Octavian Soviany's Blog, page 7

fragment de roman

Lovitura de stat Mama nu mă minţise. N-am rămas în rue des Petites-Écuries decât ceva mai mult de o săptâmână. La capătul acestui interval ne-am mutat, după dorinţa tatălui meu, în Batignolles, unde locuiau pe vremea aceea mulţi militari în retragere. Găsiserăm un apartament frumos, cu intrarea din rue Saint-Louis, la etajul întâi al unei […]

verlaine – confesiuni 14

Vai, trebuie să mă întorc de la aceste mărunte şi nevinovate eforturi în direcţia artei la o psihologie mai curând fiziologică, dar tristă în orice caz. Era cam în perioada când începusem să fiu bântuit de mania versurilor, dar şi a prozei (căci alcătuiam nişte stranii istorisiri submarine, mai degrabă în maniera lui Edgar Poe […]

verlaine – confesiuni 13

Ca să mă achit conştiincios de dezvăluirile în care m-am aventurat, trebuie să mă întorc puţin înapoi şi să vorbesc din nou despre prima mea adolescenţă, dar pe un ton atât de de diferit, vai, al capitolelor care îl preced imediat pe penultimul. Ignoranţei aproape celeste a proaspătului comuniant,  unei anumite inconştienţe a neofitului neştiutor, […]

verlaine – confesiuni 12

A doua zi – un nou examen, noi emoţii, de data asta – directe. Era vorba de oral: urma să ne înfăţişăm sau mai degrabă să compărem în faţa unor judecători în robe, ca şi cei de la tribunal, dacă nu mai severi decât aceia cel puţin mai meticuloşi şi mai puţin expeditivi. Aici trebuia […]

ion mureşan

Vorbind despre poezia lui Ion Mureşan, Radu G.Teposu preciza că, uzând de dereglarea sistematica a simţurilor exacerbate până la inflamarea lor, poemele acestuia se nutresc dintr-o „mizantropie vizionară”, din impulsul frenetic de a transcende datele experienţei şi „de a salta fiinţa în metafizic”. Formula criticului are meritul de a evidenţia dimensiunea polemică (în acceptiune etimologică) […]

verlaine – confesiuni (11) -traducerea mea

Se pare că mobilierul liceelor s-a mai îmbunătăţit în ultimul timp. Pe vremea mea cel de la liceul Bonaparte era fioros de primitiv. Admit că era un liceu pentru externi, dar nu văd nicio raţiune pentru care copiii unor oameni care plăteau mult aveau la dispoziţie asemenea amfiteatre, în care se găseau numai bănci, fără […]

Cartea însemnelor

În volumul Însemnele materiei (Tracus Arte 2013) Dumitru Găleșanu valorifică anumite noțiuni ale fizicii cuantice/subcuantice cum ar fi bossonul sau câmpul lui Higgs, ecuația lui Scrhodinger, principiul incertitudinii al lui Heisenberg, privite și interpretate însă în permanență dintr-o perspectivă metafizică ce își propune să le certifice semnificațiile spirituale. Căci, în viziunea autorului, obiectele și procesele […]

j. ellul – din „metamorfoza burgezului” (în curs de apariţie la editura sens)

ÎMPĂRATUL ,,Arma virumque cano’’ – trebuie cu siguranţă să începem cu epopeea, pentru că acela este începutul istoric, şi îl vom privi ca atare, al bughezului auster, al omului de fier, al aventurierului. Este grandios acest burghez. Ca toţi cei obsedaţi de o singură idee, el nu vede prea bine în jurul lui şi poate […]

jacques ellul

Jacques Ellul (1912 -1994) a fost una dintre personalităţile cele mai provocatoare ale vieţii culturale franceze din a doua jumătate a secolului XX. Personaj proteic, ca şi “burghezul” căruia a vrut să-i surprindă personalitatea complexă şi contradictorie, Ellul a refuzat cu obstinaţie “specializarea”, a fost simultan teolog, filosof, sociolog, istoric al instituţiilor, profesor de istorie […]

Eul şi Zeul

  În opinia lui Dumitru Găleşanu poezia este investită cu o miză superlativă; ea reprezintă (aşa cum mărturisea autorul însuşi într-un interviu acordat lui Gheorghe A. Stroia) o formă universală, cu totul specială, de structurare lăuntrică a cunoaşterii 1umii reale înconjurătoare, şi a destinului asumat creativ de către inteligenţa însufleţită. Ar fi vorba aşadar despre […]