Dănuț Ivănescu's Blog: fără copertă, page 2

Trei-trei, poartă-n casă!

Când vestea că nici unul dintre copii nu era al lui îi ajunse la creier, camera începu să se învârtă, în sensul acelor de ceasornic. “Filet normal, pe dreapta”, mai apucă să gândească, înainte de a se prăbuși pe singurul scaun de lângă masa din bucătărie. Meseria nu te părăsește în nici un moment, dacă i te-ai dedicat o viață. 

Sanda profită de descumpănirea lui și adăugă dintr-o suflare, fără să-i lase o clipă de răgaz, că fiecare avea alt tată. În acel moment îl bufni râsul. Nu se putuse stăpâni, deși ar fi vrut-o, ca să nu spulbere aparentul dramatism al situației. Până la urmă însă, dacă nu remarci ironia unui concurs de împrejurări, înseamnă că n-ai înțeles nimic din viață. 

- Asta-i tot ce-ai de spus? hârâi ea. Asta-i chiar tot?

Nu scosese-o vorbă, evident, dar reacția ținuse loc de cuvinte, probabil. Ea holbase ochii și se înroșise la față, ca atunci când… Ca atunci.

Nu mai e cazul!

 N-avea drujbă, așa că se chinuise cu fierăstrăul sabie pe care i-l cumpărasem de la reduceri, cu doi ani în urmă, când împlinise șaptezeci. Crengile nu erau prea groase, cele mai multe ca pe mână. Două dintre ele însă, a cireșului și a prunului, ceva mai zdravene, îl sleiseră de puteri. Când am intrat în curte reușise să le dea gata și-și trăgea sufletul pe treptele din spatele terasei, unde odată fumasem prima țigară împreună. Mi s-au umezit ochii când i-am văzut spatele gârbovit și ceafa ridată, arsă de soare. De când m-am mutat singur în garsoniera de pe Unirii mi se întâmplă des să mi se umezească ochii. Uneori din senin. Se pare că așa pățești după ce treci de-o vârstă. 

Vinovat

Printre mucuri și muci, printre coji și capace, printre peturi și doze, printre ace și table, gradele celsius se strecoară sleite, ca să moară-obosite pe asfaltul cârpit, zgrunțuros, dar râvnit, al orașului meu, caraghios imprimeu de care nu scap, căci nu voi.

Istorioara despre t��iat unghiile

Azi, mar�� fiind, dup�� neistovitul calendar al z��bavnicului Serafim de Sarov fire��te, Putzin ��i-a t��iat pentru cea din urm�� oar�� unghiile. St��tea el a��a, ��n picioare - ��eap��n ca o uluc�� din Osetia, cum altfel - ����i str��ngea reverul cu m��na st��ng��, vezi-bine, ��l mototolea cu degetele lui groase ��i grele, ca orice ideolog n��stru��nic, ��i arunca priviri rele prin cea mai mic�� ambrazur�� a Krem��nitului. Mic��-mic��, ambrazura, at��t de mic��, ��nc��t nu ��nc��pea prin d��nsa dec��t o privire o dat�� ��i-at��t. N-ajungeau deloc departe, privirile, n-aveau neam zv��c, intrau repede ��n vrie, una c��te una, sf��rleze cu fofeze, nu alta, ��i se pleosc��iau mintena�� de pavaj. De caldar��m, de caldar��m, m�� corecteaz�� repede Erdogan, ��i el tot pentru ultima oar��. Aferim, sultane, no problem, nu m�� ��mbufnez eu din at��ta lucru, d��-l ��n m��-sa, caldar��m s�� fie, ca la ��arigrad.��

Istorioara despre tăiat unghiile

Azi, marț fiind, după neistovitul calendar al zăbavnicului Serafim de Sarov firește, Putzin și-a tăiat pentru cea din urmă oară unghiile. Stătea el așa, în picioare - țeapăn ca o ulucă din Osetia, cum altfel - își strângea reverul cu mâna stângă, vezi-bine, îl mototolea cu degetele lui groase și grele, ca orice ideolog năstrușnic, și arunca priviri rele prin cea mai mică ambrazură a Kremșnitului. Mică-mică, ambrazura, atât de mică, încât nu încăpea prin dânsa decât o privire o dată și-atât. N-ajungeau deloc departe, privirile, n-aveau neam zvâc, intrau repede în vrie, una câte una, sfârleze cu fofeze, nu alta, și se pleoscăiau mintenaș de pavaj. De caldarâm, de caldarâm, mă corectează repede Erdogan, și el tot pentru ultima oară. Aferim, sultane, no problem, nu mă îmbufnez eu din atâta lucru, dă-l în mă-sa, caldarâm să fie, ca la Țarigrad. 

Un cap ��n gur��

nu se dovedi suficient. Ad��ug�� un ��ut ��n coaie ��i un upercut. B��rbatul sepr��bu��i pe spate icnind. Furia se stingea de-acum, ca un bec c��nd scadetensiunea. ��i mai trase dou�� ��pi��uri ��n coaste, apoi repet�� cu voce tare mantracare-o obseda de c��teva luni: "Mor��ii m��-tii!". Chiar a��a! ��i f��ceabine s-o spun��. Karma e o ��aorma cu de toate.

- Mor��ii m��-tii! o ��ng��n�� Tat��l lui L��sc��ric��, str��ng��ndu-��i genunchii lagur��. Mor��ii m��-tii de pizd�� proast��! ����i sparg fa��a aia de curv��! continu�� el,cu un ton mai sus. De ridicat, nici vorb�� s�� se ridice. Dac�� ar mai fost cinevade fa����, ar fi f��cut-o. ��tia prea bine cum merg lucrurile. De vreme ��ns�� ce nuasistase nimeni, putea pretinde orice.

Un cap în gură

nu se dovedi suficient. Adăugă un șut în coaie și un upercut. Bărbatul se prăbuși pe spate icnind. Furia se stingea de-acum, ca un bec când scade tensiunea. Îi mai trase două șpițuri în coaste, apoi repetă cu voce tare mantra care-o obseda de câteva luni: "Morții mă-tii!". Chiar așa! Îi făcea bine s-o spună. Karma e o șaorma cu de toate.

- Morții mă-tii! o îngână Tatăl lui Lăscărică, strângându-și genunchii la gură. Morții mă-tii de pizdă proastă! Îți sparg fața aia de curvă! continuă el, cu un ton mai sus. De ridicat, nici vorbă să se ridice. Dacă ar mai fost cineva de față, ar fi făcut-o. Știa prea bine cum merg lucrurile. De vreme însă ce nu asistase nimeni, putea pretinde orice.

Strada Izb��virii

se concentr�� o clip��, se opinti ��i isc�� a��a un talaz din subasfalt, deculese mog��ldea��a de pe buza acoperi��ului blocului Omega Radical din Doi ��i-oizbi de asfalt. Nae Pre��, mog��ldea��a, ar fi putut jura c�� a��a se ��nt��mplase. Arfi putut jura dac�� i s-ar fi ivit ocazia. Cet����enii str��n��i pe trotuar,martorii cum ar veni, declarar�� altceva Poli��istului Ambrozel Bulache, sositnumaidec��t la fa��a locului: Nae Pre�� plonjase de bun�� voie ��i nesilit de nimenide pe acoperi��. A��a declarar��. Printr-o coinciden���� bizar��, fostul locatarde la etajul 10 se ��mpr����tiase pe asfalt fix ��n fa��a ma��inii de la salubritatecare cur����a strada. Locatari se mai ��mpr����tiaser�� pe asfalt, nu-i vorb��, darma��ina de la salubritate nu mai trecuse vreodat�� pe-acolo. ��oferul Fi���� Custui ascultacu ochii ��nchi��i o melodie a lui Jean de la Craiova. ��n dou�� versuri, m��turarotitoare ��i jeturile de ap�� ��terser�� de pe fa��a asfaltului pata care fuseseNae Pre��. Versurile erau: "Tu e��ti femeia care mor de ea / ��i pentru tine��mi bate inima".��

Strada Izbăvirii

se concentră o clipă, se opinti și iscă așa un talaz din subasfalt, de culese mogâldeața de pe buza acoperișului blocului Omega Radical din Doi și-o izbi de asfalt. Nae Preș, mogâldeața, ar fi putut jura că așa se întâmplase. Ar fi putut jura dacă i s-ar fi ivit ocazia. Cetățenii strânși pe trotuar, martorii cum ar veni, declarară altceva Polițistului Ambrozel Bulache, sosit numaidecât la fața locului: Nae Preș plonjase de bună voie și nesilit de nimeni de pe acoperiș. Fix așa declarară. Printr-o coincidență bizară, fostul locatar de la etajul 10 se împrăștiase pe asfalt fix în fața mașinii de la salubritate care curăța strada. Locatari se mai împrăștiaseră pe asfalt, nu-i vorbă, dar mașina de la salubritate nu mai trecuse vreodată pe-acolo. Șoferul Fiță Custui asculta cu ochii închiși o melodie a lui Jean de la Craiova. În două versuri, mătura rotitoare și jeturile de apă șterseră de pe fața asfaltului pata care fusese Nae Preș. Versurile erau: "Tu ești femeia care mor de ea / Și pentru tine îmi bate inima". 

C��t de nou e lucrul de la domiciliu?

��Azi, acum, mi-am dat seama c�� lucrul la domiciliu nu-i o inven��ie din vremea covidului. ��n anii '70-'80, c��nd am f��cut eu ��coala, mi se cerea, din c��nd ��n c��nd, s�� declar ce sunt p��rin��ii mei (asta era exprimarea - adic�� e��ti ceea ce faci). Ai mei m-au ��nv����at s�� spun simplu: tata - electrician, mama - cu lucrul la domiciliu. What a fuck! ar spune fii-miu. Ce pula mea-i asta! ar spune actorii din Teambilding. Pentru ocupa��ia tatei nu trebuie s�� dau explica��ii, se ��tia ��i se ��tie ��nc�� ce-i ��la un electrician. Pentru a mamei ��ns��, da. ��n anii '60, mama descoperise o cooperativ��, cu sediul ��n Breaza, dar cu sucursal�� ��n Ploie��ti, numit�� "Arta Casnic��". Structura asta avea dou�� sec��ii, care nu ��tiu exact cum se numeau, dar ��tiu cu ce se ocupau: una cu ��es��turi artizanale tradi��ionale (ii - adic�� pluralul de la ie, ��tergare ��i alte de-astea) ��i alta cu fe��e de mas��, mileuri ��i a��a mai departe, cro��etate sau realizate din macrame. ��ti��i la ce m�� refer, alea batjocorite ��ncep��nd cu anii '90.��