenelor e racita, stranuta si ii tremura mana. Lansati o noua moda, cu sprancene in zig-zag.
Rac
Treceti printr-o perioada ultra-sensibila, in special in zona stomacului. Sfatul astrelor: retineti ca antidotul la berea nepasteurizata este romul.
Leu
Toata lumea se uita la voi si zambeste. Credeti ca toti va admira, pana cand descoperiti ca aveti pasta de dinti pe fata.
Fecioara
Sunteti fericiti ca descoperiti un sistem de catalogat sosetele. Le tineti evidenta intr-un tabel in excel.
Balanta
Primiti vesti de la cineva din strainatate, care isi anunta vizita la voi de Craciun. Impreuna cu socrii, cu parintii si bunica senila.
Scorpion
Jupiter intra in casa voastra si va aduce fericire. Bine, Jupiter e numele lui de stripper.
Sagetator
Va chinuie talentul artistic si va hotarati sa luati lectii de percutie. Vecinii semneaza o petitie.
Capricorn
Intrati in spiritul sarbatorilor. Ca sa fiti pregatiti, incepeti sa va antrenati din timp. In fiecare zi, sarmale.
Varsator
Prietenii va fac o surpriza, ca sa nu va prinda sarbatorile tristi. Primiti o cutie imensa de la sex-shop.
Pesti
Soacra va face o vizita. Nu e nevoie sa sune, ii auziti tipatul de pe casa scarii, cand citeste ce datorii aveti la intretinere.
sursa foto Pinterest
The post Horoscop pe bune. Saptamana 26.11-02.12 appeared first on Cronici pe bune.
As vrea ca acesti cretini sa fie pedepsiti.
Imi amintesc cum un vecin cretin din Titan maltrata cainii vagabonzi. Isi facuse un titlu de mandrie din asta, din cainii omorati sau ologiti si loviti in cap, pisicile cu urechi taiate. Oricate plangeri la Politie ii faceau oamenii, toata povestea se termina, in cel mai fericit caz, cu o vizita a politistului, si un avertisment gen:
-Haideti, domnule, nu mai chinuiti cainii, sunt si ei animale! Suflete!
-Pai daca latra dimineata sub balcon, domnule politist? Sa ii eutanasieze dracu’ pe toti!
-Asta e problema cu primaria, da.
Si politistii plecau strangand mana imbecilului, iar acesta promitea ca oi sa fie mai bland. Nu o sa mai omoare cainii, ci doar o sa ii lege, ii duce pe garla si ii lasa sa moara acolo.
Mai tarziu, dobitocul si-a luatun pistol cu aer comprimat si, din cand in cand, mai impusca o pasare, un caine. Cum avea el chef. Nimeni nu i-a facut nimic. M-am mutat de acolo, dar cred ca primata a aramas la acelasi stadiu. I-au mai dat amenda, dar nu i-au luat libertatea. In Romania, nu stiu pe cineva care sa sa fi ajunj la puscarie pentru ca a maltratat animale. Poate ma insel.
Azi am vazut pe facebook o postare cu alti doi idioti.
Nu pot sa cred ca rasa umana poate da in halul asta de scursuri. Acum, prostul satului nu mai este prost la el in sat, ci are facebook. Expune tot, are pareri. Acum prostul satului e foarte prezent. Habar nu am daca este in stare sa aplice cineva o lege si sa ii pedepseasca pe cei care fac asemenea fapte, dar, va jur, as vrea sa li se taie urechile.
Apoi as vrea sa postam poze cu toti oamenii care fac rau animalelor, incat sa vada tot internetul, poate asa le mai taie cineva elanul asta criminal.
Inteleg ca astia doi sunt turci, iar cazul lor a ajuns la Politie. Dar noi avem cate un psihopat din asta care chinuie animale in fiecare cartier. Ati auzit ca vreunul sa fie pedepsit?!
Va rog, daca vedeti asemenea mizerii in Romania, faceti reclamatie! Poate daca suntem 1 000 000 ne ia cineva in seama.
The post As vrea ca acesti cretini sa fie pedepsiti. appeared first on Cronici pe bune.
Silviu Iliuţă's Blog
- Silviu Iliuţă's profile
- 45 followers
