Liviu Szoke's Blog, page 8

Eveniment editorial Polirom: „Poemele posibile. Antologie (1966-1975)” de José Saramago, cu prilejul centenarului nașterii marelui scriitor portughez

 „Cred că în poezia mea se găsește tot ceea ce sunt acum – obsesiile mele, îngrijorările mele, felul meu de a vedea viața, societatea, istoria.” (José Saramago) 

Editura Polirom anunță apariția unui titlu-eveniment în cadrul prestigioasei sale colecții de traduceri din literatura universală, „Biblioteca Polirom”: Poemele posibile. Antologie (1966-1975) de José Saramago, traducere din limba portugheză și note de Simina Popa, volum publicat cu prilejul centenarului nașterii marelui scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1998). 

Volumul Poemele posibile. Antologie (1966-1975) a apărut în ediție cartonată și este disponibil pe www.polirom.ro și în librării.

Cartea de faţă cuprinde cele trei volume de poezie scrise de José Saramago înainte de consacrarea sa ca autor, stabilită convenţional de critica literară la momentul publicării romanului Ridicat de la pământ, în 1980. Primul volum, Poemele posibile, care dă şi titlul ediţiei româneşti, apare în anul 1966, când Saramago avea 44 de ani, şi marchează revenirea scriitorului în lumea literară portugheză după o absenţă de 19 ani. Volumul este în sine o antologie, cu un cuprins dens şi generos în stiluri, rime şi endecasilabi, tradus în forma sa revizuită şi adăugită de Saramago cu ocazia ediţiilor ulterioare. Atât în acest volum, cât şi în cel de-al doilea, Probabil bucurie (1970), cititorii vor recunoaşte picături din temele predilecte în romanele sale de mai târziu: trecerea timpului, duplicitatea sinelui, referinţe literare şi istorice, confruntarea divinităţii, frământările creaţiei. La scurt timp după revoluţia portugheză din 1974, Saramago publică Anul 1993, care îi încheie opera poetică. Este un poem narativ hibrid, dedicat suferinţei colective pricinuite de cei aproape 40 de ani de dictatură. Rigurozitatea termenilor, abdicarea de la punctuaţie, conturarea personajelor lasă deja să se întrevadă seria de romane care va începe doi ani mai târziu cu Manual de pictură şi caligrafie.

„În opera poetică de început a lui José Saramago descoperim o poezie a libertății, a fraternității și a luptei – o luptă deghizată, ascunsă în interiorul cuvintelor… Am putea spune că erau «poemele posibile» ale acelor vremuri, când cenzura spiona sufletele scriitorilor.” (Diário de Notícias)

„Poezia lui Saramago, una extrem de umană și de îndurerată, îmbibată de mâhnire și dorință, trăiește în egală măsură din profunda indignare pentru toate viețile netrăite, pentru ocaziile ratate, pentru energiile irosite în detrimentul întregii omeniri.” (Fernanda Toriello)

„La urma urmei, poezia mea este un fel de prolog al romanelor viitoare.” (José Saramago)

José Saramago s-a născut la 16 noiembrie 1922 în Azinhaga (provincia Ribatejo), într-o familie modestă. Destinul său scriitoricesc a avut o traiectorie uluitoare, culminând cu decernarea premiului Nobel pentru Literatură în 1998. După debutul din 1947 cu un roman ulterior renegat de scriitor, urmat de o tăcere de aproape două decenii, Saramago a publicat volume de poezie, cronici literare şi politice, nuvele, piese de teatru, nenumărate traduceri, revenind la roman abia în 1977 cu Manual de pictură şi caligrafie. Celebritatea internaţională o dobândeşte cu Memorialul mânăstirii (1982), care, alături de Anul morţii lui Ricardo Reis (1984) şi Istoria asediului Lisabonei (1989), formează seria sa narativă cu tematică istorică, unde scriitorul acordă o atenţie specială „originii şi identităţii portugheze”. În 1991 publică Evanghelia după Isus Cristos, cel mai polemic roman al său, care reconstruieşte o viaţă apocrifă a lui Isus. O cotitură în universul tematic romanesc al lui José Saramago o constituie seria de ficţiuni ucronice şi alegorice începută cu Pluta de piatră (1986) şi continuată cu Eseu despre orbire (1995), Toate numele (1997), Peştera (2000), Omul duplicat (2002), Eseu despre luciditate (2004) şi Intermitenţele morţii (2005). José Saramago şi-a petrecut ultimii ani în Insulele Canare, în Lanzarote, continuând să scrie şi să publice. S-a stins din viaţă în iunie 2010. 

Editura Lebăda Neagră are plăcerea să vă anunțe noutățile editoriale ale lunii aprilie!

IOANA SCORUȘ

Ignoranță

Titlu: Ignoranță

Autor: Ioana Scoruș

Colectia: Red Spot

Domeniu: Fictiune /Literatură română contemporană

Dimensiuni: 130×200 mm,

Pagini: 304 pagini;

Greutate: 150 g

Tip copertă: softcover

Continut ilustrativ: Nu

ISBN print: 978-606-9682-98-2

ISBN pdf: 978-606-9623-00-8

ISBN ePub: 978-606-9682-99-9

Data aparitiei: Aprilie 2022  

Pret: 35 lei

https://www.blackswanpublishing.ro/ignoranta.html

Ultimele vestigii ale vechii lumi, caracterizată de educația aleasă așa cum era ea conotată de iluminism, se întâlnesc prin intermediul a doi indaptați prezentului progresist: Michel, francez cu descendență aristocrată, profesor universitar la Paris și mai apoi neurochirurg la Geneva și Vera, „o fată din est cu pielea șlefuită de soare”, aristocrată prin educație și nu prin descendență, studentă la Paris, avându-l, vreme de un an, profesor pe Michel. Este mediul din care ia naștere o relație de cuplu ce se vrea veșnică. Michel, un romantic jenat de propriul romantism, visează o viață de „trântor”, în care să se îndeletnicească doar cu scrisul și cu plimbările, dar nu-și poate îndeplini dorința din pricina nevoii îndeplinirii așteptărilor tatălui, la rândul său un chirurg celebru, cu care rupe, la un moment, orice relație. Interesat și cucerit mai degrabă de caracteristicile fizice ale Verei, atenția lui Michel se centrează pe acestea, analizându-le, în timp ce neglijează cunoașterea sufletului și a minții ei. Aici, în proasta așezare în relație, rezidă disturbările care duc, în final, la imprevizibil. O întreagă lume simbolică revendică, de-a lungul paginilor, corolare ale realității. Apar un unchi din Puerto Rico, o imposibilă plantație de cafea din estul Europei care se dovedește posibilă, ritualuri legate de servirea cafelei sau a mesei, cafeaua fiind, pentru Vera, un barometru personal în funcție de care cataloghează oameni. Fire ale imaginarului, trecutului și viitorului apar și dispar, la fel cum episodic se ivește un important personaj, Raspeglio, care se constituie într-o obsesie a lui Michel, prin cărțile bizare pe care le-a scris și al căror secret Michel încearcă să-l pătrundă. O apărare, ar spune autorea, de profesie psihanalist, căci iarăși vedem cu Michel, în loc să se aplece asupra cunoașterii de sine, se centrează asupra unui personaj cu care pare să se asemene. Raspeglio apare pentru prima oară într-o proză scurtă a autoarei din Freud Museum (Polirom, 2019), un personaj misterios, considerat specialist într-un domeniu de nișă, căruia în romanul de față i se acordă un amplu capitol, care joacă rol de turnantă. De ce romanul poartă titlul Ignoranță, asta rămâne să descopere – sau nu – cititorul.

Ioana Scoruș (n. 1968) este psiholog, psihanalist cu practică privată, scriitor. Este absolventă a Universității Petrol și Gaze, Ploiești și a Universității „Titu Maiorescu”, București. A semnat rubrica „Cititorincul” din suplimentul literar LA&I și numeroase articole și cronici în revistele Dilema veche, România literară, Convorbiri literare, Apostrof, Timpul, Orizont etc. În prezent, semnează rubrica „Psiho” din revista Viața Românească. Pe lângă un volum de dialoguri cu șapte psihanaliști care au practicat psihanaliza în România în clandes‑ tinitate, înainte de 1989 (Paradoxurile psihanalizei în România, Paralela 45, 2007), Ioana Scoruș a publicat versuri (Iubiri imperfecte, Premier, 2004), romane (Povestea unei sinucideri, Albatros, 2006; Un an din viața Liubei B., Trei, 2017; Freud Museum, Polirom, 2019), un volum de convorbiri cu Ion Vianu (În definitiv, Polirom, 2018) și Aventuri în Ţara lui Strolyx. Prima mea carte despre emoții (Humanitas Junior, 2020), cea dintâi carte pentru copii a autoarei. A mai publicat în volumele colective Cazuri clinice de psihiatrie (Editura Universitară, 2011), coordonat de Simona Trifu și Camelia Petcu, și De taină (Editura Universității de Vest, 2020), coordonat de Cristian Pătrășconiu.

ADRIANA MOȚ

Sub semnul clepsidrei

Titlu: Sub semnul clepsidrei

Autor: Adriana Moț

Colectia: Red Spot

Domeniu:  Fictiune /Literatură română contemporană

Dimensiuni: 130×200 mm,

Pagini: 300 pagini;

Greutate: 150 g

Tip copertă: softcover

Continut ilustrativ: Nu

ISBN print: 978-606-9623-10-7

ISBN pdf: 978-606-9623-12-1

ISBN ePub: 978-606-9623-11-4

Data aparitiei: Aprilie 2022  

Pret: 35 lei

https://www.blackswanpublishing.ro/sub-semnul-clepsidrei.html

Cum ar fi dacă cineva te-ar răpi aparent fără niciun motiv în toiul nopții? Nouă oameni obișnuiți vor trece prin această experiență pe parcursul paginilor acestui roman. Un joc malefic pus la cale de un om care nu-și mai dorește nimic de la viață. Cu o singură excepție: timp.

O cameră întunecată în care o clepsidră decide cine trăiește și cine moare. Vieți la prima vedere perfecte, dar pline de secrete murdare. Vor reacționa participanții conform așteptărilor sau vor pierde încă dinainte de a-l începe?

Adriana‑Maria Moț (n. 1984) este absolventă a Universității de Vest din Timișoara, secția Jurnalism-Engleză. A colaborat cu revista Autentic și a semnat articole în cadrul ziarului Evenimentul Zilei, ediția de Vest. Sub semnul clepsidrei este romanul de debut al autoarei.

,, Deși în momentul de față activez într-un domeniu care nu are nicio legătură cu lumea cărților, scrisul a făcut parte întotdeauna din viața mea. Am început munca la acest roman în anul 2011, dar abia în anul 2020 a văzut lumina tiparului. Sper să reușesc să transmit prin cărțile mele, alături de emoție, mesaje care să-și pună amprenta în mod pozitiv asupra vieții cititorilor mei.” (Adriana Moț)

DANNY S. PARKER

Războiul lui Peiper. Anii de război ai liderului SS

JOCHEN PEIPER: 1941–1944

Titlu: Războiul lui Peiper. Anii de război ai liderului SS JOCHEN PEIPER: 1941–1944

Titlu original:Peiper’s War. The Wartime Years of SS Leader Jochen Peiper: 1941–1944

Autor: Danny S. Parker

Traducător: Micșunica Ionescu

Colectia: Grey Spot

Domeniu: Istorie/Politică / Biografii

Dimensiuni: 155×230 mm

Pagini: 654 pagini;

Greutate: 800 g

Continut ilustrativ: Da

Format: softcover

ISBN print: 978-606-9682-95-1

ISBN pdf: 978-606-9682-97-5

ISBN ePub: 978-606-9682-96-8

Data apariției: Aprilie 2022                                   

Preț: 85 lei

https://www.blackswanpublishing.ro/r%C4zboiul%20lui%20peiper.html

Această lucrare istorică majoră, Războiul lui Peiper, este atât o biografie a celui mai enigmatic războinic al lui Hitler, Jochen Peiper, cât și un studiu unic al lumii inversate din punct de vedere moral a celui de-al Treilea Reich.

,,Tânărul colonel SS Jochen Peiper a reprezentat un strălucit simbol al propagandei. Remarcat și sprijinit de însuși Hitler în anturajul elitei naziste, a devenit faimos datorită numeroaselor și fulgerătoarelor victorii repurtate conducându-și blindatele în stepele rusești sau în teatrul de război din Vest. Un comandant hotărât, inteligent și ambițios, înzestrat cu remarcabile însușiri de luptător: curaj, tenacitate, inspirație în deciziile asumate; totodată și un ofițer loial Führerului, încărcat cu decorații, necruțător, temut și detestat pentru cruzimea unor acțiuni de pedepsire ordonate fie împotriva prizonierilor, fie a civililor.

Tradus acum în România prima oară, Danny S. Parker este cunoscut și prețuit pentru minuțiozitatea și obiectivitatea investigațiilor și considerațiilor sale privind desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial. Ca să îl poată portretiza cât mai veridic pe controversatul colonel german Jochen Peiper, autorul s-a documentat timp de 20 de ani.” (Claudiu Christescu)

Danny S. Parker, istoric, este considerat un expert în al Doilea Război Mondial în Europa. A scris pe larg despre campania militară din Ardenne și este autorul apreciatelor Fatal Crossroads, Battle of the Bulge, Hitler’s Ardennes Offensive, To Win the Winter Sky, Hitler’s Warrior. Locuiește în Cocoa Beach, Florida și este interesat de designul casei cu energie redusă, invenții și mașinării, practica Zen și cafeaua bună.

EDWARD WHITE

CELE DOUĂSPREZECE VIEȚI ALE LUI ALFRED HITCHCOCK

O anatomie a maestrului suspansului

Titlu: CELE DOUĂSPREZECE VIEȚI ALE LUI ALFRED HITCHCOCK. O anatomie a maestrului suspansului

Titlu original: The Twelve Lives of Alfred Hitchcock: An Anatomy of the Master of Suspense

Autor: Edward White

Traducător: Aryna Creangă

Colecția: Blue Spot

Domeniu: Biografii / Memorii

Public: Publicul larg

Dimensiuni: 155×230 mm

Pagini: 332

Greutate: 350 g

Conținut ilustrativ: Nu

Format: Softcover

ISBN Print: 978-606-9682-83-8

ISBN pdf: 978-606-9682-85-2

ISBN ePub: 978-606-9682-84-5

Data apariției: Aprilie 2022                                   

Preț: 55 lei

https://www.blackswanpublishing.ro/cele%20dou%C4sprezece%20vie%C8%9Ai%20ale%20lui%20alfred%20hitchcock.html

Titlu desemnat de Economist drept cea mai bună carte din 2021.

Volum finalist al Premiului Edgar 2022 pentru cea mai bună biografie.

Biografia celui mai iconic regizor al secolului XX, Cele douăsprezece vieți ale lui Alfred Hitchcock: O anatomie a maestrului suspansului, explorează fenomenul Hitchcock – ce îl definește, cum a fost inventat, ce dezvăluie despre omul din nucleul său și modul în care moștenirea sa continuă să modeleze lumea noastră culturală.

„Această carte prezintă douăsprezece dintre acele „vieți”, douăsprezece portrete ale lui Hitchcock. Fiecare este realizat dintr-un unghi diferit, dezvăluind ceva esențial despre omul care a fost Hitchcock, persoana publică pe care și-a făurit-o și despre personalitatea legendară care a devenit. Este o carte despre viața pe care Hitchcock a trăit-o, dar și despre rolurile diverse pe care le-a interpretat și cărora l-a dat viață; despre variile versiuni pe care și le-a făurit el însuși, dar și despre cele create de alții. Printre cele douăsprezece personificări diverse îl vom regăsi pe Hitchcock luând chipul unui bufon nestăpânit, al unui copil singuratic și speriat, al inovatorului care vine cu soluții, al cetățeanului global care nu a părăsit niciodată Londra și pe cel al artistului neconvențional pentru care violența și tul­burarea reprezentau forțe creatoare.” (Edward White)

Edward White este istoric cultural și colaborator al mai multor publicații, printre care Paris Review. Este și autorul The Tastemaker: Carl Van Vechten and the Birth of Modern America. Locuiește în Anglia.

Bogdan Crețu, invitatul Clubului de lectură Alecart

Vineri, 8 aprilie, ora 14.30, în Sala Roșie a Liceului „Varlaam Mitropolitul”, Bogdan Crețu este invitatul Clubului de lectură Alecart, cu prilejul lansării volumului Nichita. Poetul ca și soldatul, publicat de curând la Editura Polirom, în colecția Biografii romanțate.

Prezintă: Denisa Grădinaru & tineri redactori Alecart

Moderatori: Nicoleta și Emil Munteanu

Eveniment organizat de Editura Polirom și revista „Alecart”

Parteneri: Colegiul Național Iași, Liceul „Varlaam Mitropolitul”

„Mereu a fost obsedat de soldaţi. Mereu i s-a părut că şi poezia e o boală grea. Tot o condamnare la moarte. Soldatul îşi părăseşte viaţa şi pleacă pe front. Meseria lui e moartea. El îşi pune trupul în faţa glonţului ca să îi apere pe ceilalţi. Dar şi poetul îşi pune trupul în faţa morţii. Ca să ce? Tot ca să-i apere pe ceilalţi. Ca să-i apere de ei înşişi, poate. Nici poet nu poţi fi oricum. Poezia trebuie trăită până la capăt. Şi asumată, cu toată otrava ei. E pe viaţă şi pe moarte. Meseria soldatului este moartea de glonţ. Meseria poetului este moartea de sine însuşi. Poetul ca şi soldatul nu are viaţă personală. Nu e nici o metaforă. E cât se poate de concret. Nu ne pasă de viaţa lor personală. Unul trebuie să moară pentru ceilalţi, civilii. Celălalt trebuie să scrie pentru ceilalţi, nepoeţii. Şi scrisul e tot o formă de moarte. Laşi din tine tot mai mult, până nu mai rămâne mare lucru. Toţi visează la gloria poetului. Dar cine ar accepta să ducă viaţa poetului? Cine ar vrea să trăiască aşa cum a trăit el? Poezia înseamnă autodistrugere. Hybris. Intensitate. Altfel nu e poezie. Toţi ar vrea să aibă cărţile lui Dostoievski, dar cine ar accepta să fie condamnat la moarte? Toţi ar vrea să poată scrie ei poezia lui Eminescu, dar cine şi-ar dori viaţa lui? Toţi ar vrea să aibă 11 elegii, dar cine şi-ar da drumul în gol cum a făcut-o el? Boala profesională a soldatului este moartea de glonţ. Vărsarea sângelui. Boala profesională a poetului este moartea de sine însuşi. El se lasă ucis de viaţa pe care trebuie să o ducă, pentru a-şi putea scrie poezia. Sângele lui care împroaşcă peretele e ca sângele soldatului care se scurge în tranşee. Asta e moralitatea lui.”

Bogdan Creţu (n. 1978) este profesor doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Din 2013 este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi. Este redactor-şef al revistei Timpul. A publicat opt volume de critică literară, dintre care cel mai important este Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir (ediţia a II-a, Editura Cartier, 2021). Lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii. A contribuit cu numeroase studii la volume academice din ţară şi străinătate, a editat, a îngrijit şi a prefaţat multiple antologii. Ţine o rubrică de cronică literară în revista Observator cultural. În 2021 i-a apărut, la Editura Polirom, romanul Cornul inorogului.

Editura Nemi dă startul campaniei „Citește-i zilnic copilului tău!”

Imprintul de cărți pentru copii Nemi susține apropierea copiilor de cărți prin implicarea părinților și oferă inspirație și instrumente pentru dezvoltarea relației: părinte – carte – copil. 

Campania Citește-i zilnic copilului tău! îndeamnă părinții la citit alături de copii, în orice moment al zilei,  din dorința de a-i încuraja și inspira. Campania își dorește să întărească rolul familiei în împrietenirea copiilor cu cărțile și să transforme lectura într-un obicei pe care să-l facă cu și din dragoste pentru povești.

Citește-i zilnic copilului tău! este despre inspirație și motivație. De-a lungul anului, vor fi organizate evenimente, vor fi postate articole și poze, toate cu scopul de a introduce cititul la cât mai mulți copii, indiferent de vârstă.

Prin poveștile Nemi și prin vocile ambasadorilor noștri – părinți și cititori de cursă lungă – ne dorim să ne facem auziți, să vă inspirăm și să trimitem mesajul campaniei mai departe: Împrieteniți copiii cu cărțile, citiți-le cu voce tare, creați ritualuri și petreceți timp împreună. 

„Pentru noi cititul este timp împreună, mai presus de orice alt beneficiu. Și o facem pentru că ne ajută să ne reconectăm, să petrecem timp împreună fără să fim distrași de telefon, de discuții de adulți, de lucruri casnice de făcut. Prin citit suntem doar noi, concentrați pe poveste, stând unul lângă altul sau chiar îmbrățișându-ne. Și nu facem un scop în sine din a citi. Nu ne interesează câte cărți avem în bibliotecă. Sau cât de multe titluri am citit până acum. Pentru noi important e să îi ajutăm pe micuți să vadă cititul ca pe ceva normal, să le placă și să fie curioși. Să se bucure de o carte nouă, de o poveste nouă, să li se pară interesant să asculte, să descopere. Cititul nu este un țel si nu este un motiv de mândrie. Este o normalitate. O normalitate care ne face bine, ne dezvoltă, ne unește ca familie.” (Roxana Ciuchilan, prinlume.com)

Studiile arată că din ce în ce mai mulți părinți le citesc cu voce tare copiilor, având momente speciale împreună, experiența în sine fiind un parteneriat, dar și un obicei, în care atenția copiilor este 100% concentrată pe cărți și pe vocea părinților. 

„Cititul cu voce tare este unul dintre cele mai prețioase cadouri pe care un părinte sau un îngrijitor le poate oferi copiilor lor, iar astăzi și în fiecare zi încurajăm familiile să găsească o carte grozavă, să citească împreună cu voce tare și să descopere cât de distractivă și plină de satisfacție se simte lectura.” (Maggie McGuire, vicepreședinte Scholastic Kids and Parents Channels – http://mediaroom.scholastic.com/press-release/national-survey-finds-83-kids-ages-6-17-loved-being-read-aloud)

Cititul cu voce tare le aduce copiilor numeroase beneficii, îmbunătățindu-le valoric viața. Iată câteva dintre beneficii:

Dezvoltare cognitivă

Când începeți să le citiți copiilor cu voce tare, le deschideți mintea pentru lumea din jur, îi ajutați să găsească un sens pentru ce văd, aud și simt.

Îmbogățirea vocabularului 

Cititul zilnic, începând din copilărie, ajută la dobândirea și îmbogățirea limbajului, la dezvoltarea abilităților de comunicare, sociale și cele de literație.

Pregătirea copiilor pentru școală

Prin lectură le oferim copiilor șansa de a-și extinde vocabularul prin învățarea a noi cuvinte, îmbunătățind astfel abilitățile de ascultare și atenție.

Dezvoltă o conexiune cu copiii

Prin cititul cu voce tare, aveți ocazia de a crea un ritual, un moment special pe care cei mici să-l aștepte cu nerăbdare.

Sporește concentrarea și disciplina

Dacă le citiți copiilor conștient, zi de zi, de la 10 minute și până la ore întregi, îi ajutați să aibă o concentrare și o disciplină mai bună, să stea cuminți și răbdători.

Stimulează imaginația și creativitatea

Cititul cu voce tare îi ajută pe copii să-și folosească imaginația astfel încât să exploreze oameni, locuri, timpuri și evenimente dincolo de propriile experiențe.

Cultivă dragostea pentru lectură

De fiecare dată când le citiți le insuflați o iubire pentru lectură și tot ce ține de cărți și povești, care nu îi va părăsi tot restul vieții.     

„Cititul cu voce tare este o prescripție pentru o viață de succes, dar și o doză de bunăstare profundă pentru familie.” (Pam Allyn, Senior Vice President, Innovation & Development, Scholastic Education)

Selecția Nemi are pe de o parte rolul de a trezi dragostea pentru literatură în copiii de toate vârstele, iar pe de altă parte își propune să educe, textual și vizual, prin cărți care aduc în prim-plan atât povești cuceritoare, cât și ilustratori de prim rang. Colecțiile Nemi se adresează copiilor de la 0 la 12 ani și cuprind atât cărți ilustrate, cărți de ficțiune, cât și non-ficțiune ce urmăresc să întregească educația celor mici. 

Pentru copii, lectura este un element definitoriu în dezvoltarea lor și ar trebui să fie pe lista de to do în fiecare zi. O interacțiune care poate transforma o oră aparent obișnuită pentru părinți într-o amintire extrem de personală pentru copii. O amintire care îi ajută să gândească, să simtă și să adauge un strop de curiozitate în viața lor. Fiindcă niciodată nu e prea devreme să împrietenim copiii cu cărțile și să le citim. Începeți să le citiți cu voce tare chiar acum!

Lansarea romanului „Ultimii cai din stepă“ de Maja Lunde, un nou roman din tetralogia dedicată schimbărilor climatice la Librăria Humanitas de la Cișmigiu – joi, 7 aprilie, ora 19.00

Joi, 7 aprilie, ora 19.30 Editura Humanitas Fiction vă așteaptă în Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) pentru lansarea romanului Ultimii cai din stepă de Maja Lunde  recent apărut în traducerea Ivonei Berceanu în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, un nou roman care face parte, alături de bestsellerurile internaționale Istoria albinelor și Istoria apelor, din tetralogia schimbărilor climatice. La eveniment vor vorbi Paula Herlo, senior corespondent Stirile PROTV și producător al emisiunii România, te iubesc!, Dan Bărbulescu, director executiv Asociația Parcul Național Văcărești, și Kuki Bărbuceanu,  Asociația ARCA, rezervația „Caii sălbatici de la Letea“.

Moderatorul întâlnirii va fi Diana Cosmin, jurnalistă, deținătoarea blogului FineSociety.ro. Un eveniment cu sprijinul Asociația Parcul Național Văcărești și Asociația ARCA (Animal Rescue and Care Association). Accesul este gratuit, în baza unei rezervări prin evetbook. Purtarea măștii este recomandată.

Pornind de la ultimul exemplar al unei specii de cai considerată dispărută și alternând trei voci distincte din epoci diferite, Maja Lunde imaginează o poveste neliniștitoare despre supraviețuire într-un roman de o strălucită complexitate. Distopie a dezastrului postclimatic, poveste de dragoste, dramă familială, roman de aventuri de călătorie, Ultimii cai din stepă șochează, incită și îndeamnă la reflecție.

Într-un viitor distopic, dar și într-un trecut nu prea îndepărtat, povestea unei specii de cai, considerată dispărută, străbate Europa și devine fundalul unui mesaj deopotrivă alarmant și salvator. Alternând trei voci distincte, din trei epoci – Sankt Petersburgul anului 1881, Mongolia sfârșitului de secol XX și Norvegia anului 2064 –, Maja Lunde imaginează o poveste neliniștitoare despre supraviețuirea speciei umane. Diferitelor forme ale extincției – abia previzibilă sau deja instaurată – li se opun umanitatea profundă a personajelor, empatia, fragilitatea lor ascunsă sub asprimea așternută de viață. În gesturile mici ale acestora se strecoară subtil speranța reinstaurării unui echilibru.

Sankt Petersburg – 1881. Doi bărbați cum nu se poate mai diferiți își află și sunt nevoiți să-și ascundă iubirea, s-o distileze, așezând-o într-o pasiune mai vastă – descoperirea și capturarea cailor takhi în deșertul mongol, la capătul unei expediții deopotrivă revelatoare și salvatoare.

Mongolia – 1992. Karin și Mathias,  mamă și fiu, contemplă relația complicată dintre ei, iubirea care a fost și ce a mai rămas din ea, însoțind înapoi în Mongolia caii takhi, salvați prin efortul a generații la rând, și acum gata să fie repuși în libertate, în mediul lor natural.

Norvegia – 2064. Trei femei, o mamă și o fiică, împreună cu o străină care călătorește spre nord, tot mai departe spre nord, așa cum a făcut-o mare parte din populația Europei, reînvață limbajul deseori violent al apropierii și al încrederii.
Trei povești diferite, străbătute și unite de formele infinite ale iubirii și de convingerea că viața se strecoară acolo și atunci când te aștepți mai puțin.

„Fiecare fir narativ dezvăluie, gradat, consecințele intervenției neintenționate, însă deseori dezastruoasă, a omului în natură. Maja Lunde glisează perfect între ficțiunea istorică, de călătorie și distopică.“ – Booklist

„De o strălucită complexitate. Lunde ne oferă un amestec desăvârșit de povești umane puternice, speculative, precum și date istorice și științifice.“ – Publishers Weekly

Un eveniment Humanitas Fiction #live în Librăria Humanitas de la Cișmigiu și #online pe paginile de streaming ale editurii: Facebook – Humanitas Fiction și Youtube H

umanitas.  Înregistrarea audio va fi ulterior disponibilă pe paginile de podcast ale Grupului Humanitas: Spotify https://spoti.fi/3pdxUCI, Apple  https://apple.co/2RnzcP6, Google https://bit.ly/3d0ZgHx, Soundcloud https://bit.ly/Humanitas-Soundcloud și Deezer https://bit.ly/3cxg091

Maja Lunde este una dintre cele mai importante voci ale literaturii norvegiene actuale, ale cărei cărți s-au vândut în lume în peste trei milioane de exemplare. S-a născut în 1975 și a crescut la Oslo, unde locuiește și în prezent cu soțul ei și cei trei copii. A studiat la Universitatea din Oslo, mai întâi literatura și psihologia, apoi și-a luat masteratul în media și comunicare, cu specializare în istoria filmului. Din 2009 s-a dedicat exclusiv scrisului, concentrându-se pe scenarii de film și pentru televiziunea norvegiană, care s-au bucurat de succes. Din 2012 până în prezent i-au apărut peste zece cărți pentru copii și adolescenți. Primul său roman pentru adulți, Istoria albinelor (Bienes historie, 2015; Humanitas Fiction, 2019), bestseller internațional, tradus în peste treizeci și cinci de țări, face parte dintr-o tetralogie dedicată transformărilor profunde ale planetei sub acțiunea distrugătoare a oamenilor. A primit numeroase premii, printre care Bokhandlerprisen (Premiul librarilor norvegieni) și Fabelprisen (Premiul Fabel pentru literatură fantastică). Istoria apelor (Blå, 2017; Humanitas Fiction, 2020), cel de-al doilea roman din tetralogie, nominalizat la Bokhandlerprisen, a devenit, la rândul lui, bestseller internațional și e deja tradus în peste douăzeci și cinci de țări. Publicat în toamna lui 2019, cel de-al treilea roman, Ultimii cai din stepă (Przewalskis hest; Humanitas Fiction, 2022) a fost nominalizat în același an la Bokhandlerprisen și la Premiul ascultătorilor programului norvegian de radio P2. Romanul a fost tradus în peste douăzeci de țări. În 2020, Lunde a fost recompensată cu două premii prestigioase, Peer Gyntprisen și Bjørnsonprisen.

Romanul Ultimii cai de stepă de Maja Lunde este recomandat de Radio Guerrilla.

„Oameni mari”, debutul Mariei Orban, selectat pentru Festival du Premier Roman de Chambéry 2022

Oameni mari, debutul scriitoarei Maria Orban, publicat spre sfârșitul lui 2020 în colecția n’autor a editurii Nemira, este alegerea juriului pentru Festival du Premier Roman de Chambéry.

An de an, din 1987 încoace, juriile festivalului selectează câte un debut din literaturile contemporane franceze, engleze, germane, italiene, spaniole și române și invită cei șase autori europeni să-și cunoască cititorii și publicul în Chambéry. Printre cei invitați de-a lungul timpului cu debuturile lor se numără Mathias Énard, David Foenkinos, Michel Houellebecq, Amélie Nothomb. 

Ediția din 2022 va avea loc între 12 și 22 mai, iar Maria Orban va fi prezentă la festival între 20 și 22 mai.

„Mă onorează și mă bucură selecția romanului Oameni mari la Chambéry, e o șansă de a i se deschide (și) un alt drum, de a întâlni cititori și din alt spațiu. Așa că abia aștept întâlnirile cu publicul de la Festival du Premier Roman.

Le mulțumesc celor care au ales Oamenii mei, dar și editurii Nemira și editoarei cărții, Eli Bădică, n-aș fi găsit echipă mai generoasă și mai puternică.” (Maria Orban)

Săptămâna aceasta va apărea ediția a doua a romanului, revizuită, cu o copertă nouă, marca Adnan Vasile, și cu însemnele Festival du Premier Roman de Chambéry.

Sinopsis

Brașov. Seară. O casă. O femeie în cadă. Moby în boxe. Calm. Un bărbat intră în cadru. Spune: Nu mai pot.

Momentul zero rulează repetitiv în mintea Rucsandrei Radu, o profesoară de română de 36 de ani, moment care a șters cu buretele întregul viitor imaginat. În cele 24 de ore rămase până la semnarea actelor de divorț, naratoarea își analizează viața – traumele, alegerile, despărțirile și eșecurile neasumate – și se luptă cu angoasele personale și cu fantomele trecutului, cu ideile preconcepute și cu percepțiile sociale moștenite. 

Cum mergi mai departe când totul pare pierdut?

Despre carte

„Romanul Mariei Orban începe ca un film, în care se aude, de la început, un cântec: Porcelain (Moby) – deloc întâmplător ales. Pe fondul unui sound liniștitor, se vorbește acolo despre o despărțire între doi oameni care au fost cândva îndrăgostiți unul de altul și despre ce înseamnă ca, sub o aparentă serenitate, să-ți ieși, de fapt, din minți (I’m going out of my mind, spune Moby). În Oameni mari, suferința despărțirii nu e deloc patetică și violentă (ca-n romanele de altădată!), ci subtil cotropitoare, ca un anestezic. O carte despre redescoperirea lumii prin descoperirea vulnerabilității și a singurătății care, paradoxal, se pot răsturna într-o iluminatoare regăsire de sine. Nu doar un roman «de dragoste» (cum s-ar spune), ci un roman frumos despre particulara sensibilitate a generației milenialilor.” (Simona Popescu)

„Oameni mari este o carte despre maturizare, despre proiecții și despre călătoriile interioare. Despre asumarea eșecurilor pentru a face un pas înainte. Despre a te accepta.

Oameni mari poate deveni cartea unei generații. O generație în derivă, într-o permanentă tranziție. O generație sufocată de tipare, de traume și de abuzuri. O generație care își caută constant reperele, echilibrul și normalul. Generația 30+, căreia Maria Orban îi dă voce prin Rucsandra Radu, protagonista romanului.” (Eli Bădică)

Despre autoare

Maria Orban (1978, Brașov) a debutat în volumul colectiv de proză Junii 03, îngrijit de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Alexandru Mușina. A publicat textul Zoom în Ziua gândacului de bucătărie (2016), antologie coordonată de Mihai Ignat. A semnat diferite articole și texte de proză scurtă în revistele Interval, Vatra, Tiuk!, Literomania, LiterNet, Cosmopolitan, Bazaar, Revista de Povestiri și Iocan. 

În 2021 a câștigat concursul de scenarii Write a screenplay for (WSF)…/Scrie un scenariu pentru…, organizat de Asociația Cinemascop, cu sprijinul HBO Europe, cu scenariul Timp de expunere limitat.

Oameni mari este debutul său în proză în volum individual, nominalizat în 2021 la Premiile „Sofia Nădejde” și selectat la Festival du Premier Roman de Chambéry 2022.

Despre festival

Festival du Premier Roman de Chambéry aduce împreună scriitori francezi, englezi, germani, italieni, spanioli și români. Evenimentul încurajează explorarea lumilor autorilor invitați prin spectacole, expoziții, întâlniri, dezbateri.  Este un festival cu o mulțime de fațete, literar, dar mai ales artistic și cultural: cuvintele se aud, se schimbă, se scriu, se dansează; poveștile prind viață prin experiențe inovatoare. 

Doina Ruști, la London Book Fair

Proaspăt ieșit de sub tipar, romanul  „Mâța Vinerii, în versiune engleză, cu titlul „The  Book of Perilous Dishes”/„Cartea bucatelor rele” (Neem Tree Press, London), va fi prezentat în cadrul mai multor evenimente pe toată perioada Târgului de Carte de la Londra (4-8 aprilie). O întâlnire cu cititorii va avea loc la ICR Londra, în data de 6 aprilie, ora 19:00. Alături de ea vor lua parte la discuții, Roxana Dumitrache, scriitoare, Archna Sharma, editoarea cărții, și Daniela Riain, traducătoare.

Pe toată perioada târgului, Doina Ruști se va afla la standul 6E70, pentru autografe, interviuri și alte evenimente.

Romanul The Book of Perilous Dishes este tradus de prof. James Ch. Brown și beneficiază de sprijinul ICR, făcând parte din proiectul TPS.

Este anul 1798. În București trăiește un sclav-bucătar, pe care și-l dorește toată lumea. Mâncarea lui satisface chiar și gusturile complicate ale principelui, însă nimeni nu știe că are un rețetar vrăjitoresc numit Cartea bucatelor rele. Mâncarea lui poate să aducă o sinceritate păguboasă, uitarea, darul predicțiilor sau chiar isteria râsului, de-a lungul romanului apărând 21 de rețete magice. Pe fundal, se derulează  istoria anului 1798, când, după intrarea lui Napoleon în Egipt, diplomații francezi din imperiu au fost arestați și închiși la Stambul, iar unii dintre ei vânduți la galere. În acest București, măcinat de arestări, turci, crime și iubiri pătimașe, mai există și o superstiție legată de marea vrăjitoare Mâța Vinerii, care va aduce nenorocirile peste oraș. 

Romanul „Mâța Vinerii”, apărut la Polirom, în 2017, a mai fost tradus în spaniolă, maghiară, chineză, germană. A primit premiul Uniunii Scriitorilor Maghiari, Budapesta, pentru cea mai bună traducere. 

„Calembecul și-a risipit parfumul, iar uleiul de viță s-a tulburat, invadat de fantomele altei vieți, de pe când era doar sămânță uscată, sub mormane de calcar. Cuțitul, același pe care și eu îl strânsesem în mâni fără să-i simt puterea ascunsă, același cuțit care-l trimisese pe Dubois la Marsillia, aprins de vinișoarele nevăzute care-l legau încă de Celiabinsk, începuse să-și facă treaba. Sator somnola dus de fluxul cuțitului și poate de gândurile lui Zăval, în timp ce Petricari ridica osanele zeului Rusor, care poate să întoarcă totul din drum.” (Mâța Vinerii)

Trailer BOOK: https://youtu.be/9nFzqMdnqFQ

Lectură în engleză de Rosie Goldsmith: https://youtu.be/KTYFtuvmFuE

DOINA RUŞTI a scris trilogia fanariotă, compusă din „Homeric” (2019), „Mâța Vinerii” (2017) și „Manuscrisul fanariot” (2015), dar și alte romane cu miză socială puternică, apreciate de critica literară: „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca” (2009), „Zogru” (2006) s.a.m.d. Cel mai recent roman al său este „Paturi oculte” (2020), urmat de un volum de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022), apărute la Editura Litera. 

Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații internaționale. Printre cele mai recente traduceri se numără ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).

Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.

Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.

A Romanian Bestseller: https://www.youtube.com/watch?v=9KeyLhbh1_Q&list=PLHwZFmt_GgYEo5dFc_5wU_mMnsppGvrOk&index=6

„The Book of Perilous Dishes” in China: https://www.youtube.com/watch?v=Ii1mTQibvXQ&list=PLHwZFmt_GgYEo5dFc_5wU_mMnsppGvrOk&index=6

sursa:

https://www.icr.ro/pagini/romanul-doinei-rusti-mata-vinerii-tradus-si-publicat-in-limba-engleza-la-londra

https://www.facebook.com/InstitutulCulturalRoman

Lecturi 294: Fred Vargas – Omul cu cercurile albastre

Fred Vargas – Omul cu cercurile albastre (Commissaire Adamsberg I: L’Homme aux cercles bleus, 1991) 232p., TPB, 13×20, Trei, 2011, Colecția Fiction Connection, Trad. Ileana Cantuniari, Red. Domnica Drumea

Premii: CWA International Dagger 2009

Nota Goodreads: 3,67 (9 860 note)

Descrierea editurii: „UN POLIŢIST EXCENTRIC ŞI INTROVERTIT: Adamsberg se bazează mai mult pe intuiţie şi instinct, mai puţin pe logică. Şi întotdeauna găseşte vinovatul. Parisul se confruntă cu un aparent maniac inofensiv. Toată lumea se amuză de acest lucru, dar faptul în sine este totuşi ciudat. De mai bine de patru luni, cineva, se presupune că un bărbat, desenează în timpul nopţii un cerc mare cu cretă albastră, cu diametrul de aproape doi metri, în jurul câte unui obiect găsit pe trotuar. (…) Fiecare încearcă să descopere care ar putea fi impulsul ce îl animă pe omul cu cercurile albastre. Căci ceea ce intrigă cel mai mult este faptul că, în jurul fiecărui cerc, mâna trasează cu un scris frumos, aplecat, sugerând o persoană cultivată, fraza asta care îi aruncă pe psihologi într-un abis de întrebări: «Victor, piază-rea, ce faci pe şosea?»Jurnaliştii scriu cu pasiune despre aceste întâmplări bizare, psihiatrii elaborează teorii care mai de care mai sofisticate, toată lumea e captivată. Singurul care nu se amuză de acest joc aparent caraghios este comisarul Adamsberg. Pentru că el ghiceşte cruzimea din spatele lui. Simte că ceva absolut îngrozitor o să se întâmple…”

Ziceam săptămâna trecută în articolul despre al doilea volum al seriei Comisarul Adamsberg că voi scrie un pic și despre soarta oarecum nedreaptă pe care a avut-o această serie în România. Spun nedreaptă pentru că este una dintre cele mai bune și mai nonconformiste serii crime peste care am avut norocul să dau până la urmă (deși s-ar putea numi ghinion când ajungi la ea cu o întârziere atât de mare) în urma unui nou blog tour.

Așadar, povestea începe tocmai în 2008, când în excelenta (și, din păcate, de mult defuncta) colecție Mystery & Thriller de la Editura Humanitas Fiction a apărut Pleacă repede și întoarce-te târziu (Pars vite et reviens tard, 2001). De ce s-a început cu volumul patru? Nici măcar nu era cel mai recent, ba mai apăruseră încă patru volume după el, cel mai recent fiind Un lieu incertain, publicat chiar în 2008.

Există o practică oarecum firească să se înceapă, în cazul unei serii foarte lungi, pornite de autor cu ani buni în urmă, cu cel mai recent sau unul dintre cele mai recente volume ale seriei respective. De exemplu, Kathy Reichs a început seria Temperance Brennan (da, cea cu Oasele) în 1995, ajungând în 2022 la volumul cu numărul douăzeci și unu, așa că nu doar că ar fi o adevărată aventură în necunoscut pentru o editură să înceapă cu primul volum, ci chiar nebunie curată, în opinia mea. Așa însă, alegerea făcută de Humanitas Fiction la acea vreme poate fi explicată doar prin faptul că acel volum li s-a părut cel mai valoros dintre toate. O rațiune care pe mine nu prea mă convinge. Același lucru s-a întâmplat cu seria Jack Reacher a lui Lee Child, începută tot de ei cu primul volum, Capcana Margrave (Killing Floor, 1997), pentru ca mai apoi să sară la volumul șase, Să nu greșești (Without Fail, 2002), și să continue cu volumul doi, Evadare imposibilă (Die Trying, 1998). Logic, nu? La fel și cu Adamsberg.

Sărim în 2011, când Editura Trei se încumetă să reia seria Comisarul Adamsberg, de data asta cum ar fi fost firesc, cu volumul unu, Omul cu cercurile albastre (L’homme aux cercles bleus, 1991), pentru ca mai apoi să facă un gest inexplicabil și să sară direct la volumul șase, Tridentul lui Neptun (Sous les vents de Neptune, 2004), care, la fel ca în cazul Humanitas Fiction, nici măcar nu era cel mai recent la acea vreme (mai apăruseră alte trei între timp, Dans les bois éternels, Un lieu incertain și L’Armée furieuse).

Cum autorii francezi de crime nu prea prind la noi, se pare, Editura Trei a renunțat la serie, așa că a venit rândul Editurii Crime Scene Press să se încumete să o abordeze pe Fred Vargas, și, cum era logic pornind de la ce se întâmplase cu această nedreptățită serie, s-a început cu volumul zece, Timpuri glaciare (Temps glaciaires, 2015), și s-a continuat cu volumul unsprezece, ultimul, de altfel, Când iese pustnica păianjen (Quand sort la recluse, 2017). Abia în 2022 se face dreptate și apare și volumul doi al seriei, Vârcolacul (L’homme à l’envers, 1999), când deja nu se mai găsește aproape pe nicăieri primul volum, pentru a citi seria în ordine.

Eu înțeleg că avem o piață de carte minusculă, că foarte puțină lume citește și că și mai puțină cumpără în mod regulat cărți. Eu înțeleg că genul crime/thriller/mystery este de nișă și că nu are suficienți cititori/cumpărători ca să se poată auto-susține. Eu înțeleg că la modă sunt thrillerele cu criminali în serie, cele domestice și cele cu copilul/croitoreasa/secretara/fata/evadatul de la Auschwitz, dar au trecut atâția ani și noi începem tot cu volumul șapte al unei serii de unsprezece cărți și apoi ne plângem că de ce nu îl cumpără cititorii și trebuie să abandonăm seria. O fi corect din partea acelor cititori? Eu înțeleg și punctul de vedere al editurilor, care se zbat să capteze atenția puținilor cititori care au mai rămas la ora actuală, că s-au scumpit enorm toate, dar oare vina este doar la cititori? În fine, reprezentanții Crime Scene Press au spus însă că odată cu publicarea acestui volum doi se va relua în ordine seria, așa că există totuși speranțe.

Acestea fiind zise, n-a mai rămas mult spațiu de desfășurare și ca să scriu cu adevărat despre Omul cu cercurile albastre, una dintre cele mai bune cărți crime citite vreodată de mine. Ca să îl înțelegi cu adevărat pe eroul seriei cu același nume al lui Fred Vargas, o scriitoare de geniu, în opinia mea, trebuie să citești acest prim volum. Aici este expus în toată splendoarea, aici talentul de scriitor adevărat al lui Fred Vargas este pus cu adevărat în valoare, aici ancheta pălește pe lângă extraordinarele bogăție lexicală, introspecții superbe și caracterizări magistrale de personaje, începând cu Adamsberg, ciudat, bizar, straniu și neobișnuit, continuând cu alcoolicul său subaltern Danglard, cel care crește singur două perechi de gemeni și încă un copil pe deasupra (geniali și copiii, vă zic sincer, nici nu zici că sunt copii la cum gândesc), după ce nevasta i-a fugit cu altul, și care îl completează de minune pe excentricul Adamsberg, și încheind, dar nu de tot, cu neobișnuita Mathilde Forestier, mama iubirii pierdute și mereu regăsite a lui Adamsberg, Camille, și suita ei de însoțitori, orbul superb și straniu Charles Reyer și bătrâna aflată mereu în căutarea adevăratei iubiri Clemence Valmont, plus să nu-l uităm nici pe Omul cu cercurile albastre, un adevărat studiu de caz pentru ce înseamnă cruzimea umană în toată grotesca ei splendoare (că tot suntem martori, zilele acestea, la ce poate însemna un suflet din care a dispărut cu totul umanitatea, sensibilitatea și empatia).

Aș putea continua până diseară să tot laud această serie, magistral tradusă în prima parte de Ileana Cantuniari, foarte bine continuată apoi de Simona Brânzaru, care preia seria pentru Crime Scene Press și se descurcă admirabil. Pentru cei care nu vor mai găsi primul volum, le urez mult noroc în căutările lor și nu mai insist, rămân la părerea că dacă vrei să-l cunoști cu adevărat pe Adamsberg, trebuie să citești acest prim volum. Poate că va fi reluat și răsucit pe toate părțile și mai încolo, că doar un personaj evoluează de la carte la carte, de la caz la caz, e într-o continuă schimbare, nu e static, cum e și firesc pe măsură ce acumulează experiență și este transformat (în bine sau în rău) de ceea ce vede de-a lungul carierei sale, dar asta nu am de unde să știu până nu citesc și eu următoarele volume. Așadar, aștept răbdător să iasă și volumul trei la Crime Scene Press (Les quatre fleuves, 2000), pentru ca apoi să-l citesc pe cel de la Humanitas. Și vă las în compania lui Jean-Baptiste Adamsberg:

„- Ți-am mai spus, Danglard, zise Adamsberg încruntat și oprindu-se din mâzgălit, că după povestea cu câinele ai să mă consideri detestabil.

– Să zicem primejdios, mormăi Danglard. Nu trebuie să te consideri atât de puternic.

– Nu e nimic puternic în a vedea niște gândaci mișunând. Ce îți povestesc eu este că nu pot face nimic în privința asta. Pentru viața mea, e chiar un cataclism. Nici măcar o singură dată nu m-am înșelat asupra cuiva, și anume dacă era în picioare sau culcat, trist, inteligent, lipsit de autenticitate, sfâșiat, indiferent, primejdios, timid, toate astea, înțelegi, nici măcar o dată! Îți poți imagina cât poate fi de penibil? Mă rog uneori ca oamenii să mă ia prin surprindere atunci când încep să întrevăd sfârșitul încă de la început. În cursul vieții mele nu am cunoscut, ca să zic așa, decât începuturi, mereu nebun după speranță. Și foarte curând sfârșitul se contura în fața ochilor mei, ca într-un film monoton în care ghicești cine se va îndrăgosti de cine și cine va avea un accident. Te uiți totuși la film în continuare, dar e deja prea târziu, te plictisești.

– Să admitem că ești intuitiv, spuse Danglard. Flerul polițistului, asta e tot ce pot admite. Dar chiar și așa, nu ai dreptul să te folosești de asta, e mult prea riscant, e prea odios. Nu, nici după douăzeci de ani nu ajungem să-i cunoaștem vreodată pe ceilalți.

Adamsberg își sprijini bărbia în palmă. Fumul țigării făcu să-i strălucească ochii.

– Răpește-mi această cunoaștere, Danglard. Scapă-mă de ea, e tot ce aștept.”

Semnal editorial 467: Sally Hepworth – Soacra (Armada, 2022, trad. Ruxandra Toma)

În familia aceasta, fiecare ascunde un secret.

„O descriere perfectă a importanței lucrurilor despre care nimeni nu vorbește…“
Booklist

Una dintre cele mai bune cărți ale anului pentru People, PopSugar, Entertainment Weekly, Bustle & Cosmopolitan

Din clipa în care a făcut cunoștință cu soacra ei, Lucy a știut că nu era deloc nevasta perfectă pe care Diana și-o dorise pentru fiul ei. Relația lor a fost mereu politicoasă, lipsită de căldură. Și tânăra nu s-a putut plânge niciodată, pentru că Diana era o femeie despre care nimeni nu avea nimic rău de spus, un adevărat stâlp al societății, o luptătoare pentru drepturile femeilor refugiate.

Până când Diana se sinucide, lăsând în urmă un bilet în care mărturisește că nu a mai suportat să trăiască luptând cu cancerul. Numai că autopsia nu dă la iveală nicio urmă a bolii nemiloase, ci doar semne de otrăvire și urme de sufocare. Așa că toți cei din preajma sa devin suspecți de crimă.

Cine i-ar fi putut dori moartea Dianei? De ce și-a schimbat aceasta testamentul, dezmoștenindu-și copiii? Și, mai presus de orice, de ce Lucy nu pare deloc tristă fiindcă i-a murit soacra?

„Un roman delicios de captivant despre complicata relație a unei femei cu soacra sa, o relație căreia îi pune capăt moartea. Perfect pentru fanii lui Big Little Lies (Marile minciuni nevinovate).“
Good Morning America

„Polițiștii sunt în bucătăria mea. Fără să întrebe unde să caute, bărbatul, Simon, a găsit cănile, pliculețele de ceai și laptele, iar acum face un ceai pentru mine. Lângă el, femeia, Stella, pune farfuriile din plastic în mașina de spălat vase și aruncă la gunoi resturile de chifle și de ketchup.

Ollie e în hol, vorbește la telefon cu Nettie. Îl aud spunându-i că nu știe precis… că i-a zis tot ce a aflat… că i-a mai spus o dată că nu știe!… că ar trebui să vină aici să discute și ea cu polițiștii.

Vorbește despre Diana, mi-aduc aminte. Diana a murit. Faptul că nu ne-am înțeles niciodată pare să devină, dintr-odată, irelevant în fața acestei realități sau măcar să pălească ușor; o tristețe profundă pune stăpânire pe mine. Moartea pare s-o fi ridicat pe Diana la un rang superior, aproape nobil, trans­for­mând neînțelegerile noastre trecute în ceva minor, ba chiar meschin. La urma urmei, nimeni nu se înțelege bine cu soacra, nu-i așa?“

SALLY HEPWORTH este autoarea a șase romane declarare bestselleruri de USA Today, care au fost publicate în douăzeci de țări: Love Like the French (2014), The Secrets of Midwives (2015), The Things We Keep (2016), The Mother’s Promise (2017), The Family Next Door (2018), The Mother-in-Law (2019; Soacra, Armada, 2022), The Good Sister (2020). Despre cărțile ei s-a scris că sunt „fascinante“ (The Herald Sun), „inteligente și cap­tivante“ (Publishers Weekly), iar autoare de succes precum Liane Moriarty și Emily Giffin le-au lăudat, declarându‑le „seducătoare“. În prezent, Sally locu­iește în Melbourne, împreună cu soțul și cei trei copii, și lucrează la următorul său roman, The Younger Wife.

Data apariției18 apr. 2022Titlu originalThe Mother-in-LawISBN978-606-43-1315-7Cod bară9786064313157AutorSally HepworthTraducătorRuxandra TomaEdituraNemiraImprintArmadaColecțiaArmadaFormatPaperbackDimensiuni130 x 200 mmNr. pagini480Număr volume1Greutate (kg)0.5000

Lansare de carte și dezbatere în prezența ambasadorului Republicii Coreea în România

Vă invităm luni, 4 aprilie 2022, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la evenimentul de lansare a volumelor Coreea de Nord. Viața dincolo de clișee și Coreea de Sud. Povestea unui fenomen economic, politic și cultural, apărute în imprintul Corint Istorie. 

La eveniment vor lua cuvântul Excelența Sa Rim Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea în România, istoricul Adrian Cioroianu, diplomatul Cristian Diaconescu, Claudiu Degeratu, expert în securitate internațională și Sorin Turturică, coordonator Corint Istorie. Discuția va fi moderată de jurnalistul Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia. Daniel Tudor, autorul celor două volume, va transmite audienței un mesaj înregistrat. 

Jurnalistul britanic Daniel Tudor a trăit un deceniu în Coreea de Sud, timp în care a intervievat afaceriști prestigioși, politicieni, lideri religioși, legende ale sportului, poeți, vedete rock și erudiți. În volumul Coreea de Sud. Povestea unui fenomen economic, politic și cultural, Tudor cercetează originile culturale, caracteristicile, implicarea societății în politică, afaceri și locuri de muncă, regulile familiale și manifestarea în domenii ca gastronomia, muzica și cinematografia, precum și chestiunile sociale atât de importante pentru viitorul Coreei, inclusiv interacțiunile lor cu străinii. Cartea atinge diferite subiecte precum șamanismul, relațiile de clan, dilema cu privire la relația cu vecina Coreea de Nord, legende referitoare la modul în care se fac afaceri și explicația cu privire la problemele sociale cauzate de învățarea limbii engleze. Această ediție cuprinde și materiale noi legate de evenimentele recente, precum demiterea doamnei președinte Park sau Incidentul Sewol.

Volumul Coreea de Nord. Viața dincolo de clișee, scris împreună cu jurnalistul James Pearson, conține o sinteză extrem de complexă a societății nord-coreene de azi. În șapte capitole antrenante, autorii dezvăluie cum arată cu adevărat viața nord-coreenilor de rând, folosindu-se de nenumărate surse documentare – de la interviuri cu liderii elitei politice conducătoare de la Phenian la transfugi, de la diplomați la reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale și comercianți transfrontalieri, precum și de relatări în engleză, coreeană și chineză. 

***

Grupul Editorial Corint (GEC) are 28 de ani de experiență pe piața românească de carte, fiind unul dintre primele trei grupuri editoriale din România. În ceea ce privește cărțile de nonficțiune, a acordat o atenție deosebită domeniului istorie, care are nu mai puțin de patru colecții distincte: Corint Istorie (coordonator Ion M. Ioniță), Corint Istorie cu blazon (coordonator Filip-Lucian Iorga), Corint Istorie Autori Români (coordonator Florin-Răzvan Mihai) și Corint Istorii urbane (coordonator Adrian Majuru), cu zeci de apariții editoriale anual.