Florin Pitea's Blog, page 45

4. Scrierea primei versiuni

În numărul din iunie al Gazetei SF, v-am prezentat cîteva sugestii privind sistematizarea ideilor. După ce v-aţi sistematizat ideile, sînteţi gata să treceţi la cea mai agreabilă etapă a procesului de creaţie literară – scrierea primei versiuni. Unele persoane cu care am discutat de-a lungul anilor despre creaţia literară aveau impresia că puteau începe direct de la această etapă, sperînd că „inspiraţia” avea să le ajute să scrie o primă versiune a textului literar. (În sinea mea, cred că abordarea pe bază de inspiraţie e ca şi cînd am arunca nişte cărămizi, nişte pietre şi nişte bucăţi de sticlă înspre un teren viran în speranţa că ele, în cădere, vor ajunge să constituie o catedrală.) Alte persoane cu care am discutat subiectul, precum Sebastian A. Corn, aplicau o metodă de scriere şi rescriere succesivă, în care o nuvelă sau un roman treceau prin numeroase versiuni.
Revenind la comparaţia cu catedrala, e ca şi cînd ideile pe care le-aţi generat şi sistematizat ar reprezenta materialele de construcţie, iar scheletul intrigii ar reprezenta planul de construcţie al clădirii – cel care vă ajută să înţelegeţi în ce fel trebuie îmbinate componentele. Şi, aşa cum o catedrală nu se clădeşte de azi pe mîine, nici romanul dumneavoastră nu va fi scris într-o singură zi.
Dar cu siguranţă că îl veţi scrie în mai multe zile... consecutive. (Pentru că secretul succesului nu constă în eforturi mari, sporadice, pe termen scurt, ci în eforturi sistematice pe termen mediu şi lung.) E de dorit să vă fixaţi un obiectiv zilnic de atins şi să îl atingeţi. Autori precum Graham Greene sau Cory Doctorow au scris o pagină sau două pe zi – zi de zi, fără excepţii. Emile Zola scria cîte trei pagini pe zi. Anthony Trollope, funcţionar, se trezea dimineaţă devreme şi scria două ore înainte de a pleca la birou. Stephen King a ajuns să scrie cincisprezece pagini pe zi. Iar Isaac Asimov, după ce a devenit scriitor cu normă întreagă, a scris timp de zece ore pe zi, şapte zile pe săptămână, pînă în ultimele luni de viaţă. Şi, înainte să protestaţi că Stephen King sau Isaac Asimov sînt scriitori de profesie, în vreme ce pentru dumneavoastră scrierea ficţiunii e un hobby, aş vrea să vă amintesc că Graham Greene avea altă profesie (era jurnalist internaţional), iar din acel hobbycăruia nu îi dedica prea mult timp (dimineaţă scria o pagină de ficţiune, seara o corecta) au rezultat două volume de versuri, douăzeci şi şapte de romane, patru volume autobiografice, patru cărţi de călătorie, opt piese de teatru, zece scenarii, cinci volume de povestiri şi patru cărţi pentru copii.
Ca urmare, nu e obligatoriu să scrieţi mult, însă e necesar să scrieţi zilnic, fără excepţii. Poate veţi scrie pe laptopsau pe desktop– ori într-o agendă cu hîrtie de bună calitate, pe care să vă facă plăcere să aşterneţi fraze. Poate veţi dori să aveţi un loc special amenajat unde să scrieţi prima versiune a romanului dumneavoastră – un birou, un fotoliu comod, o cameră separată, un şezlong pe balcon sau în grădină. Poate veţi dori să schimbaţi locul – să scrieţi la o masă dintr-o bibliotecă publică, unde atmosfera de studiu să fie propice concentrării atenţiei şi evitării întreruperilor, ori într-o cafenea, unde conversaţiile dimprejur vă vor ajuta să daţi ritm şi însufleţire dialogurilor dintre personaje. Sau poate veţi proceda precum Cory Doctorow şi veţi scrie oriune, oricînd, în reprize scurte de cîte 20-30 de minute. Experimentaţi, vedeţi care loc e mai propice scrisului – şi scrieţi.
Isaac Asimov spunea că, dacă tot petrecem timpul zilnic scriind, cel puţin să facem activitatea aceasta agreabilă. Unii se aşază la scris cu o ceaşcă de cafea sau cu o cană de ceai. Alţii apreciază un anumit moment al zilei, cînd lumina soarelui li se aşterne pe birou, sau orele tîrzii, cînd zgomontele ambientale se reduc mult, iar transa scrierii nu e întreruptă aşa des. Poate veţi dori să aveţi muzică în surdină, sau poate veţi prefera intervale ale zilei în care ceilalţi membri ai familiei sînt plecaţi, iar în locuinţă domneşte liniştea. (Aici aş aminti cazul lui J.G. Ballard, care, după pierderea soţiei, şi-a crescut singur cei trei copii. Dimineaţă îi ducea la şcoală, apoi revenea acasă, îşi punea un pahar de scotch şi scria. Cînd reveneau copiii, se ocupa de ei – iar scrisul se relua în dimineaţa următoare.)
Un factor crucial în scrierea primei versiuni a proiectului dumneavoastră literar îl reprezintă motivaţia – şi domnul redactor-şef Eugen Lenghel e cel care mi-a atras atenţia asupra acestui aspect. Pe de o parte, proiectul în sine e de preferat să fie structurat în aşa fel încât să vă captiveze şi să vă motiveze să îl continuaţi. Dacă romanul e atît de plictisitor încît nu doriţi să îl scrieţi, cît de captivant credeţi că va fi pentru cititori? Sau, dimpotrivă, dacă romanul e captivant chiar şi cînd vi se dezvăluie în ritm de o pagină sau două pe zi, ce efect va avea asupra celor care îl vor parcurge în ritm de o sută de pagini pe zi? (Referitor la motivarea scrierii, Cory Doctorow recomandă să vă lăsaţi de fiecare dată o margine frîntă – să vă întrerupeţi în mijlocul unei fraze, chiar în mijlocul unui cuvînt, pentru a aştepta cu nerăbdare ca în ziua următoare să duceţi povestea mai departe.)
Pe de altă parte, probabil că unele persoane vor încerca să vă demotiveze, venind cu argumente de genul: „Dacă nu te îmbogăţeşti din asta, e timp pierdut – mai bine faci altceva.” Acest gen de argument poate fi combătut cu cel puţin trei contraargumente: Numai dumneavoastră puteţi scrie romanele dumneavoastră. Activitatea de creaţie în sine e agreabilă, pentru că îi ridică pe creatori dincolo de statutul de consumatori pasivi. Şi nu toate lucrurile de pe lume pot fi măsurate în bani. (Fireşte, e de dorit să cultivaţi compania altor persoane care scriu literatură şi să vă motivaţi unii pe alţii.) Dacă s-ar fi lăsat demotivat cu argumente de tip „mai bine faci altceva”, Van Gogh, care a vîndut două tablouri toată viaţa, s-ar fi ocupat cu cine ştie ce activitate banală, iar creaţiile sale nu ar fi existat – spre disperarea negustorilor de artă care le vînd la licitaţie pentru sume astronomice.
O ultimă remarcă referitoare la prima versiune a proiectului dumneavoastră literar este că, pentru a evita blocajul scriitoricesc, trebuie să ţineţi minte că rostul primei versiuni nu este să fie o capodoperă. Menirea ei este să fie „un document de uz intern”. Un text pe care nu îl va vedea nimeni altcineva. O poveste pe care puteţi s-o scrieţi oricît de bună sau de slabă doriţi (sau sînteţi în stare) pentru că, oricum, numai dumneavoastră o veţi citi în această formă. Un pretext pentru a corecta, revizui, ameliora.

Căci, după scrierea primei versiuni, urmează revizuirea. Însă despre aceasta vom discuta în următorul articol din seria „Etapă cu etapă”.
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!)

Ce citim astăzi?

Mîine, vineri, 18 octombrie, de la ora 11.30, vă invit să urmăriţi pe postul TVH o nouă ediţie a emisiunii "Ce citim astăzi?" De această dată, l-am invitat în studio alături de mine pe scriitorul Ovidiu Petcu, un veteran al mişcării SF din România. Dumnealui pregăteşte o surprinzătoare relansare a carierei sale literare, iar detaliile le veţi afla mîine, în emisiune. Vă doresc vizionare plăcută.

Postul TVH este transmis de companiile de cablu RCS/RDS, UPC, Digi, Dolce şi Akta. De asemenea, emisiunea va putea fi urmărită online aici. 
Portretul scriitorului Ovidiu Petcu este preluat de pe site-ul Galileo Online şi apare aici cu acordul editorului Horia Nicola Ursu, căruia îi mulţumesc pe această cale pentru permisiunea acordată.
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!)

Ţesătorul în Revista SRSFF

Ieri a apărut numărul din octombrie al Revistei SRSFF, în îngrijirea domnului redactor-coordonator Cristian Tamaş. Sumarul este bogat şi atractiv - 45 de articole, interviuri şi povestiri.
Ficţiunea este semnată de Gerson Lodi-Ribeiro, Alexandru Maniu, Diana Alzner, George Lazăr, Ştefana Czeller, Alec Vîjîianu, Ovidiu Bufnilă, Paul L. Mathews, Aurel Cărăşel, Rodica Bretin şi de regretatul Dan Apostol. De asemenea, apar în cuprins fragmente dintr-un roman de Voicu Bugariu şi dintr-un poem epic de Ovidiu Petcu.
În materie de critică literară, acest număr al Revistei SRSFF cuprinde cronici de carte scrise de Eugen Cadaru, George Slusser, Katharine Farmar, Simona Brînzaru, Gérard Klein, Maureen Speller Kinkaid şi Paul Kinkaid. Lucru mai rar întîlnit, există şi critică literară pe marginea unor nuvele şi povestiri, în articole semnate de Victoriya şi Patrick Lajoye, Luciana Brânduşa Grosu şi Eugen Stancu. Pe teme literare mai ample sînt articolele scrise de Mary Elizabeth Ginway, Oliviu Crâznic, Cristian Tamaş, Adela Dinu, Roberto de Sousa Causo, Rodica Guja, Mihai Iovănel, Mariano Martín Rodríguez, Franciscus Georgius şi Liana Tomescu.
Revista SRSFF conţine nu unul, ci două interviuri realizate de Cristian Tamaş, respectiv de Julien Cadot şi Sylvain Metafiot, reportaje de Loïc Paillotin şi Costi Gurgu, articole de popularizarea ştiinţei de Charles Stross, Franciscus Georgius şi Cornel Mărginean, precum şi memorii în foileton semnate de Dănuţ Ungureanu.
În ceea ce mă priveşte, la această ediţie a Revistei SRSFF am contribuit cu o schiţă intitulată "Schimburi".
Pe ansamblu, am remarcat atît deschiderea internaţională a publicaţiei cît şi varietatea subiectelor abordate. Vă doresc lectură plăcută!
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!)  

Ficţiuni.ro nr.1

Cu foarte puţin timp în urmă, în peisajul virtual românesc s-a lansat o nouă revistă dedicată literaturii şi artelor vizuale, Ficţiuni.ro . Iniţiatorii proiectului (şi semnatarii unui dublu editorial) sînt Eugen Lenghel şi Ionuţ Bănuţă. Din colectivul de redacţie mai fac parte Ştefan Ghidoveanu, Nicu Gecse şi subsemnatul.
În primul număr al revistei veţi găsi schiţe de Roxana Brînceanu, Ovidiu Petcu, Marian Truţă, Marian Coman, Ovidiu Bufnilă şi mulţi alţii, eseuri de Ionuţ Bănuţă, Mihnea Columbeanu şi Nicu Gecse, grafică de Viorel Pîrligras şi Ionuţ Bănuţă, precum şi articole de popularizarea ştiinţei şi o cronică a filmului Gravity. De asemenea, puteţi citi o cronică a romanului The Hydrogen Sonata de Iain M. Banks - ultimul volum din seria Culturii.
Vă doresc lectură plăcută, iar dacă acest prim număr al revistei Ficţiuni.ro vă este pe plac, informaţi-i despre el şi pe prietenii dumneavoastră. Pentru că lucrurile bune nu se tac...
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!)  

Monica Ramirez, "Cum se scrie un best-seller" (Editura Tritonic, 2011)

Ieri am avut-o invitată în studio - la emisiunea "Ce citim astăzi?" - pe scriitoarea Monica Ramirez, redactor-şef la Editura Tritonic. Prin amabilitatea dumneaei, am primit cadou un exemplar din volumul Cum se scrie un best-seller - Tehnica americană pentru a transforma o idee într-un roman de succes (Editura Tritonic, Bucureşti, 2011). În drum spre casă, am început lectura acestui volum de nonficţiune, iar azi l-am terminat de citit.
Şi iată ce am aflat:
Cum se scrie un best-seller este accesibil, pe înţelesul tuturor. Volumul tratează chestiuni legate de administrarea timpului, de planificarea unui roman, de scrierea acestuia, de revizuirea manuscrisului şi de abordarea editurilor în vederea publicării. Cu toate că materialul prezentat este bogat, cu secţiuni despre construirea personajelor, structurarea intrigii, tehnicile de scriere a dialogului, stilistică şi puncte de vedere, fiecare chestiune este tratată succint şi ilustrată corespunzător cu exemple.
Fireşte, opiniile exprimate în acest volum se bazează pe experienţa personală - căci doamna Ramirez are o dublă carieră ca scriitoare - în Statele Unite ale Americii şi în România.
Am remarcat tehnoredactarea îngrijită a cărţii - o paginare aerisită şi litere prietenoase cu vederea cititorilor. Din păcate, redactarea literară a avut destule scăpări, atît în domeniul punctuaţiei cît şi în cel stilistic.
Pe ansamblu, Cum se scrie un best-seller e o carte foarte utilă pentru scriitorii începători, iar sfaturile din paginile ei pot fi un îndrumar rezonabil pentru cei care ar dori să scrie primul lor roman.
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!) 

Cîştigaţi un volum superb!

Astăzi, de la ora 11.30, vă invit să urmăriţi o nouă ediţie a emisiunii "Ce citim astăzi?" pe postul de televiziune TVH. Alături de mine am invitat-o în studio pe doamna Roxana Petrescu, directoare de relaţii cu publicul la Grupul Editorial Corint. De această dată, vom discuta despre literatura pentru adolescenţi, iar dacă veţi urmări emisiunea veţi afla cum puteţi cîştiga un exemplar dintr-o superbă ediţie a romanului Oraşul oaselor de Cassandra Clare. Vizionare plăcută şi succes!
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!) 

Stephen Hunt, „The Kingdom Beyond the Waves” (2008)

În februarie 2010, prin amabilitatea importatorilor mei preferaţi de la Nautilus, http://nautilus.ro , am achiziţionat un exemplar din cel de-al doilea roman al seriei Jackelian de Stephen Hunt, The Kingdom Beyond the Waves (Colecţia Harper Voyager, Grupul Editorial Harper Collins, Londra, 2008). De parcurs, l-am parcurs abia în august 2013. Şi iată ce am aflat:
Acţiunea din acest roman este plasată la câţiva ani după cea din The Court of the Air . Unul dintre personajele principale este profesoara Amelia Harsh, care a moştenit de la tatăl său un interes deosebit pentru civilizaţia pierdută Camlantis, un subiect privit ca excentric de către mediile academice „ortodoxe” din regatul Jackal. Un alt personaj principal, magnatul Abraham Quest, se arată dornic să îi finanţeze o expediţie de căutare a acestei civilizaţii dispărute – dar nu în locuri unde alte expediţii arheologice au explorat fără succes, ci în junglele din Liongeli, la izvoarele fluviului Shedarkshe, în lacul Ataa Naa Nyongmo. Expediţia se va desfăşura la bordul submarinului căpitanului Jared Black, iar echipajul este însoţit de un detaşament de mercenare aduse de către Quest din Liga Catosiană.
Un fir narativ secundar urmăreşte aventurile unui justiţiar mascat, Cornelius Fortune, care, împreună cu o creatură înaripată, Septimoth, trece periodic graniţa în Quartérshift pentru a-i ucide pe reprezentanţii regimului revoluţionar comunitarian.
Expediţia trece prin numeroase aventuri, mai întâi printre roboţi acţionaţi cu abur, apoi într-o junglă unde plantele şi animalele trăiesc în simbioză, iar intruşii sunt asimilaţi cu forţa. Când capitala pierdută a Camlantisului este regăsită, Abraham Quest îşi dezvăluie planurile de dominaţie mondială, iar Cornelius Fortune şi agenţii Tribunalului din Aer trebuie să intervină pentru a-l opri. Iar finalul romanului este spectaculos şi înţesat de lovituri de teatru care de care mai neaşteptate.
Ca şi The Court of the Air , The Kingdom Beyond the Wavesse încadrează într-un subgen de dată relativ recentă pe care unii l-au etichetat ca elfpunk, iar alţii steampunk fantasy – alături de lucrări ca The Iron Dragon's Daughter de Michael Swanwick sau Perdido Street Station de China Miéville. Pe de o parte, recuzita ţine de subgenul steampunk– dirijabile, submarine, batiscafuri, heliografe, roboţi cu aburi. Pe de altă parte, destule elemente sunt fantastice, precum masca vorbitoare pe care o foloseşte Cornelius Fortune, balenele zburătoare skrayper, spiritele Steam Loa ori sabia vrăjitorească, cu formă schimbătoare, folosită de personajul secundar Billy Snow. Şi, pentru cine citeşte cu atenţie, sunt şi unele elemente cyberpunk, precum nanomecanismele din Camlantis, cu care organismele pot fi dezasamblate în atomii componenţi, ori maladia informaţională, transmisă prin cântec, cu care roboţii acţionaţi cu aburi pot fi făcuţi să-şi piardă minţile.
Dar bună parte din farmecul acestui roman se află în ţesătura de conexiuni intertextuale care îl întâmpină pe cititor pe aproape fiecare pagină. Profesoara-arheolog Amelia Harsh aminteşte de eroina de bandă desenată Adèle Blancsec (dar şi de Indiana Jones sau de Alan Quatermain), comandantul Jared Black pare o combinaţie de Sir John Falstaff şi căpitanul Nemo, Abraham Quest aminteşte de unii antagonişti din romanele cu James Bond, iar călătoria cu submarinul în căutarea unei civilizaţii pierdute duce cu gândul la 20 000 de leghe sub măride Jules Verne şi la Inima întunericului de Joseph Conrad.
Am remarcat şi modul expert în care scenele din planurile narative sunt intercalate pentru a crea suspans, cârligele narative care încheie fiecare scenă şi care îi atrag pe cititori să mai parcurgă o pagină, apoi încă una, precum şi doza de umor care condimentează povestea pe alocuri. Cu toate că romanul are dimensiuni respectabile (556 de pagini în ediţia Harper Voyager), timpul pe care îl veţi petrece cu lectura lui va fi bine folosit.

Cum The Kingdom Beyond the Waves este abia al doilea volum dintr-o serie de şase, sunt tentat să încep cât de curând lectura celui de-al treilea roman din ciclul Jackelian, The Rise of the Iron Moon. Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie...
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!) 

Ce citim astăzi?

Începînd de mîine, 4 octombrie 2013, pe postul de televiziunea TVH puteţi urmări în fiecare vineri, de la ora 11.30, emisiunea "Ce citim astăzi?" La ediţia inaugurală am invitat-o în studio pe doamna Roxana Petrescu, director de relaţii cu publicul la Grupul Editorial Corint. Postul TVH este transmis de companiile de cablu RCS/RDS, UPC, Digi, Dolce şi Akta. De asemenea, emisiunea va putea fi urmărită online aici. Vă doresc vizionare plăcută.
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!) 

Ţesătorul la Gazetă

Astăzi, după o pauză de două luni, a apărut numărul pe octombrie al Gazetei SF. De această dată, editorialul este semnat de noul redactor-şef, Alexandru Ioan Despina. În cuprins apar povestiri de Adrian Sand, Alexandru Lamba, Adrian Buzdugan, Daniel Pandele, Teodora Matei, Gabriela-Beatrice Moisescu şi Daniel Barbu. De asemenea, acest număr al Gazetei conţine foiletoane de Florentin Haidamac şi Aurelia Chircu, eseuri, artă grafică, traduceri, precum şi un interviu cu Boris Ştrugaţki realizat de Florin Dan Prodan. În ceea ce mă priveşte, am contribuit la cuprinsul Gazetei cu o cronică de carte pe marginea romanului The Kingdom Beyond the Waves de Stephen Hunt şi cu un nou articol din seria "Etapă cu etapă". Vă doresc lectură plăcută!
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!) 

3. Sistematizarea ideilor

În numărul din iunie 2013 al Gazetei SF, v-am prezentat cîteva sugestii privind generarea ideilor. Dat fiind că scrierea este o formă organizată de gîndire, ar fi de dorit ca, după ce aţi generat idei, indiferent prin ce metodă, să le sistematizaţi într-un fel pentru a le putea utiliza în etapele următoare ale creaţiei literare.
În vederea organizării ideilor, e bine să le recitiţi şi să observaţi care idei sînt înrudite între ele, respectiv care sînt generale şi care sînt specifice. Separat – într-un alt fişier-text, dacă lucraţi pe calculator, sau pe alte foi de hîrtie, dacă scrieţi de mînă – notaţi-le grupat: o idee generală, dedesubtul ei ideile specifice care îi sînt subordonate, apoi lăsaţi un rînd alb şi treceţi o altă idee generală, alte idei specifice subordonate... pînă cînd aţi transferat (sau transcris) toate ideile de pe lista iniţială.
Desigur, dumneavoastră hotărîţi cum veţi sistematiza ideile, respectiv după care criterii le veţi grupa. Pentru mine, în planificarea unui roman, s-au dovedit foarte utile următoarele forme de organizare:
O secţiune despre fundalul lumii imaginare în care se petrece acţiunea romanului. Fie că folosiţi un program pentru scrierea literaturii, fie că folosiţi o simplă agendă, vă va fi util un set de însemnări în care să specificaţi succint cum funcţionează societatea despre care scrieţi, care sînt principalele organizaţii, în ce mod se asigură hrana, energia, transporturile, dacă se asigură educaţia, sănătatea, securitatea publică (şi în ce moduri), pe ce căi se desfăşoară comunicaţiile, dacă există cutume sau tabuuri – şi de ce natură. Fireşte, toate aceste elemente se vor reflecta în modul în care acţionează, vorbesc şi gîndesc locuitorii lumii pe care aţi imaginat-o.
O altă secţiune priveşte profilurile personajelor. Pentru fiecare personaj din proiectul dumneavostră literar ar fi de dorit să creaţi o fişă în care să menţionaţi descrirerea fizică a personajului, trăsăturile sale de caracter, tiparele sale comportamentale, obiceiurile şi tabieturile, scopurile pe care şi le-a propus, relaţiile în care se află cu celelalte personaje, direcţia în care urmează să evolueze pe parcursul nuvelei sau romanului.
O secţiune separată merită dedicată decorurilor. Pentru fiecare decor în care urmează să se desfăşoare o parte a acţiunii e de dorit să faceţi o fişă în care să descrieţi locul, să specificaţi dacă e aglomerat sau nu, ce fac personajele acolo, dacă are un singur centru de interes sau mai multe, dacă se aud zgomote sau nu, dacă se văd alte locuri în apropiere, dacă se simt mirosuri şi aşa mai departe. Ca şi în cazul fişelor de personaj, descrierile decorurilor vă vor fi de folos în etape ulterioare ale creaţiei literare.
O altă secţiune ar trebui dedicată recuzitei. Pentru fiecare element din recuzită – vehicule, arme, unelte, dispozitive, accesorii, obiecte decorative – ar fi bine să creaţi o fişă în care să descrieţi înfăţişarea acelui obiect, funcţia pe care o îndeplineşte, modul de funcţionare, eventual impresiile pe care le lasă utilizatorilor.
O ultimă secţiune este cea în care veţi prezenta succint evenimentele din intrigă. Fie că planificaţi un roman sau o nuvelă, este necesar să împărţiţi acţiunea în porţiuni unitare. Pentru fiecare capitol veţi avea nevoie de cîte o fişă, iar în cadrul acelei fişe descrierea acţiunii va fi detaliată pe scene. În funcţie de întinderea capitolelor, acestea vor cuprinde una sau două scene (în cazul celor scurte) sau chiar mai bine de o duzină (în cazul celor lungi). Ca să vă uşureze planificarea intrigii, pentru fiecare scenă merită să specificaţi ce personaje sînt implicate, ce recuzită folosesc personajele şi în ce decor.
În principiu, fiecare dintre scene este un fel de mică poveste în sine, cu un început, o dezvoltare şi un final. E recomandabil să aibă undeva între 600 şi 1000 de cuvinte şi – atenţie! – să ducă intriga cu o etapă mai departe sau să adauge ceva la caracterizarea personajelor. Dacă o scenă nu ajută cu nimic la avansarea intrigii, nici nu contribuie cu nimic la caracterizarea personajelor, atunci nu merită inclusă în planul lucrării, necum să fie scrisă şi publicată în proiectul dumneavoastră literar.
În ceea ce priveşte capitolele, acestea e de dorit să corespundă unor etape distincte din dezvoltarea intrigii, uşor de recunoscut şi de înţeles de către cititori. Astfel, pe parcursul planificării, în cazul fiecărui capitol e recomandabil să vă întrebaţi ce etapă reprezintă acesta, la ce stadiu ajunge intriga pe parcursul său şi în ce fel se schimbă personajele sau situaţia de ansamblu. Iar structura de evenimente a capitolului trebuie să ducă la acea schimbare.

După încheierea planificării, sînteţi gata să începeţi redactarea primei versiuni a proiectului dumneavoastră literar. Dar despre asta vom discuta într-un articol din numărul următor al Gazetei SF, la rubrica „Etapă cu etapă”...
(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe  această pagină . Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa:  http://sites.google.com/site/florinpitea/ . Lectură plăcută!)