Iubire Quotes

Quotes tagged as "iubire" Showing 1-30 of 233
Mircea Eliade
“Ai fost un prost. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubeşti.”
Mircea Eliade, La ţigănci & Pe strada Mîntuleasa The Gypsy / Mîntuleasa Street

Nichita Stănescu
“Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul?”
Nichita Stănescu, O viziune a sentimentelor

Cella Serghi
“Mi-am spus: ceea ce mă atrăgea la el era impresia pe care mi-o dădea că e singur, nenorocit, că unicul lui stimulent in viaţă sunt eu, că sunt singura lui bucurie, unica lui preocupare. Dacă nu-i aşa, nu mă interesează. Nu mă interesează un bărbat decât în măsura în care cred că-l stăpânesc ca femeie, în care cred că sunt pentru el, într-un moment din viaţă, o fiinţă unică, de neînlocuit.”
Cella Serghi, Pânza de păianjen

Mihail Drumeş
“- Esti nebuna?
- Sunt, da, nebuna. Si vreau sa fii si tu nebun ca mine, sa fim doi nebuni, care se iubesc la nebunie...”
Mihail Drumeş, Scrisoare de dragoste

Mihail Drumeş
“În definitiv, ce e dragostea decât o taină pe care o ascund îndrăgostiţii şi o poartă în umbră, de frica luminii? Îndată, ce taina se dă pe faţă, dragostea veştejeste, îşi pierde frăgezimea, vraja devine ceva obişnuit, de toate zilele.”
Mihail Drumeş, Invitaţia la vals

Lucian Blaga
“În mine se mai vorbeşte şi astăzi despre tine.”
Lucian Blaga

Mihail Drumeş
“Bărbatul, datorită eului său aşa-zis "superior", se dă dragostei cu prudenţă, păstrând rezerve pentru sine, de aceea îşi păstrează măcar parţial echilibrul. Pe când noi, femeile, când iubim, ne dăm integral, mistuindu-ne în aşa fel, încât nu ne rămâne decât umbra celor ce am fost.”
Mihail Drumeş, Invitaţia la vals

Emil M. Cioran
“Sînt unii oameni atît de prosti, ca de le-ar aparea vreo idee la suprafata creierului ea s-ar sinucide din groaza de singuratate.”
Emil Cioran, Cartea amăgirilor

Mihail Drumeş
“Uneori, citind romane cu iubiri mari, totale, zambesc sceptic pe sub mustata, neconvins. Unde or fi vazut autorii astia asemenea iubiri?”
Mihail Drumeş, Scrisoare de dragoste

Ion Druță
“... Oricît de întuneric ar fi fost, ea îl zărea, pentru că atunci cînd nu mai văd ochii, vede sufletul...”
Ion Druță, Frunze de dor

Ionel Teodoreanu
“Tăceau unul lângă altul, mână în mână, lipiţi, orbi, fără de gând, fără trecut şi fără viitor, fericirea fiind splendoarea unui vid perfect ca şi al cerului.”
Ionel Teodoreanu, Lorelei

Marin Sorescu
“Am legat copacii la ochi
Cu-o basma verde
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi copacii m-au găsit imediat
Cu un hohot de frunze.
Am legat păsările la ochi
Cu-o basma de nori
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi păsările m-au găsit
Cu un cântec.
Am legat tristeţea la ochi
Cu un zâmbet,
Şi tristeţea m-a găsit a doua zi
Într-o iubire.
Am legat soarele la ochi
Cu nopţile mele
Şi i-am spus să mă găsească.
Eşti acolo, a zis soarele,
După timpul acela,
Nu te mai ascunde.
Nu te mai ascunde,
Mi-au zis toate lucrurile
Şi toate sentimentele
Pe care am încercat să le leg
La ochi.”
Marin Sorescu

Mihail Drumeş
“Între noi nu mai era,să zicem nimic.Nimic în afară de Marea Iubire.”
Mihail Drumeş, Scrisoare de dragoste

Nichita Stănescu
“Ştim că unu plus unu fac doi,
dar eu şi cu tine,
nu ştim, vai, nu ştim cât facem.”
Nichita Stănescu, Măreţia frigului

Mihail Drumeş
“Ea nu e în mobile,nu e în lucruri,nu e în atmosferă,nici măcar în străinătate.Ea e în mine,în sângele meu.Cum să scap de ea?În ce fel s-o alung?”
Mihail Drumeş, Scrisoare de dragoste

Mihail Drumeş
“- Pana acum nu am intalnit deloc dragostea, a adaugat el intr-un tarziu.
- Probabil ai ocolit-o...”
Mihail Drumeş, Scrisoare de dragoste

Mihail Drumeş
“Împotriva cui să lupt mai repede,dacă totul luptă împotriva mea?”
Mihail Drumeş, Scrisoare de dragoste

Nichita Stănescu
“Mă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau
tâmplele.

Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat
nopţile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.

Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici
şi tu nu mă mai băgai de seamă.

Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.
Ori poate de drag
şi de blândeţe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.

Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam.”
Nichita Stănescu

Mihail Drumeş
“După un timp, s-a furişat pe poarta inimilor noastre fiinţa unui vals făcut numai din farmec şi nostalgie.”
Mihail Drumeş, Invitaţia la vals

Emil M. Cioran
“Numai dupa ce ai suferit pentru toate lucrurile ai dreptul sa-ti bati joc de ele. Cum o sa calci în picioare ce n-a fost chin?”
Emil Cioran, Cartea amăgirilor

Mihail Drumeş
“Isi lasa capul greu in podul palmelor. Un val de amintiri prinse viata si batu la poarta constiintei.”
Mihail Drumeş, Scrisoare de dragoste

Mihail Drumeş
“Admit, fireste, iubiri de scurta respiratie, asta da.”
Mihail Drumeş, Scrisoare de dragoste

Ionel Teodoreanu
“Trufia de a iubi, de-a te sti vast, acoperit de uralele multimilor din tine. In tine ca un cer de august in ploaia lui de stele.”
Ionel Teodoreanu
tags: iubire

Nichita Stănescu
“Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!”
Nichita Stănescu

Mircea Eliade
“Maitreyi continuă totuşi cu o simplitate care începu să mă cucerească. Vorbea apei, vorbea cerului cu stele, pădurii, pămîntului. Îşi sprijini bine în iarbă pumnii purtînd inelul şi făgădui: ― Mă leg pe tine, pămîntule, că eu voi fi a lui Allan, şi a nimănui altuia. Voi creşte din el ca iarba din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia, aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele, aşa va fi trupul lui mie. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, şi tot răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupră-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mamă pămînt, tu nu mă minţi, maica mea. Dacă mă simţi aproape, cum te simt eu acum, şi cu mîna şi cu inelul, întăreşte-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viaţă de rod şi de joc să-i dau. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dinţii zi a monsoon-ului. Ploaie să fie sărutul nostru. Şi cum tu niciodată nu oboseşti, maica mea, tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut departe, şi tu, maică, mi l-ai adus aproape. ”
Mircea Eliade

Emil M. Cioran
“Cine sa te vindece de tine? O tînara fata? Dar cine-i darnic pîna la jertfa, ca sa-ti preia melancolia? Ce suflet pur, dornic de vis si nefericire, sa se-ncumete la o povara ce n-o presimte?”
Emil Cioran, Cartea amăgirilor

Jane Austen
“Cu siguranta, nu-l ura. Nu, ura trecuse cu mult timp in urma si cam tot de atunci se nascuse senzatia de rusine pentru ca avusese fata de el un sentiment care s-ar fi putut numi astfel. Respetul fata de el, generat de credinta ca avea calitati de pret, desi cu greu acceptat la inceput, incetase de la un timp a-l mai considera in neconcordanta cu simtamintele ei, iar acum respectul acesta crescuse, se modificase, devenise un soi de prietenie, datorita marturiilor ce-i fusesera atat de favorabile si datorita luminii atat de bune in care se plasase in ziua aceea. [...] Il respecta, il stima, ii era recunoscatoare, ii dorea numai binele, ar fi vrut doar sa stie cat dorea el ca binele acela sa fie legat de ea si in ce masura ar fi fost spre fericirea amandurora sa-si foloseasca puterile, pe care-si imagina ca inca le mai are, pentru a-l face sa-si reinnoiasca cererea.”
Jane Austen

Garabet Ibrăileanu
“Iubirea, nebunia fiziologiei, nu se poate spune, totală, decât prin muzică, fiindcă durerea se exprimă prin ţipete, şi muzica e ţipătul perfecţionat.”
Garabet Ibraileanu, Adela

Cristina Nemerovschi
“[...] o fiinţă care dă totul peste cap şi îţi împarte pentru totdeauna viaţa în înainte şi după ea.”
Cristina Nemerovschi, Păpușile
tags: iubire

Gilles Deleuze
“Ce înseamnă a iubi pe cineva? A-l desprinde întotdeauna dintr-o masă, a-l extrage dintr-un grup, chiar și restrâns, din care face parte fie și doar prin intermediul familiei sau prin altceva; și apoi a căuta să afli care sunt propriile lui haite, mulțimile pe care le conține în el însuși și care sunt, poate, de o cu totul altă natură. A le uni cu ale tale, a le face să pătrundă în ale tale și a pătrunde tu însuți în ale lui. Celeste nunți, mulțimi de mulțimi. Nu există iubire care să nu fie un exercițiu de depersonalizare pe un corp fără organe ce se cere creat; și doar în punctul cel mai înalt al acestei depersonalizări poate cineva să fie numit, își primește numele sau prenumele, își dobândește discernabilitatea cea mai intensă prin surprinderea instantanee a multiplilor care îi aparțin și cărora le aparține. ... sfârșitul iubirii îl restituie indiscernabilului. (Gilles Deleuze et Félix Guattari)”
Gilles Deleuze, Mille plateaux: Capitalisme et schizophrénie, 2

« previous 1 3 4 5 6 7 8