Igor Guzun's Blog, page 11
July 13, 2017
ÎNCĂ O DUBLĂ | Poem de Ed Pobuzhansky
1.
Sunt plin de lacune, defecte – la bis,
Amintirile îmi sunt ciuruite.
Dacă totul mi-a fost interzis,
Acum orice îmi pot permite.
2.
N-am fost ce-au vrut şi nici ce-au spus –
Un iamb suitor în trahee.
Şi am tăcut altfel şi m-am opus
Şi am contat şi am cântat nu aceea.
3.
N-am scris poeme, ci am dat
Cuvintelor semnificaţii,
Prietenii nu mi-am trădat,
Și jur: n-am înjurat juraţii.
4.
Cu un noroc mai prost ca mine nu-s
La preţ ofertat de o rublă.
Dar totuşi strig, privind în sus:
Mai vreau încă o dublă!
Traducere din rusă de Igor Guzun…
***
ДУБЛЬ
1.
И тут пробел, и там изъян,
И память — решето.
И столько мне сейчас нельзя,
Что всё разрешено.
2.
Не ком, не пом, не зав, не зам —
Двустопный ямб в пальто,
Молчал не так и был не за,
И пил, и пел не то.
3.
Я не стихи писал — словам
Значенья придавал,
Не лез вперёд по головам,
Друзей не предавал.
4.
Опять лажаю больше всех
И стою — медью рубль,
А всё ж кричу туда, наверх:
Позволь хотя бы дубль!
June 26, 2017
Copiii noștri sunt minunați!
Pentru fiica mea, Mia Guzun
Copiii noștri sunt minunați.
De cele mai multe ori sunt pur și simplu minunați.
Iar câteodată copiii noștri sunt minunați de ceea ce se întâmplă în jur. Poate că de asta își pun urechile în căști, iar atunci când vorbesc în șoaptă strigă. Sunt generația celor pe care îi deranjează liniștea. Și multe alte lucruri mai grave.
Copiii noștri sunt generația celor care învață la licee teoretice când în viață au nevoie de aptitudini practice.
Și în ciuda la asta ei deprind foarte repede cum să fixeze o țintă în perete, apoi în viață.
Copiii noștri sunt minunați. Pentru că sunt copii. Și pentru că sunt ai noștri. Chiar dacă în aceste zile cu furtună ne-a fost frică nu atâta de cum suflă vântul, cât de ceea ce a făcut copilul-adolescent când părinții îi vor spune: suflă!
Copiii noștri nu mai pun flori pe masă, ci direct pe Instagram.
Copiii noștri sunt generația celor care pun gadgetul pe rană…
În Moldova sunt așa zile în care oamenii aruncă unii în alții cu vorbe și cu semințe. Și asta e frumos. Pentru că în așa zile copiii noștri merg cu semănatul.
Ni se înmoaie inima când îi vedem pe copiii noștri atât de mari, gândindu-ne, cred că, la copilăria noastră.
ИГОРЬ ГУЗУН | С ВОЗРАСТОМ
С ВОЗРАСТОМ
Простые истины — они спасают нас,
Без них — как ночью без фонарика в пути.
О, сколько с возрастом красивых слов и фраз
Роится в голове! А нужных — не найти.
(с) Traducere în rusă de Ed Pobuzhansky
***
ANII SEDUC
Sunt atâtea lucruri bătute în ținte,
Fără de ele-i ca fără cartela SIM.
Cu trecerea anilor, știm tot mai multe cuvinte,
Dar ne vine tot mai greu să le găsim.
(с) Igor Guzun
June 24, 2017
Karlovy Vara! Sergiu Bezniţchi feat Igor Guzun
În prima lună estivală mai putem încă exclama: „Bun venit, vară!” Doar că vara veniturile sunt mai puține decât dusurile. Iar aici logica este simplă: cu dusurile acestea la mare și la munte sigur că scad veniturile.
Când toți copii intră în vacanță, cei din clasa 12 intră în BACanță.
Agențiile de turism abundă în oferte, iar destinațiile în ouă fierte la dejun.
Aceste des-tinații sunt des-tentații pentru noi.
Dive în Mal-dive. Cu alta în M-alta. Cu Natalia-n Antalia.
Cei care se află acum pe plajă în capitala Thailandei se Bang-kok la soare.
Iar pentru o vacanţă de vis îţi ajung doar două lucruri pe care să le iei cu tine: paşaportul şi iubita. Că o carte o poţi comanda acolo, împreună cu un coctail, la bar: „Un shake sper, vă rog!” Plus un film cu Rambo şi un volum de versuri de Rimbaud.
Când nu ți-a plăcut la plajă, imediat scoți „p”-ul din cuvânt și-ți exprimi nemulțumirea.
Stai-calm pe șez-long. Pentru că, vorba emisiunii de la Moldova 1, „Pis-cina vine la noi”.
O vacanță în Nepal. Nepal духом.
A doua vacanță în aceeași vară se cheamă vară de-a doua!..
Vara e perioada examenelor pentru sudori.
Iar nopțile pianistice devin nopți piano-mistice.
Cântecul microbistului ce pleacă la mare este „Fie Suárez întruna…”.
Cei care se află într-o vacanță cu o destinație exotică sunt rugați, ca să nu-i abată cu ispitele pe cei aflați la serviciu, să nu posteze fotografii cu nisip. Nisip мне соль на рану.
Și dacă nu reușim vara asta, în altă vară vom merge la Karlovy Vara.
June 8, 2017
HAIBUN.MD | Poemul săptămânii de la Igor Guzun: „Cu ce titlu de carte se potrivește Moldova”
1.
Dincolo de ușa bibliotecii e țara aceasta
Care ne bucură și ne exasperează în fiecare zi.
Parcă am trăi în drama lui Caragiale „Năpasta”.
Pentru Moldova oare ce titlu de carte s-ar potrivi?
2.
„Paradisul de după colț” de Llosa.
„Bâlciul deșertăciunilor” de Thackeray.
Poate recitim cu voce tare „Glosa”?
„Alte măști, aceeași piesă”, dragii mei.
3.
Ce cărți s-ar mai potrivi cu Moldova?
„Bonjour Tristesse” de Françoise Sagan.
Romanele polițiste cu note ironice de Darya Dontsova.
„Iar dimineaţa vor veni ruşii” de Iulian Ciocan.
4.
Poate „Zbor frânt” de Vladimir Beșleagă.
Ori „Mizerabilii” de Victor Hugo.
Umberto Eco „Cimitirul…”, dar nu din Praga.
E despre noi și „Aşteptându-l pe Godot”.
5.
„Groapa” de Barbu. Gogol „Suflete moarte”.
„Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee.
„Bandiții” de Ernu. „Greața” de Sartre.
Și aceste cărți cu Moldova s-ar potrivi.
6.
Și ce mult ne-ar plăcea să fie despre Moldova, ca o povață,
„Inima inimii” scrisă de unul dintre cei mai iubiți portughezi!
Dar nimeni nu scapă cu viață
Nu din țară, ci din povestea lui Creangă „Capra cu trei iezi”.
Poemul „Cu ce titlu de carte se potrivește Moldova” a fost publicat în premieră pe HAIBUN.MD la 8 iunie 2017.
June 7, 2017
Dincolo de ferestre
1.
Însemnăm cu fotografii clipele frumoase
Pentru că însemnăm unii pentru alții imens.
Înainte păstram pozele în sertarul de la masă,
Astăzi – pe un perete pe care-l rulăm în jos fără sens.
2.
Acolo ne strigăm bucuria și amărăciunea,
Acolo ne înmulțim păcatele.
Iar când ne așezăm la masă, în loc să ne spunem rugăciunea,
Fotografiem repede bucatele.
3.
Acolo pe perete prieteni ai o mulțime
Și cel mai des te uimesc reacțiile lor.
E la fel ca înălțimea –
Unora le dă amețeli, altora – poftă de zbor.
4.
Dar ție îți plac geamurile. Atunci privește-le!
Doar dincolo de ele viața continuă amețitor.
Ca să ieșim de aici, trebuie să închidem ferestrele
Din casă și din calculator.
June 2, 2017
ИГОРЬ ГУЗУН | ЗЕМЛЯКУ
1.
Отсюда все сбегают без оглядки,
Тут весело лишь клоунам с афиш.
Но где б ты ни обрёл приют свой шаткий,
Ты с Богом по-румынски говоришь.
2.
Ты бросишь всё, едва тебя поманит
Жар-птица счастья пёрышком цветным.
И всё же не забудь достать помянник
И написать родным, ещё живым.
3.
Ты будешь слать им деньги и гостинцы,
Но и без этих взносов за любовь
Тут помнят всех — по именам и лицам —
И кто в раю, и кто в краю любом.
Перевёл с румынского Ed Pobuzhansky
* * *
NOI ŞI BLAJINII
1.
De aici toţi fug, nimeni nu pleacă la pas.
Oriunde în lume în română îţi spui spovedania.
În Moldova veselă a rămas
Doar inscripţia „Veselă din Germania”.
2.
Şi parcă ai vrea s-o înjuri şi s-o uiţi,
Dar asta n-ajută deloc, din păcate.
Iar tot ce poţi face, munceşti şi-i ajuţi
Pe cei din pomelnic de la sănătate.
3.
Şi atunci când trimiţi, chiar dacă sunt mici,
Dovezi de iubire – pannetone şi sume,
Suntem împreună şi rămânem aici
Plecaţii în ceruri, plecaţii în lume.
Igor Guzun
http://aiciscriu.eu/noi-si-blajinii/
May 26, 2017
Izvorul Eminescu din satul Recea, raionul Râșcani
1.
La capăt de sat, sub o cruce,
Printre mașini, benzină, drumeți
Se uită cum apa lin curge
Eminescu cu ochi de rulmenți.
2.
Când lumea își udă batista,
Când oamenii se spală pe mâini,
Cu o privire-nțeleaptă, tristă
Chipul de ghips se înclină puțin.
3.
E aici demult, de prin anul
Șaptezeci și șapte, să fi fost.
Sculptorul rus Dmitri Kalganov
Îi știa opera pe de rost.
4.
Poetu-l făcea să transpire
Pe artistul cu țigara în dinți.
Dar cum să-i sculpteze privirea,
Ochii lui mari, adânci și fierbinți?
5.
E o sarcină grea, complicată.
Eminescu nu are format.
Sculptorul – prieten cu tata
Frământa lut, era frământat.
6.
Ochi limpezi ca niște ferestre
Spre un suflet profund, visător.
Cum să-i exprimi, te-ntrebi maestre,
Într-o sculptură la un izvor?…
7.
Și-au adoptat o decizie
Artistul și tata, vorbindu-i atent,
Ochii, cu mare precizie,
Să fie modelați cu-n rulment.
8.
La Recea izvorul răspunde
Bună ziua, adio, drum bun!
Eminescu pleacă privirea:
Respect pentru Dumitru Guzun.
May 16, 2017
„Oamenii ajută copacii”: Igor Guzun, TV Moldova 1, www.stiripozitive.eu
Igor Guzun, scriitor, fondator www.stiripozitive.eu
Copacii și pomii au în viața oamenilor un rol profund.
Te naști și stai copăcel. Apoi crești mare și cazi de pe o creangă. Sau îl citești pe Creangă.
Și te bucuri de darurile de sub pomul de Crăciun.
Iar să sădești un pom este unul dintre lucrurile obligatorii pe care un om trebuie să le facă în viață: să sădești un pom, să sapi o fântână, să crești un copil.
Și pe ultimul drum al omului în această viață tot de un pom este însoțit: pomul împodobit de la înmormântare.
Copacii ne oferă protecție și umbră. Pomii ne dau fructe și frumusețe. Împreună ne asigură viața. Iar atunci când sunt afectați, copacii și pomii trebuie ajutați să supraviețuiască.
Ca să ne ajute să trăim.
Ca să fie viața noastră mai plină. Mai plină de sens…
Campania „Oamenii ajută copacii” în sprijinul Grădinii Botanice din Chișinău a fost lansată la 28 aprilie 2017 în cadrul emisiunii „Bună Seara” și este realizată în parteneriat de TV Moldova 1, Moldova 2 și portalul www.stiripozitive.eu.
May 12, 2017
„M-am blocat”, a zis uşa de la ascensor
„M-am blocat”, a zis uşa de la ascensor.
„Mai slăbeşte-mă”, i-a zis corpul omului care-l purta.
„Vă ţinem la curent”, n-au liniştit stâlpii de înaltă tensiune.
„Să facem muşchi”, s-au angajat copacii.
„M-am ambalat”, a spus cadoul…
„Ce-s cu variantele acestea?”, a întrebat profesoara de matematică…
„Asta nu-i o atârnare serioasă”, i-a reproşat un vizitator de muzeu unui tablou care era agăţat strâmb.
Şi la toate acestea a rămas mască măscăriciul.
