Silviu Iliuţă's Blog, page 355

October 1, 2017

Azi-Catalonia. Maine? Ardealul?

Situatia e crancena. Catalonia, o regiune cu 7,5 milioane de locuitori, vrea sa isi declare independenta. „Catalonia nu e Spania!”, asta e sloganul zilei.



Sa uitam putin de Catalonia si sa lansam urmatoarea intrebare:

Ce se intampla daca, maine, un sat din Romania cu populatie majoritar roma sau de tatari, ar cere independenta. Pe principiul: noi avem ce sa muncim, e descurcam singuri, nu vorbim limba romana si vrem sa ne punem presedinte.


Este foarte posibil. Daca li se recunoaste dreptul catalanilor de a face asta, prin analogie, orice regiune poate cere acelasi lucru.

Ce se intampla daca maine Ardealul ar cere independenta? Sau o zona mai mica, un oras. Sfantul Gheorghe?

Nu am nimic cu dreptul oamenilor de a face Referendum, dar trebuie spuse urmatoarele lucruri:

1. Catalonia a fost independenta, in istorie, pentru putin timp, prin 1640. Independenta asistata de Franta.

2. Trist este ca guvernul Spaniol nu a gasit alta solutie in afara de bataie, in secolul XXI. Ce se intampla acum in Spania (inca) este rezultatul unei politici dezastruoase a celor din Madrid si a celor din Barcelona. Faptul ca nu au gasit o solutie pasica ii face lamentabili. Si politicienii din Madrid, si cei catalani ar trebui aruncati ka cosul de gunoi. Daca s-a ajuns aici, e pentru ca ei sunt incapabili.

3. Daca vor reusi sa declare independenta, in urmatorii 20 de ani nimic din ce stim acum despre Europa nu va mai fi la fel. O parte din Andora, Comunitatea Valenciană, Insulele Baleare, cu comunitati puternice catalane, se vor rupe primele si se vor alipi la tara cea noua.

Tara Bascilor asteapta acelasi lucru, separarea. Vor urma provincii din Belgia, Olanda, Italia etc…

Vor aparea state si statulete peste tot.

Europa va fi cu totul alta. De aceea ce se intampla acum in Spania ne va afecta pe toti. In toate felurile.

4. Curentul de independenta din Catalonia s-a acutizat dupa ce un lider catalan a fost prins cu hotia. Miza: 3% din Generalidad Catalan, sume uriase ascunse prin banci din Andorra si Elvetia. Puyol si Mas vor sa scape de ancheta si pompeaza bani grei in Puigdemont. Banii sunt o miza importanta, iar papusarii maselor de oameni, cei care profita de curentul separatist, sunt niste politicieni hoti.

5. Premierul Ungariei, din punctul meu de vedere cel mai mare inamic al Romaniei, urmareste atent evenimentele, aflandu-se intr-o vizita neoficiala in tara noastra. In Ardeal. Stiu, coincidenta mare de tot! A dracu’ coincidenta!

De Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post Azi-Catalonia. Maine? Ardealul? appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 01, 2017 11:07

Mare e gradina facebook! (ep. 194)

 


53b

Anita, lasă prostia unora! Da-o in..

Ia si tu măsuri legate de prostia cuiva mai apropiat.

Nu intelegi?

Vezi fata aia tolănită pe un leopard, cu circumvolutiunile la vedere.




Capereoara, te em plor, raspunde baietului. Daca nu, ne asasineaza pe toti!


 


53e

Pisi, „dezamăgirea ne inviata” orice, dar nu si să scriem.

Eu răman la convingerea că dacă voi faceti un partid al analfabetilor, castigati lejer alegerile in tara asta!




Stai linistita, deja mananca! Au inceput cu o cratima.


De Silviu Iliutacronicipebune




1. Stai incaltata in sufragerie. O sa te bata mama ta.

2. Da si cu crema se soare, e clar ca la tine in casa e ca la plaja.

3. Fa numai poze, o sa radem toti. Fii tu insati! Daca si scrii, ne apuca plansul.


De Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post Mare e gradina facebook! (ep. 194) appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 01, 2017 07:28

Mare e gradina facebook! (194)

 


53b

Anita, lasă prostia unora! Da-o in..

Ia si tu măsuri legate de prostia cuiva mai apropiat.

Nu intelegi?

Vezi fata aia tolănită pe un leopard, cu circumvolutiunile la vedere.




Capereoara, te em plor, raspunde baietului. Daca nu, ne asasineaza pe toti!


 


53e

Pisi, „dezamăgirea ne inviata” orice, dar nu si să scriem.

Eu răman la convingerea că dacă voi faceti un partid al analfabetilor, castigati lejer alegerile in tara asta!




Stai linistita, deja mananca! Au inceput cu o cratima.


 




1. Stai invaltata in sufragerie. O sa te bata mama ta.

2. Da si cu crema se soare, e clar ca la tine in casa e ca la plaja.

3. Fa numai poze, o sa radem toti. Fii tu insati! Daca si scrii, ne apuca plansul.



 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


 


The post Mare e gradina facebook! (194) appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 01, 2017 02:40

De azi vom avea scumpiri! Multumim din inima, PSD!

Multumim din inima, partidule iubit! Prinos de recunostinta si ofrande de iubire.

A fost exact cum ne-ati promis in Campania electorala. „Este momentul ca romanii sa o duca mai bine!”

Si a venit momentul ala, dragi conducatori!

Benzina s-a scumpit Gazele s-au scumpit. Electricitatea, la fel.

Asta inseamna asa:

-alimentele se scumpesc

-intretinerea va fi mai mare

-taximetristii au schimbat deja tariful. (pentru cei ce mai au bani de taxi) In Bucuresti, de la 1,39, doua companii au ajuns la 1,69. Urmeaza si celelalte.


O sa platim mai mult de cate ori ne vom lua lapte, paine, de cate ori ne vom uita la televizor. De cate ori vom merge la toaleta. De cate ori vom merge in concedii sau vom iesi in oras. Viata va fi putin mai scumpa. Dar mai scumpa.

Adica o vom duce mai rau. Cu voi!

A doua majorare de acciza a intrat in vigoare de azi. Ne asteapta o viata minunata. Ia uitati ce promisiuni marete aveati in campanie. LUATI SI RADETI:



Si stiti care e culmea? Cei ce v-au crezut balivernele in campania electorala vi le cred si acum. Tot voi iesiti la alegerile viitoare.


Tot inainte, Romania! Viitor de aur tara noastra are!

…Si alte rahaturi de lozinci.



 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


 


The post De azi vom avea scumpiri! Multumim din inima, PSD! appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on October 01, 2017 02:12

September 30, 2017

Asa arata modelul de barbat 2018.

Daca vreti sa fiti in trend, eu zic sa dati fuguta la magazin. Baietii astia sunt model 2018. Sexy, indrazneti, cu atitudine si toale faine!


El sau ea este Georgel. Stilul sau indraznet adduce  aminte putin de Superman. Putin. In sensul in care si el purta chilotii la vedere. Compleul asta, ca nu stiu cum sa-i zic, e o creatie de exceptie. Ca si cum Stevie Wonder s-ar fi apucat de moda, iar Elton John i-ar fi dat linia.



 


Mai jos il aveti pe Vasile, din Satul Stanjenel. Dupa o zi intreaba la coasa, se intoarce acasa si arunca pe el o tinuta usoara, lejera, de seara. Facuta chiar de prietena sa, Marieta, din materialele care i-au ramas de la draperie. Nu va uitati ca se simte usor stanjenit, e din cauza faptului ca iubita inca nu a apucat sa ii coasa ciucureii.




Tarzanul din imagine este Benone, iar tinuta sa este inspirata din jungla amazoniana. Sexy si sarmant, Vasile merge asa la birou, in fiecare zi, la o corporatie din Pipera. Putin mai greu ii este cu metroul pentru ca barbatii il pipaie, daca il vad din spate. Dar s-a obisnuit cu asta si chiar a inceput sa ii placa. Scopul evident al acestei creatii este alungarea ciorilor si a duhurilor rele.


Orlando. A adormit intr-o gradinita si a patit asta. Apoi a zis ca at incerca o defilare pe podium in halul asta. Si i-a iesit! Lumea il place la nebunie. Maine va purta abtibilduri cu gargarite si strumfi.



Ultimul barbat model 2018 face reclama mascata la placinta cu dovleac, dupa cum a spus un fan al sau. Costa 3,5 lei bucata mare si 2 lei aia mica si il gasiti la patiseria din piata Matache. Un minus pentru aceasta tinuta si pentru el, totusi: n-are merdenele.






 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


 


The post Asa arata modelul de barbat 2018. appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on September 30, 2017 09:23

Tariceau: „Am intrat in benzinarie si e foarte ieftin! In Dubai.”

„Chiar acum ma aflu in benzinarie!” transmite telefonic Tariceanu.


„Se vede ca Programul de Guvernare da roade, ca totul iese cum ne-am propus. In benzinarie am fost intampinat cu flori, un pahar de apa rece, prajiturele. Oamenii imbracati in alb, vestind pacea.E chiar frumos la noi in Romania!




Benzina e foarte foarte ieftina, acum observ si eu. vreo 25 de centi/litru.

Totusi, nu sunt de acord ca noi sa avem preturile in centi!

Dusmanii PSD-ALDE, nenorocitii care ne injura mereu, sunt rau intentionati. Niste nemernici care nu ne vad realizarile si spun ca s-a scumpit combustibilul la pompa. Incredibil!

Un consilier imi sufla ca suntem in Dubai. Foarte bine ca suntem in Dubai!

Romani, unde aunt eu benzina e ieftina si voi va vaitati atat?! Deplasati-va pana aici si luati benzina la 25 de centi. Cat e pana in Dubai? Luati canistrele si veniti toti!

Datorita programului PSD-ALDE si eforturilor  noastre nu mai aveti nevoie de viza si puteti calatori liber sa va luati combustibili.”


De Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post Tariceau: „Am intrat in benzinarie si e foarte ieftin! In Dubai.” appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on September 30, 2017 02:01

September 29, 2017

Cele 7 minuni ale Teleormanului.



Trecerea de pietoni. E o adevarata opera de arta, creatie a unui pictor  roman de renume mondial si chiar local. Creatia se numeste „drumul care nu duce nicaieri”.


2. Parcul Industrial. Orice oras care se respecta, cum e Alexandria, are un Parc Industrial. Acesta este. Industria numarul 1 aici este a boschetilor. Lider mondial.



3. Cel mai bun bar din Alexandria.



 


4. Dracea. E ca si cum ai spune: „bine ai venit in Iad, ingeras! Mergi cu Dumnezeu!”


 



5. Parcarea. Aceasta este o parcare esuata, pentru ca daca era una reusita, individual bloca TOT accesul spre usa blocului. Asa, aia mai slabuti au loc sa se strecoare.


De Silviu Iliutacronicipebune



6. Impaduririle din Teleorman. In Alexandria se pune pret pe spatial verde. Edilii tin foarte mult la natura, asa ca se planteaza multi copaci, multa iarba. Totul e sa te intorci in timp si le gasesti pe toate. Prin 1990.



7. Estetica frumosului. Consiliul Local arata asa. Panoul Acela a fost montat special la jumatate, pentru a da cladirii un aer nonconformist, futurist, ba chiar ridicol. Consiliul a aprobat, tot el a beneficiat.


Ai si u miuni din astea in Judetul tau? Sigur ca ai.. Atuci trimite o poza, nu fi zgarcit! Sa le vada tot poporu’!


 


 



De Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


Surse poze: Alexandria, Teleorman, Romania.


The post Cele 7 minuni ale Teleormanului. appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on September 29, 2017 03:17

September 28, 2017

Mare e gradina facebook! (193)


De fapt, nici macar nu e o femeie! E o reptila prelucrata in Photoshop, la care au adaugat niste barci si le-au transformat in pantofiori.



„Extrateresti” au venit deja, draga! Au creierul supt, multi urmaritori si posteaza pe facebook in draci. Te-ai prins, E.T.?



 


Eu o stropesc, tu ostropesti. Si bagam si un pereu de stecla si catofioli.


 



Iar ai spart alocatia copilului pentru doua like-uri amarate. Sa vezi ce bataie iti iei!


De Silviu Iliutacronicipebune



„Manicurista” am inteles ce inseamna. E combinatia mana+curista. Iar 60 de lei e un pret bun, mai ieftin decat pe centura. Dar „manicgiura” aia ce naiba e?



Si ea te „uraste” si sa „tise an pli nasca” si tie. Tpp si noi. La „multii anii”… departe de facebook!



Marele tau noroc e ca 99% dintre baieti se uita doar la poza si  nu citesc ce scrii. Ceilalti 1% orbesc sau se lovesc usor cu capul de masa. Ca mine, acum.



De Silviu Iliutacronicipebune


Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


The post Mare e gradina facebook! (193) appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on September 28, 2017 14:21

Borcea a fost ales in locul lui Hugh, in casa Playboy. „A sosit momentul sa ne transformam din iepurasi in iepuroaice!”

„Am stat mult pe ganduri” a delarat un iepuras Playboy, in timp ce statea pe o capita de paie.

„Ne-am tot gandit la cine ar trebui sa ii ia locul lui Hugh in conacul nostru. Unele au spus ca at trebui sa vina Iliescu, fostul presedinte, pentru ca nu am avea surprize cu el. Noi suferim mult cand ne pierdem tatucul, ca si acum. Hugh a ajuns in Rai, dar in mod sigur e intr-un loc mai rau decat asta de pe Pamant. Hugh a demonstrate lumii intregi ca daca esti pacatos, duci o viata promiscua, plina de preacurvie si desfrau, o sa mori linistit, ca un pacatos, in patul tau, la 91 de ani, inconjurat de femei superbe.

Si cu Iliescu am merge la sigur. Sigur traieste mai mult decat noi, daca il facem tatucul conacului.

Apoi una a zis ca degeaba traieste mult, daca vorbeste in halul ala si nu il intelege nimeni.

Alta l-a propus pe Tariceanu. Dar, sa fim seriosi, omul ala nu a inteles ca s-a scumpit benzina in Romania! Pare ca are un IQ mai mic decat cea mai proasta dintre noi. Ce naiba sa facem cu el, nu vedeti ca de aia il lasa toate?

Asa ca ne-am oprit la Cristi Borcea.




Acum amenajam casuta, stergem praful, facem mancare, ne spalam bikinii sa ii primim toate fostele neveste in randul nostru. Apoi il asteptam sa iasa din puscarie viitorul tatuc.

Credem ca Borcea e cea mai buna solutie pentru ca avem asigurata si perpetuarea specie.  Adica, sunt convinsa ca dupa un an cu Cristi in conacul Playboy, numarul locatarilor se va dubla. Ce stiti? A ramas hetero, nu? Speram sa ii vina bine halatele. Este OK si daca il strang putin.


Te iubim, Cristi! Te asteptam!

A sosit momentul sa ne transformam din iepurasi in iepuroaice!”


 


 


De Silviu Iliutacronicipebune

Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”

Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65

P.S Se livrează și internațional.




 


De Silviu Iliutacronicipebune


Citeste si: POVESTI PENTRU OAMENII MARI.




Fragment:

„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.

La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.

Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.

– Sărut-mâna, domnule Iliuță!

Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.

– Bună.

– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.

A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?

La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că

într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“


– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.

– În părculeţul din spate?

– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.

– Ți-a prins bine la creștere…

– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?

Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.

– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!

– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!

Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!

La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!

– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.

Pi*da mă-sii de viață!”




 


nitiv.


The post Borcea a fost ales in locul lui Hugh, in casa Playboy. „A sosit momentul sa ne transformam din iepurasi in iepuroaice!” appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on September 28, 2017 07:34

September 27, 2017

Oameni adevarati. Jos palaria!

Citeam azi ca un veteran roman a castigat medalia de bronz la Jocurile Invictus. Ciprian Iriciuc il cheama. Are o schija in plamani, dupa ce a fost ranit in Afganistan, in 2015.


Si mi-a fost rusine de mine ca nu am auzit de el, dar, in schimb, stiu cine e Pamela de Romania.

Iertare, Ciprian! Sunt un dobitoc!


Prima medalie pentru România, bronz, a fost câştigată, luni, la atletism, în finala la 1.500 de metri de Laurenţiu Şerban, militar rănit în teatrele de operaţiuni din Afganistan, în 2006.

PS: baietii astia sunt senzationali! Fosti militari, raniti, cu handicap, cu recorduri ce se apropie de cele de la Olimpiada.

Treceti peste bariera psihica si urmariti, pe net si pe unde puteti, Jocurile Invictus. Au loc zilele aste, in Canada. O sa plangeti de bucurie, va garantez!


The post Oameni adevarati. Jos palaria! appeared first on Cronici pe bune.

 •  0 comments  •  flag
Share on Twitter
Published on September 27, 2017 10:30

Silviu Iliuţă's Blog

Silviu Iliuţă
Silviu Iliuţă isn't a Goodreads Author (yet), but they do have a blog, so here are some recent posts imported from their feed.
Follow Silviu Iliuţă's blog with rss.