Octavian Soviany's Blog, page 2

puțină istorie (20)

Mişcarea lui Tudor şi Convenţia de la Akkerman. Aşa cum am văzut, la începutul secolulul al XIX se intensifica din nou (poate şi sub influenţa mişcării de eliberare a grecilor) sentimentul naţional, iar regimul fanariot era privit cu tot mai multă ostilitate. Grecii nădăjduiau să obţină eliberarea ţării lor de sub dominaţia Porţii cu ajutorul […]

puțină istorie (19)

Societatea fanariotă. Clerul, târgoveții, țăranii cureşti.  Clerul continuă să joace un rol important în viaţa societăţii din Principate, dar, odată cu laicizarea tot mai pronunţată a culturii, contribuţia lui culturală îşi pierde mult din însemnătate. Din rândurile lui se desprind totuşi câteva figuri memorabile, care nu pot fi comparate însă nici pe departe cu marile […]

puțină istorie (18)

Societatea fanariotă. Boierii Pe următoarea treaptă a ierarhiei sociale se situează boierii. Alături de boierimea autohtonă este prezentă şi o boierime  greacă, privită în general cu ostilitate de boierii pământeni (sunt cunoscute diatribele cronicarului Ion Neculce la adresa grecilor). Fenomenul nu era însă nou; familii boiereşti influente (Cantacuzino, Duca, Ruset) proveneau din greci veniţi în […]

puțină istorie (17)

   În epoca fanariotă societatea românească și-a păstrat structura piramidală caracteristică societății medievale. În vârful acesteia stătea în continuare domnitorul, dar acesta era acum un străin, care uneori nici măcar nu cunoștea limba supușilor săi, nu mai era ales de boieri, ca în secolul precedent, ci numit de Poartă, și guverna în numele acesteia, dispunea de […]

puțină istorie (16)

   În statele românești, secolul al XVIII-lea a fost secolul domniilor fanariote, un secol zbuciumat, în care, aflate la granița dintre trei imperii, Moldova și Muntenia au de suferit consecințele nesfârșitelor războaie dintre turci, ruși și austrieci, ce își disputau dominația asupra Balcanilor. Aceste conflicte se declanșaseră încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea.     În 1683 […]

puțină istorie (14)

   În 1685 trupele austriece pătrundeau în Transilvania, iar prin tratatul de la Karlowitz (1699) aceasta intră așadar în componența Imperiului Habsburgic sub denumirea de Marele Principat al Transilvaniei (care a continuat să se mențină ca entitate politică,  dar între granițele vechiului voievodat, adică fără Crișana, Sătmar și Maramureș), iar titlul de principe i-a revenit din […]

puțină istorie

   În 1685 trupele austriece pătrundeau în Transilvania, iar prin tratatul de la Karlowitz (1699) aceasta intră așadar în componența Imperiului Habsburgic sub denumirea de Marele Principat al Transilvaniei (care a continuat să se mențină ca entitate politică,  dar între granițele vechiului voievodat, adică fără Crișana, Sătmar și Maramureș), iar titlul de principe i-a revenit din […]

puțină istorie (13)

   În contextul istoriei naționale, Transilvania are un statut mai aparte, deoarece înainte de 1918 ea n-a fost, ca Muntenia și Moldova, un stat românesc.    Parte a regatului dac, apoi a provinciei romane Dacia, ea a traversat o epocă tulbure în timpul așa-zisului „mileniu  întunecat” (de la retragerea administrației romane în 271 până în secolul al […]

puțină istorie (12)

Apariția unei personalități culturale de calibrul lui Dimitrie Cantemir în contextul totuși destul de pauper al culturii românești din secolul al XVII-lea ține aproape de domeniul miracolului.    Poliglot și erudit, savant de notorietate europeană, reprezentatul cel mai de seamă al literaturii române vechi și autorul primei capodopere literare românești, filosof și teolog, istoric, filolog și […]

puțină istorie (10)

 NOUA BOIERIME    Nici boierimea nu mai era întru totul aceeași ca în secolul anterior. Desigur seria comploturilor și intrigilor boierești, a pârelor necontenite la Poartă, continuă. După nouăsprezece ani de domnie, până și tronul lui Vasile Lupu se dovedește șubred, iar cel care reușește să-l răstoarne din scaun (cu largul concurs al lui Matei Basarab […]