Silviu Iliuţă's Blog, page 312
April 17, 2018
Povestea doamnei Pia.
Al doilea text scris de un contributor, Codin Braileanu. Merita citit!:)
“Doamna Pia, asa o stiam toți țâncii de pe stradă. De fapt, o chema Olimpia. Doamna Pia era soția lui nea Bădilă, cizmarul de pe strada noastră.
În fiecare zi îi vedeam trecând, tinandu-se de braț sau de mână, prin fața porții casei mele. Stăteau la vreo cinci-şase case mai departe de noi.
Îi priveam cum trec, ca două umbre mute… nea Bădilă era surdo-mut şi doamna Pia era oarbă. Aveau pe atunci, când eu eram țânc, în jur de 40 de ani. Aveau o fetiță, Simona, o codană brunetă, cu doi ochi mari negri, o frumusețe de fată. Simona era o „băiată”, se juca mereu cu noi, cu băieții de pe stradă.
Anii au trecut, maidanul a dispărut. În locul caselor s-au ridicat blocuri. Nea Bădilă şi doamna Pia au primit apartament în aceeași scară de bloc cu parinții meu. Crescusem, eram elev de liceu, descoperisem fiorii iubirii şi îi priveam cu admirație pe cei doi oameni… El, surdo-mut; ea, oarbă… dar, dragostea lor vorbea atât de mult! Deşi trecuți de 60 de ani, mergeau încă ținându-se la braț sau de mână, nimic nu se schimbase īntre ei doi.
Ciudată este dragostea.
Deşi nu îi văzuse chipul niciodată, ea îl iubea atât de mult încât îl pierdea din ochi! Deşi nu i-a putut auzi glasul niciodată, el era mereu atent la buzele ei, sorbind fiecare cuvânt al ei!
Aveam deja 21 de ani… trecusem în rezervă după satisfacerea stagiului militar. La o lună după liberarea mea, doamna Pia s-a stins. Nea Bădilă era mut de durere la căpătâiul ei. Cu ochii pierduți în cap, cu privirea lipită de chipul soției sale, nea Bădilă nu s-a lăsat dus de lăngă sicriul soției lui.
La trei sau patru luni după moartea doamnei Pia, nea Bădilă a plecat să o regăsească. Durerea pierderii l-a doborât. La moartea lui, Simona, fata lor, ne-a spus:
-” Ochii mei, aşa īl alinta mama pe tata, deşi niciodată nu îi văzuse chipul! Tata îi răspundea spunându-i, în alint, „gurița mea”, deşi niciodată nu i-a auzit vocea…”
Dragostea, destin ciudat, poate uni oameni care nu se văd, care nu se aud, oameni care reușesc, în schimb, să construiască punți între sufletele lor. Nici distanța, nici mici certuri, nici supărări de moment nu pot despărți două inimi care se iubesc cu adevărat. Distanța, desparte trupuri, nu suflete!
Părerea mea… “
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
The post Povestea doamnei Pia. appeared first on Cronici pe bune.
April 16, 2018
Care e treaba cu grupurile de Facebook?
Am fost adaugat, fara sa dau accept, intr-un grup despre goblenuri. Am intrat sa vad. Erau zece postari porno la una despre goblenuri. Atunci… am postat si eu ceva despre o carte. M-au dat afara. Au zis ca sunt pe langa subiect.
Nu stiu de ce, dar in ultima vreme pot fi adaugat in grupuri fara sa imi doresc asta. Nici macar nu ma mai intreaba.
Si asa m-am pomenit in Grupul Combatantilor Ezoterici. Eram instiintat ca vineri, la ora 4, plecam spre Planeta Molfos sa ne luptam cu civilizatiile androgine. Am iesit din grup. Vineri la ora 4 chiar am treaba, pana sa ajung la androgini trebuie sa ma lupt cu niste rate la banca. Restul postarilor nu le-am inteles.
Apoi m-am trezit in grupul lui Edy Milos sau asa ceva. Era ceva de genul: „Sa radem si sa ne ne simtim bine cu Edy Milos.” Tot felul de bancuri care se rotesc prin toate grupurile+poze la care trebuia sa scrii AMIN. Habar nu am cine e Edy Milos, m-as fi simtit bine cu el, dar nu prea apuc sa ma simt bine cu prietenii mei reali, daramite cu cei imaginari.
„Sentimente sinkere” sau asa ceva. Un fel de loc de intalnire al oamenilor singuri care nu suporta limba romana. Unii cautau fete, altii cautau branza.
Am iesit, eu cumpar branza de la magazin. In grupul de concursuri a fost chiar utila prezenta mea. In sensul in care am vazut zeci de mii de oi care scriau PARTIKIP cand le dadea Jiji Becali masini. Am vazut, in felul asta, si cine dintre prietenii din lista mea a PARTIKIPAT. Fosti prieteni. Am pierdut 102.
Am ajuns si la maestrul Viorel in grup. Am aflat ca este un grup religios, ca eu sunt o fiinta iluminata, ca si Viorel, si ca daca vreau sa scap de energia negativa trebuie sa o directionez spre punctul G. Pot spune ca a avut efect religios imediat acest grup, in sensul in care mi-am facut rapid 30 de cruci si am scuipat in san.
Acum doua saptamani am fost adaugat in grupul „Cei nascuti in Sibiu sau din imprejurimi”. Nu sunt nici din Sibiu, nici din imprejurimi, dar am ramas in grup pentru ca par oameni linistiti. Posteaza o data la 5-6 zile, deci grupul asta imi da o stare de liniste.
La swing-eri a fost mai greu. M-au introdus, scuzati expresia, in grupul lor, dupa care m-au intrebat daca am pereche.
Le-am cerut scuze ca sunt in grupul lor, le-am zis ca perechea mea nu a fost invitata, i-am intrebat ce caut acolo si daca sigur nu e vorba de muzica. Nu era. Un domn a fost foarte suparat, ca el nu are timp de pierdut si vrea sa stie daca ramane valabila intalnirea de vineri cu 4-5 cupluri de la el de acasa, ca trebuie sa faca curat. Eu v-am zis deja, vineri am alta treaba. Si am iesit.
Am mai fost pe rand: in grupul „Romania mai curata si fara partide!”, in care se postau chestiuni sclipicioase. In general, cele mai importante mesaje ale celor curati erau: „buna seara”, „buna dimineata” si „ce mai facetzii?”
Pe monitorul meu au ramas si acum firicele de praf de zane de la postarile alora. Am iesit.
Am trecut si prin „Jos Ponta!”, unde se postau in special bancuri de pe net si poze sexy cu Ponta.
In fine, unde vreau sa ajung? Sunt foarte trist ca am fost dat afara din grupul de goblenuri unde se postau poze porno. Adica, daca va promit ca fac un goblen porno si nu mai postez nimic despre carti, in viata vietilor mele, ma primiti inapoi?
Va multumesc!
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Nu rata singura trilogie premiata chiar de autor: „Cronicile unui barbat!”.
Vanduta in peste DOUA exemplare. Aproape trei. Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment:
„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.
La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.
Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.
– Sărut-mâna, domnule Iliuță!
Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.
– Bună.
– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.
A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?
La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că
într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“
– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.
– În părculeţul din spate?
– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.
– Ți-a prins bine la creștere…
– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.
– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!
– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!
Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!
La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!
– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.
Pi*da mă-sii de viață!”
The post Care e treaba cu grupurile de Facebook? appeared first on Cronici pe bune.
Costa Rica vrea Marea Unire cu Romania.
Frontul Costarican pentru Marea Unire cu Romania decreteaza:
Avand in vedere ca astazi presedintele Iohannis nu a revocat-o din functie pe Kovesi si ca in curand vor fi mai multi romani trimisi aici de DNA decat costaricani, vrem sa ne alipim la patria mama: Romania.
In acest sens, cand romanii vor fi majoritari in Costa Rica, vom organiza un pod de flori peste ocean, vom recita Eminescu si vom declara Marea Unire cu Romania.
1. Noul stat se va numi Costa Romania. Limba oficiala va fi spaniola romanilor plecati la munca in Madrid. (fara legatura cu subiectul)
2. Steagul va fi in trei culori: rosu, galben si albastru. La care se va adauga un palmier pe centru, simbolizand plajele noului teritoriu romanesc, plus un teanc de dolari murdari, simbolizand populatia romana colonizatoare ajunsa in Costa Rica.
3. Economie: ramane la fel, Economie de Piata organizata tip mafiot.
4. Geografie: celebrele paduri costaricane vor disparea. In acest scop, se va muta peste ocean o delegatie UDMR.
5. Politica: noul stat va fi Republica Semiprezidentiala Bananiera. Adica exact ca si acum, numai ca va produce si banane.
6. Imnul tarii va fi: “Noi, doua tari, gandim la fel, furam la fel.”
7. Pentru a fi unite si fizic cele doua tari, se va construi o autostrada peste Oceanul Atlantic. Termen de finalizare: anul 32 458. Intre cele doua teritorii va exista si un metrou, care va fi inaugurat in acelasi an, 32 458, odata cu metroul Drumul Taberei.
Traiasca Marea Unire! Larga vida a la gran union!
Semnat: Mos Ion Rueda
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
The post Costa Rica vrea Marea Unire cu Romania. appeared first on Cronici pe bune.
10 tipuri de bărbați, la prima întâlnire.
Incep de sa public, de azi, texte care mi par interesante, primite pe grupul Cronicipebune.
Contributor: Diana Stoian.
10 tipuri de bărbați la prima întâlnire. Nu este un top.
Sunt amintiri din viața mea, nu am inventat nimic. Evident, am avut parte și de întâlniri mișto, cu bărbați ok. Cu unii dintre cei de mai jos am rămas amică.
1. Machidonul. Tu româncă, el armân. Te ia de acasă cu mașina din care răsună Pindu cu o horă macedonească. Ajungeți la un restaurant în mijlocul orașului, se postează la masa de la geam, să-l vadă lumea. Apar și niște prieteni de-ai lui. Vorbesc de combinații, bani, ce mașină și-a luat Stere, Stelică, etc. Femeile se uită la tine cu ochi goi, inexpresivi, încep să vorbească despre croitoreasă, despre pantofii luați de la magazinul X, subliniind clar firma și suma dată. Săptămâna asta au serată. Apoi săptămâna viitoare logodna. Apoi nunta băiatului, apoi a fetei, apoi altă nuntă. Altă rochie, alți pantofi, Amețești. Te uiți în farfurie și-ți blestemi zilele că ai ieșit cu ăsta. Pe drum spre casă îl sună mă-sa. Apoi Papu. Apoi Maia. Vorbește macedonește, nu pricepi o boabă. Ai pe tine hainele alea bune,știind că machidonii se uită la toate detaliile. Te întreabă dacă-s de firmă. Îți vine să-l dai cu capul de volan. Nu-i mai răspunzi a doua zi la telefon.
2. Pasionatul de telenovele. Nu vrei să ieși, dar te roagă mult o prietenă să-ți facă cunoștință cu x, că e băiat bun. Că vă vedeți duminică, la 8, vine să te ia. Hai, fie. Fără chef, știi deja că întâlnirile aranjate nu au final fericit. Ajungi la masă unde-s postați doi indivizi care hăhăie încontinuu. Te rogi ca Făt Frumos al tău să întârzie. Nu, este ăla mai urât care stă față în față cu tine și nici măcar nu se ridică sau se uită spre tine. Hmmm, fie, oricum nu-l iau acasă, beau un suc și mă car. Încep să discute despre seara precedentă în club. Cine a fost, în ce era îmbrăcat, cine s-a despărțit de cine, care a mai înșelat, cine ce a băut. Tu te plictisești de moarte, nu ai fost în club, habar nu ai despre ce vorbesc. Se pare că nimeni nu remarcă prezența ta la masă. Schimbă subiectul, acum se povestește ultimul episod din Suleyman. Îți vine să-ți bagi șervețele în urechi, să urli, să te agăți de lustră de plictiseală. Și…Făt Frumos se uită la tine. În sfârșit gândul că ”băi, ce naiba, așa urâtă sunt?” dispare. Întreabă : tu nu te uiți la Suleyman? Zic: nu. Aaaa, păcat, înseamnă că nu avem ce să vorbim. Rămâi gură cască. A doua zi te sună prietena ta să-ți zică de băiat, că te-a plăcut și ar vrea o relație cu tine. O ignori și pe ea.
3. Tătarul. Ăsta nu te întreabă dacă vrei, te ia direct pe sus, cu japca, te lipește de zid și te cere de nevastă. Adică nu te cere, îți comunică faptul că din acel moment ești alegerea lui și asta e. Îți place, bine, nu îți place, iarăși bine. De la Ginghiș Han cotropitorul nu s-a schimbat nimic. Îi dai block pe facebook, pe whatsapp, pe telefon. Te trezești cu el peste tine la muncă, cu o față spășită. Juma de oră stă și admiră vitrina, mai are puțin și probează rochițele, îți înnebunește șefa, colegele, are ochi de pisoi bătut și tu ai față de ”luați-l pe ăsta din magazin că mor cu el de gât”.
4. Pasionatul de pescuit. Te vezi cu el, prima întâlnire. Se așază la masă și începe să vorbească despre el. E pescar amator, merge la Dunăre, ar mânca numai pește și îți promite că weekendul viitor veți merge împreună la pescuit. Și încep detaliile despre viermișori, momeli, mămăligi, pâine, cârlige, undițe, etc…etc…Tace doar când vine mâncarea, pentru ca apoi s-o ia de la capăt. Te scuzi că vrei acasă, te doare capul. Ți se întoarce stomacul pe dos când îți povestește de râme și tu doar ce ai comandat niște spaghete carbonara. Ajungi acasă cu o stare de indispoziție generală, bucurându-te că ai scăpat de el și de discuție. Te sună la 3 minute după ce te-a lăsat acasă. Îi zici că ți-e rău doar ca să închidă naibii telefonul. Se întoarce în fața casei și insistă să te ducă la spital și să stea cu tine până îți revii…îi închizi telefonul în nas.
5. Teoria conspirației. Ieși cu el, deși te doare capul. E relativ ok omul. Discuții banale, ca de primă întâlnire. Continuă să te doară capul, zici să mergeți până la farmacie să iei un calmant. Ceri un Nurofen. Se bagă peste tine, pune o mie de întrebări farmacistei. Cere prospectul. Urcați în mașină la loc și nu te lasă să iei pastila , banalul Nurofen pe care îl iei mereu când te doare capul și nu ai avut nici pe dracu, până nu citești prospectul cap-coadă cu voce tare, să înțelegi riscurile la care te supui luând pastile. Îți vorbește despre reacții adverse, teoria conspirației, americanii care fac experimente pe noi, banii care se investesc în industria farmaceutică, mistere, viruși, boli inventate. Se uită cu groază cum înghiți pastila.
6. La ce te gândești? Tip fain, foarte inteligent, discuții spumoase. Este atent, foarte atent, beți un ceai și vă povestiți câte-n lună și-n stele. Îți zice că te place, că ești frumoasă, că ar vrea să vă mai vedeți. Pe drum spre casă începe jelania: La ce te gândești? De ce nu mai zici nimic? Tu mă placi? Sigur mă placi? Dar la ce te gândești acum? Te uiți ciudat. Sigur ne vedem și mâine? Nu, zi-mi la ce te gândești. Tu nu mă placi pe mine. De ce te uiți așa?
7. Depresivul. Vine să te ia de acasă. Mergeți pe malul mării și începe să-ți povestească despre fosta lui iubită, care a plecat în Italia și pe el nu l-a luat. Îți arată poze cu ea. Îți povestește viața ei de când era mică până acum. Știi ce culoare de păr avea acum 14 ani, ce chiloți purta acum 3 ani, când a absolvit liceul, ce i-a zis în a 123-a zi de relație și cât a suferit el după ea. Ajungi acasă și vrei să dormi. O visezi pe fata respectivă și pe el cu ochii în lacrimi.
8. Șmecherul taur comunal. Te duce la o plimbare romantică cu mașina pe malul lacului. Îți zice că toți din celelalte mașini fac sex. Îți povestește cu lux de amănunte partide de sex sălbatic cu aia, cu ailaltă. Se uită strâmb și te întreabă cum de nu sari pe el, aflând acum cât este de dorit. Se laudă că e cel mai cel. Mai are puțin și se dezbracă în fața ta. Te gândești cum dracu să scapi de așa specimen. Îl minți că a doua zi vă vedeți la el, că nu mai poți de nerăbdare. A doua zi îi blochezi apelurile.
9. Mister Fiță. Tânăr extrem de prezentabil, parcă coborât din reclamele la parfumuri fine . Aveți ceva prieteni comuni, vă mai loviți unul de altul prin oraș. Te uiți cu jind uneori la el, dar ești conștientă că are cârd în jurul lui și nu-ți bați capul. Te salută de fiecare dată când te vede în oraș și schimbă două-trei vorbe cu tine. Știi că te uiți la el ca vaca la lună. Se oferă să te ducă el acasă. Și, cu un aer afectat, îți zice: știi că în acest moment femeile din local te-ar ucide, nu? În momentul în care ai ieșit cu mine pe ușă, ți-a crescut cota. Ești o femeie dorită de toți bărbații din încăpere, pentru că eu te-am ales și te-am vrut. Gândește-te ce vrei și ce-ți place. Îți las numărul meu de telefon, dar e posibil să nu reușești să dai de mine. Insistă. Eu nu îl cer pe al tău. Când vei dori, mă vei suna. Nu îl suni, nu îl cauți. Nu-i dai nas și te ții tare. Te caută în cele din urmă el pe messenger, fără să te invite în oraș sau fără să zică ceva concret. Nu poți să-i suferi aroganța și impresiile. Îl mai bârfești cu prietenele și îl poreclești Mister Fiță. Îl mai întâlnești pe la câteva nunți, peste ani. Aroganța îi este dispărută din cauza a doi copilași blonzi și o nevastă grăsuță.
10. Credinciosul. Vă dați întâlnire după ce ați vorbit ceva timp pe net. Este o zi de sărbătoare. Îi zici că o oră este insuficientă să te pregătești, pentru că vrei să faci baie și durează să-ți usuci părul. Nu mai răspunde, apoi îți scrie: tu te speli pe cap în sfânta zi de Duminică? E păcat, o să te bată Dumnezeu. Apoi îți tine o predică despre lumea necredincioasă care și-a pierdut credința și direcția către cele sfinte, despre pioșenie și post, despre abstinență și cumpătare. Îi spui direct că nu o să stai vreodată nespălată și nici nu te vei abține de la mâncare sau sex dacă ai chef. Zice că a intervenit ceva și nu se poate să vă vedeți în seara respectivă. Rămâneți prieteni și vă salutați din mers când vă vedeți pe stradă.
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
The post 10 tipuri de bărbați, la prima întâlnire. appeared first on Cronici pe bune.
Sosetele lui Dragnea.
Sa zicem ca esti Liviu si ca acum cativa ani ti-ai cumparat o carpa de la Timisoara. Ti s-a parut tie ca arata bine, e noua, asa ca ai luat-o carpa de suflet si ai scos-o in lume. I-ai dat si nume, Grindi, lucru neobisnuit pentru o carpa. Ai facut sosete din ea, ca sa le poti plimba pe la televizor…
Apoi, intr-o zi, sosetele Grindi au luat-o razna. Peste noapte s-au crezut costum de gala, desi nu aveau material pentru asa ceva. Asa ca s-au revoltat, s-au blocat in sifonierul din Palatul Victoria si au cerut sa fie sefe. A trebuit sa scapi de ele.
Apoi ti-ai luat sosete flausate, de la un talcioc din Braila. Cam folosite, mirosind a trascau, iti iesea un deget prin ele, dar le-ai luat. Si le-ai purtat 6 luni, pana au inceput si astea sa faca figuri: sa vorbeasca urat de tine, sa te barfeasca pe la colturi, sa refuze sa iti mai tina de cald.
Si atunci ce faci, Liviule? Iei niste chinezarii de pe la Bruxelles, doua la un euro. Desi sosetele astea noi, Vasilica si Viorica, au instructiunile intr-o engleza ingrozitoare, desi nici instructiunile din romana nu-s ce trebuie, le iei. Ce sa mai… sosete mai agramate mai rar, nici cu carisma nu stau prea bine! Dar le cunosti de cand erau prin talcioc in Teleorman si nu le lua nimeni, asa ca le schimbi materialul, le dai cu peria de par si le porti. Iti aduc aminte de vremea cand erai un taranel stangaci, venit la oras. Atunci cand visul tai era sa gasesti destule sosete albe pentru pantofii tai negri luciosi si cei maronii cu ciucurei.
Ce vreau sa zic? Liviu si-a gasit sosetele potrivite, care calca prin rahat pentru el. Pe langa sosetele astea de Videle, Liviu pare chiar un geniu, nimeni nu se mai uita la greselile lui. In plus, asasosete obediente nu mai gaseste prea usor. Unde le pui, acolo stau.
Nu va mai faceti iluzii! Liviu nu va renunta la Viorica, pana ce aceasta nu se rupe, nu se toceste de tot. O va pastra pana in 20-40.
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
The post Sosetele lui Dragnea. appeared first on Cronici pe bune.
April 15, 2018
De la bloc. (41)
Luati cu sare, va rugam! Si turnati si o berica pe clanta ca sa alunece mai bine.
Semnat: Cap de Mort. Alahamora!
Varianta corecta era: nu primim cu FCSB.
Tot ce ne doream sa cumparam: niste carne de POC! Cum e? Sarmalutele si toba explodeaza in noi dupa ce le papam?
Si n-au mai ramas din aia pusi deoparte pentru Revelion?
Sunt X. Nu e vorba ca ma deranjeaza afisele, doar ca orbesc de cate ori vad cratimele.
Raspuns: Incercati sa mergeti la o sala de sport care are si dusuri. Nu credem ca se rezolva.
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
The post De la bloc. (41) appeared first on Cronici pe bune.
Horoscop pe bune. Saptamana 16.04-22.04
Berbec
Dragostea e in aer. Va indragostiti atat de grav incat ajungeti la serviciu in papuci de casa.
Taur
Faceti curat in garderoba. Pastrati doar sandalele si pantofii, ca doar alea va mai incap.
Gemeni
Va cantariti. Apoi va mai cantariti inca o data, la farmacie, sa fiti siguri ca nu e o greseala. Asa ca saptamana asta mancati doar salate.
Rac
Faceti un exces de inghetata. Ati incurcat-o, va cearta mama pana va trece gatul.
Leu
Podoaba voastra capilara trece prin transformari intense. E bine ca incercati ceva nou dar retineti, totusi, ca moda disco a trecut de mult.
Fecioara
Va perdeti virginitatea. Ok, nu insistam sa ne dati detalii.
Balanta
Cineva din familie va face o surpriza: se muta la voi, pe termen nedeterminat.
Scorpion
Va simtiti singuri. Faceti exces de filme porno.
Sagetator
Verificati conturile bancare. Va inteapa inima.
Capricorn
Incercati sa fiti mai organizati. De ce credeti ca i se zice „pana prostului”?
Varsator
Aveti chef de scandal, asa ca va petreceti timpul liber la ANAF si la Taxe si Impozite.
Pesti
Partenerul va face o surpriza de proportii: face cafeaua.
guest post de Alina Mirt
The post Horoscop pe bune. Saptamana 16.04-22.04 appeared first on Cronici pe bune.
Fraierilor… care nu intelegeti moda!
Ce se mai poarta in 2018?
Noul model de mireasa 2018. Partea buna e ca poti fi sigur ca nu ti-o rapeste nici dracu in noaptea nuntii. Partea proasta e ca s-ar putea sa te paraseasca si sa fuga cu perdelele.
El este Marcos, student la Arhitectura in Bucuresti. In ultima sa vizita in tara sa natala s-a impiedicat si a caztu cu capul intr-un cactus. Nu si-a mai revenit, dar vestea buna e ca prin martie va inflori.
Geta din Drumul Taberei-poarta aici o tinuta care spune clar, chiar urla: „Luati-ma! Sunt gospodina! Iti aduc micul dejun la pat!” Tinuta de pranz include un superb ciolan cu fasole, iar cea de noapte o olita de noapte si un castron cu ciorbita.
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Se spune ca acesta moda a aparut imediat dupa ce Monica Columbeanu (scuzati cacofonia, dar insasi ea este o cacofonie) a intrat pentru prima data intr-un magazin cu genti. Observati manerul ideal amplasat, astfel incat barbatul o poate apuca de el la nevoie. Ultimul care a facut-o a dus-o in China.
Irinuca, fosta Halterofila, din Onesti. Este o alaturare de piese ideala pentru barbatii care se plictisesc repede de o pozitie si vor sa incerca doua in acelasi timp. Este ideala si pentru intalnirile cu gemeni.
Si varianta masculina (sa-i zicema sa…) prezentata de Chang, nascut in Romania acum 18 ani. Locuieste in cartierul Fundeni. Il gasiti in fiecare zi la Dragonul Rosu, unde lucreaza cu jumatate de norma.
Dorel, 23 de ani, mecanic auto, Carei. Pantalonii sunt falsi, in sensul in care contin cu doi stiuleti de porumb mai mult decat ar fi normal, iar tricoul va poate induce in eroare. Desenul de pe bluza, realizat din blana de bizon aplicata, indica, de fapt, care este porecla lui Dorel: „Bai, P…”
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
The post Fraierilor… care nu intelegeti moda! appeared first on Cronici pe bune.
April 14, 2018
Vine razboiul?
Acum vreo doi ani eram prin Belgrad si, la o intersectie, vad o cladire cu o mare gauroaie in centru, ca si cum facuse cineva un tunel. M-am dat jos din masina sa o fotografiez, dar a aparut imediat un politist sarb care mi-a luat aparatul. Apoi mi-a explicat ca pe acolo a trecut o racheta americana, dar ca nu vor ca pozele sa ajunga pe net. Nici pana azi nu am inteles de ce.
In urmatoarele zile am mai vazut prin oras cladiri care fusesera bombardate, gaurite partial sau cu peretii cazuti, pastrate asa, ca aducere aminte. La fiecare zis tremura carnea pe mine de nervi, de neputinta.
Azi m-a intrebat un domn pe net daca mi-e frica de razboi si mi-am amintit ce mi-a zis politistul sarb:
-Razboi nu mai exista. Unii apasa pe buton si tu esti carne de tun. N-ai nicio sansa! Tu nu mai lupti, doar stai in casa la tine, auzi un suierat si in secunda urmatoare ai ramas fara sufragerie. Asta daca ai noroc… Au lovit un spital de copii, da? Apoi ii auzi pe politicieni la televizor cum ca au lovit tinte militare si aia e!
Da, fac pe mine de teama razboiului! Si mi-e frica mai ales de cazul in care eu nu-s in sufrageria aia, dar e cineva drag. Cine a vazut cladirile din Belgrad nu are cum sa nu tremure la gandul asta. Belgrad:
PAGINI DE FACEBOOK : Silviu Iliuta–cronicipebune
In Siria e mult mai rau, aproape ca nu mai sunt cladiri in picioare.
Simplificata la maxim, situatia se prezinta asa:
Sa presupunem ca intr-un bloc locuieste o familie pe nume Siria. O vreme a trait in pace si democratie, toti se intelegeau intre ei. Apoi s-a intamplat asa:
Capul familiei este un descreierat si un betiv pe nume Bashar al-Assad. El ii batea pe toti in fiecare zi, astfel incat vecinii nu mai suportau situatia si erau disperati. Toti vecinii.
Copiii si mama, adica poporul, nu au mai tolerat tratamentul betivului si au vrut sa il dea afara pe nebun. Nu au reusit, dar l-au facut sa doarma numai in sufragerie, iar ei au ocupat bucataria si o camera.
Dupa o vreme, unii dintre copii s-au baricadat in baie si au format Statul Islamic, ISIS. Scopul lor: sa il arunce in strada pe descreieratul de Assad. Asa ca ii atacau periodic sufrageria cu arme primite pe geam de la nu stiu cine.
De aici lucrurile se complica ingrozitor.
Un vecin de la etajul 7, Administratorul tuturor blocurilor, boxer, musculos, smecher, care face legea in cartier, SUA, suparat pe zgomotele din fiecare seara din sufrageria vecinului, a hotarat sa il bombardeze pe nebunul de Assad, dar si pe cretinii de la ISIS din baie. In acelasi timp, erau afectati si mama si copiii ramasi in casa.
Inainte de a interveni Administratorul SUA, Presedintele blocului, Rusia, l-a ajutat pe descreieratul de Assad sa scape de ISIS, dar fara prea mare succes. Asa cai i-a bombardat pe toti diin casa, mai putin pe Assad. Presedintele Rusia il tine in brate pe Assad.
Cretinii din baie, cei de la ISIS mai scapa din cand in cand pe strada si mai fac victime. In momentul asta cel mai mare pericol e ca tampitii astia mai fura cate in camion si terorizeaza tot cartierul.
Daca pana acum am mai inteles cate ceva, urmeaza nebunia: intr-o debara a casei stau ascunsi niste verisori primari, kurzii. Vor si ei sa lupte cu ISIS, dar si cu betivul de Assad.
Ruda de la tara, care era intamplator in zona, Iranul, hotaraste sa o ajute pe Rusia si pe Assad sa ii omoare pe cei de la ISIS.
Administratorul SUA si englezii vor sa intre cu forta in baie peste teroristi, dar le este frica de reactia Presedintelui Rusia.
Pe langa toate acestea, atat Rusia, cat si SUA, dar si ceilalti, ar cam vrea sa fure cateva bibelouri din casa Siriei.
Asa ca in momentul asta SUA bombardeaza, rusul il apara pe Assad si se simte jignit. Si SUA, si Rusia par conduse de copii de 5 ani cu orgolii cat casa si ambitii de preamarire, asa ca au inceput sa arunce bombe de la unul la altul. Nimeni nu stie daca nu vor darma tot blocul, sau chiar cartierul.
PS: Romania locuieste in blocul de peste drum si asteapta sa vada daca mai scapa vreunul viu din casa pentru a-l lua in gazda cateva zile.
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
La 40 si putin de ani esti fix la jumatate. Nedefinit.
Prea tanar pentru a plange sau rade la amintiri. Si prea batran ca sa nu ai mii de amintiri la care sa iti vina sa plangi sau sa razi.
La 40 de ani esti jumatate armasar si jumatate martoaga. Desi in mintea ta te crezi inca un armasar, copiii incep sa te vada ca pe o martoaga.
E dubios.
Cea mai trista zi a vietii mele de pana acum, in ceea ce priveste varsta, a fost acum cateva veri, prin 2015, cand urcam intr-un lift cu o fata superba. Cam 20 de ani, model pe orice podium al lumii, dar nu din ala uscat si ofilit, mirosind extraordinar, bucle blonde, fusta scurta, picioare pana la Cer si ochi de caprioara flamanda. Genul cu care ai vrea sa stai doua ore in lift, apoi sa schimbati numere de telefon.
-Sarutmana, domnule!
Si te loveste! Prima lovitura de ciocan vine in moalele capului.
Doare.
-Buna.
-Eu sunt fata lui Relu, nu ma recunoasteti? Caut un apartament in zona. Eram mica atunci cand ne-am mutat din cartier. Stateati la mansarda, la casa de peste drum, iar eu la blocul de langa.
A doua lovitura este direct in organul genital. Tare, drept la tinta.
Brusc, iti dai seama ca, oricat de armasar te-ai crede, ai 40 de ani de istorie in spate. Pruncii pe care ii vedeai acum aproape 20 de ani au intrat la Facultate si iti zic „sarutmana, nenea”?
-Domnule, mergeati la strand cu mine si cu tata, pana sa ne mutam. Mai stiti? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitura. Caprioara a lovit drept in suflet, cu cel mai ascutit cutit care s-a inventat vreodata: cuvantul.
-E bine! Hai la noi, o sa e bucure sa te vada.
-Vin! Cum sa nu! Ce imi placea cand ma dadeati in leagan!
La 40 de ani, incepi sa te hranesti din amintiri.
Mintea ta face, fara sa vrei, primul pas spre „ce bine era pe vremea mea!”
-Hai, intra! Cred ca mai avem cacao cu lapte.”
The post Vine razboiul? appeared first on Cronici pe bune.
„Douazeci-zerozero-zero de leghe sub mari”, cartea preferata a doamnei Dancila.
Asa ar arata un interviu despre carti cu doamna Dancila:
Reporter: Doamna Dancila, va place sa cititi?
Vasilica Dancila: Sigur, imi place mult sa citesc. Mult de tot, mai ales cand nu oboseste ochii.. Chiar azi am citit ceva interesant.
Reporter: Ma bucur sa aud asta, e important sa avem un Prim Ministru cult in cap. Ce ati citit?
Vasilica Dancila: „Fumatul poate cauza cancer si impotenta.”
Reporter: Interesant, deci uneori citit chiar si doua in acelasi timp. Sa revenim la literatura, care este cartea preferata?
Vasilica Dancila: In mod clar, impreuna cu echipa mea, care m-am sfatuit, va spun ca este “DAUAZECI-ZERO-ZERO de leghe sub mari!”
Reporter: De Jules Verne. De ce?
Vasilica Dancila: Imi place cum suna cuvantul “Jules”, vine de la jula. In plus, mi-a placut povestea de dragoste dintre ea, cand se arunca in fata trenului, si el, care nu se arunca. Daca era in Romania, ea ar fi trait si acum.
Reporter: Ca n-ar fi ajuns niciodata trenul. Confundati cu „Anna Karenina”.
Vasilica Dancila: N-am cum, am citit-o cand eram in vizita in tarile din UE, Canada si Brazilia. Era in aeroport de vanzare, impreuna cu “Dupa DOI ZERO de ani”, de Alexandru Drumes.
Reporter: Alte carti?
Vasilica Dancila: Mult mi-a placut “UNU ZERO negri mititei”, “CINCI ZERO de umbre intunecate.” Asta, ultima, a fost recomandata de echipa mea care o am, dar in special de Olguta.
Reporter: Inteleg ca cititi mult.
Vasilica Dancila: Cat imi permite timpul.
Reporter: Cat va permite?
Vasilica Dancila: Un rand pe saptamana.
Reporter: Chiar asa?
Vasilica Dancila: Ok, ok, pe an! Parca sunteti de la Opozitie, numai aia ma trimite la carte! Un premier trebuie sa mai si munceasca impreuna ca sa indeplineasca nevoile care le aveti, dar nu stiti ca le aveti. Inca.
Reporter: Acesta a fost un interviu cultural, aveti un mesaj de final pentru tinerii romani care inca mai citesc carti? Cred ca mai sunt cateva sute.
Vasilica Dancila: Sute? Cum adica… SUTE?
Reporter: Cateva sute.
Vasilica Dancila: E o intrebare capcana, nu? O sa va trimit raspunsul dup ace ma consult cu echipa… SUTE, ati zis?
Reporter: Spre exemplu, haideti ca va desenez CINCI SUTE, e mai simplu:
Vasilica Dancila: Aaaa, pai de ce nu spuneti domnule asa! CINCIZECI-ZERO. Care CINCI SUTE? Ati ajuns sa scrieti pe blog, va dati ditamai scriitor sau ce va dati si nu sunteti in stare sa scrieti correct niste pronume pe hartie.
Reporter: Numerale!
Vasilica Dancila: CINCIZECI-ZERO. Vai de capul nostrum, ce presa de doi lei avem in DOUAZECI OPTISPE’. Sa va fie rusine!
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
La 40 si putin de ani esti fix la jumatate. Nedefinit.
Prea tanar pentru a plange sau rade la amintiri. Si prea batran ca sa nu ai mii de amintiri la care sa iti vina sa plangi sau sa razi.
La 40 de ani esti jumatate armasar si jumatate martoaga. Desi in mintea ta te crezi inca un armasar, copiii incep sa te vada ca pe o martoaga.
E dubios.
Cea mai trista zi a vietii mele de pana acum, in ceea ce priveste varsta, a fost acum cateva veri, prin 2015, cand urcam intr-un lift cu o fata superba. Cam 20 de ani, model pe orice podium al lumii, dar nu din ala uscat si ofilit, mirosind extraordinar, bucle blonde, fusta scurta, picioare pana la Cer si ochi de caprioara flamanda. Genul cu care ai vrea sa stai doua ore in lift, apoi sa schimbati numere de telefon.
-Sarutmana, domnule!
Si te loveste! Prima lovitura de ciocan vine in moalele capului.
Doare.
-Buna.
-Eu sunt fata lui Relu, nu ma recunoasteti? Caut un apartament in zona. Eram mica atunci cand ne-am mutat din cartier. Stateati la mansarda, la casa de peste drum, iar eu la blocul de langa.
A doua lovitura este direct in organul genital. Tare, drept la tinta.
Brusc, iti dai seama ca, oricat de armasar te-ai crede, ai 40 de ani de istorie in spate. Pruncii pe care ii vedeai acum aproape 20 de ani au intrat la Facultate si iti zic „sarutmana, nenea”?
-Domnule, mergeati la strand cu mine si cu tata, pana sa ne mutam. Mai stiti? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitura. Caprioara a lovit drept in suflet, cu cel mai ascutit cutit care s-a inventat vreodata: cuvantul.
-E bine! Hai la noi, o sa e bucure sa te vada.
-Vin! Cum sa nu! Ce imi placea cand ma dadeati in leagan!
La 40 de ani, incepi sa te hranesti din amintiri.
Mintea ta face, fara sa vrei, primul pas spre „ce bine era pe vremea mea!”
-Hai, intra! Cred ca mai avem cacao cu lapte.”
CARTI, DE AICI.<
The post „Douazeci-zerozero-zero de leghe sub mari”, cartea preferata a doamnei Dancila. appeared first on Cronici pe bune.
Silviu Iliuţă's Blog
- Silviu Iliuţă's profile
- 45 followers
