Silviu Iliuţă's Blog, page 47

Cele mai tari oferte din magazinele patriei (263)

Mai ieftin decat la orice SPA din lume, masajul de la Coana Leana! Felul doi: masajul thailandez cu loboda.

Asta este  ca la Matematica, conteaza foarte mult ordinea operatiilor! Trebuia sa fie “AMENDA”’scrisa prima, altfel mai amendeaza ei cucu!

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta

 Are dreptate Ursache, la banii astia cumparai un cap nou! Si erau putine sanse sa fie mai rau.

Cand cineva de la Caroli a facut Aritmetica, dar cu profa de rusa.

In politica e plin de bullshit. In Economie e numai bullshit. In cozonac mai lipsea! Bullshit!

Anterior de miel, ca posterior avem pe spatele afisului.

Interesanta oferta! Totusi, pas!

Oferta la carti! Click:

Iar de nebuni cine ne apara?

Exista in Romania un organism care se cheama Colegiul Medicilor, care ar trebui sa ia urgent masuri impotriva celor ce deraiaza si o iau pe campii. Cum e doamna pneumolog, spre exemplu, care
sustine ca a tratat de Covid 1000 de bolnavi, pe care nu i-a vazut nimeni. Si asta prin puterea miraculoasa a mintii sale, care s-a prins ca aceasta biala e o pneumonie atipica.

Intrebata despre dovezile de vindecare, doamna a dat raspunsuri abracadabrante. Urmarind-o, ai impresia ca asculti un golanas de cartier care din greseala a sters catedrele vreo trei zile la scoala ajutatoare de Medicina. Toti sunt prosti, ea e desteapta. Toti sunt idioti, ea s-a prins ca e pneumonie si a tratat bolnavii imaginari.
Partea tare e ca de cate ori o ia unu razna, televiziunile sar pe el, il fac erou de moment. „Medicul-fenomen!” Mizeria de Antena 3, ca nu ii pot spune altfel, avea titluri de la „doctorita-minune” in sus, de nu mai gasea ala care scrie burtiere cuvinte fabuloase pentru doamna. Toti tam.. inteligentii care nu cred in existenta Covid, cei cu IQ oscilant intre IQ-ul de curcan si cel de varza, au imbratisat-o pe noua eroina. Care eroina vindeca Covid, care Covid nu exista.
Cat despre Colegiul Medicilor: voi ar trebui sa ii opriti pe nebunii astia la prima abatere, ca de aia existati! Nu sa ii lasati sa faca dansul ploii pe televiziuni, sa isi umileasca toti colegii si sa se scurga pe la toate emisiunile tv, recitand tratamente abracadabrante pentru bolnavi imaginari. Voi ar trebui sa o opriti dupa prima abatere, asta e rolul vostru! Inainte de a face rau si a se pune in fruntea unui nou card de „jurnalisti” disperati dupa bani si a unor tampiti de la natura.

Pai, draga Colegiu al Medicilor, daca de Covid ne mai ferim noi, de nebuni cine ne apara? Ca intri in spital sa te tratezi si dai de ea.
Cititul desteapta! Oferta!


…În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”

Mai multi romani acuza stari de voma si tulburari de vedere dupa ce au vazut-o pe Sosoaca dansand

Mai multi romani s-au plans de dureri de cap, stari de voma si alte efecte secundare dupa ce au vazut-o pe senatoarea Sosoaca dansand.
Marian P., contabil: Treceam pe langa Piata Victoriei si era o melodie pe care Sosoaca urla „Ghita, Ghitalau!” Am privit-o maxim 5
secunde, cand treceam cu masina. Acum stau de doua ore in pat, am avut 38,5 si refuz sa deschid ochii de atunci de teama sa nu o vad iar.”

Maria T., studenta: „Am o stare de voma prelungita. M-am uitat la ea si apoi nu mi-am putut desprinde ochii. Era catarata pe ceva si dansa ca un bulgare de nea cu parul galben, doar ca unul slinos, nu stiu cum sa va zic. Efectiv, organismul meu reactioneaza acum mai rau decat dupa Covid.”
Pantelica Ion, pensionar: „Mie mi-a placut cum dansa Sosoaca, sa stiti! Mi-am adus aminte si eu de copilarie cand aveam o verisoara pe care nu o lua nimeni la dans. Statea ca proasta pe canapea cand intr-o zi, la o petrecere, s-a ridicat si a inceput sa dansezs singura ca nebuna. A spart vitrina cu bibelouri, a darmat masa, 5-6 baieti au fost spitalizati, unu a scpat, sufrageria a fost demolata complet, dar ce vremuri frumoase!”
Cititul desteapta! Oferta!


…În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”

Vandalizeaza o biserica, profita AUR

Citesc la preotul Manuel Avramescu despre biserica vandalizata in cartierul Titan, aflata la vreo 300 de metri de blocul in care am copilarit.

Zice preotul ca imediat dupa incident a aparut sugativa aia de George Simion, cu steagul dreptatii fluturand, care a promis imediat un mare miting anti vandali, sus valorile, sus biserica, sus strainii ne fura tara. Cealalta lipitoare, Sosoaca, sta si ea la panda.
Ba, cum se viralizeaza un subiect de interes national, sar si gandacii astia de rahat sa fie mot pe febeu in live si sa spuna sa nu se poate, nene, strainii ne fura tara si ne dau botnite.
Asa au facut astia un partid de 10%. Pur si simplu apar la fata locului, oriunde se intampla ceva, si fac pe preocupatii si patriotii. Iar fraierii pun botul. Nici nu stiu cine-s mai rai: aia care au vandalizat biserica sau lipitorile astea.
Cititul desteapta! Oferta!
…În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”

Femeia cu caramida: „Mircea Badea era bodyguard la Antena, dar am tipat la el si a inceput sa planga”

 

.

Iata prima declaratie a femeii care a intrat dezbracata in platoul Acces Direct:

„La poarta era un individ cracanat care isi tot facea freza. Mi-a zis ca de el nu se trece, ca e Mircea Badea Doar El, dar am aplicat metoda de 5 secunde, adica am tipat la el, apoi am asteptat 5 secunde. A inceput sa planga si s-a dat la o parte.
Am ajuns apoi platoul unui klingonian, m-am si speriat de el, dar el nu s-a speriat de mine. M-a intrebat ce caut:
-Domnu’ Gadea, am venit si eu…
-La mine nu sunteti azi. Abia saptamana viitoare.
S-a uitat pe un tabel si mi-a zis: „fata goala cu caramida, Acces Direct, ora 17, 50 de euro.
Si asa am ajuns la doamna Mirela. Sincera sa fiu, eu eram convinsa ca prezinta Simona Gherghe.”

 

 

 

CITESTE! A APARUT. Click pe poza:
Cu autograf

 

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

NU rata singura trilogie premiata chiar de autor! Vanduta in mirificul tiraj de 4 exemplare.   Doua mai sunt in raft. Vin cu autograf. Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.

Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment:

„La Botez, trebuie să avem și un fel de mâncare mai fițos, gen creveți prăjiți sau scoici sau melci. Pentru că Domnul Colonel va invita câțiva prieteni importanți.
– Din aceia care mănâncă des fructe de mare.
– În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”

 

 

 

 

Cum poate intra o femeie goala intr-un platou tv?

… iar peste doua luni, femeia care a intrat goala in platou va fi invitata la Abces Dinrect, apoi vor urma 5-6 luni de dezvaluiri despre momentul atacului. La un moment dat, va fi adusa in emisiune si soacra ei, care se va dovedi a fi matusa Vulpitei.

Ramane intrebarea: cum poate intra o femeie goala cu o caramida in maini, intr-un platou tv, fara sa o vada nimeni venind?

Un sfat gratis pentru redactia Acces Direct, unde Mirela Vaida tocmai a fost atacata cu o caramida de o femeie intrata in platou: angajati, frate, cinci randuri de paznici! La cati nebuni ati chemat in emisiunea aia, practic exista pericolul sa se intample zilnic asta, in direct. Apoi dupa ce angajati paznicii aia, faceti cumva sa ii tineti pe toti acolo, in platou. Asa mai vin si in lumea noastra, si nu e in regula.
Cititul desteapta! Oferta!


…În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”

Vaccinarea de la Cornetu

 

.

M-am vaccinat azi in frumoasa localitate Catunu-Cornesti, dupa ce am cautat o juma’ de ora dispensarul uman, care n-apare pe Waze. In cele din urma, mi-a zis un localnic biciclist ceva de genul „e la pizzerie”. Asa ca am cautat pizzeria. Mai intai am mers la bar pentru ca asa mi s-a parut mie logic. Dar nu era, nu se facea pizza. „Doar
cipsuri cu ciapa mai avem, bere si tarie”. Un om bun de acolo a completat: „Dispensarul de oameni e langa pizzeria aia, Silviu”. Uimit de faptul ca ma cunoaste, n-am zis nimic. M-am gandit ca de emotiile de la febra vaccinarii le-am spus eu numele si nu mai stou. Asa ca am tacut malc. Le-am multumit si i-am intrebat iar unde e dispensarul uman. Domnul cu caciula, cel care mi-a zis pe nume, s-a pocnit peste frunte, adica „prost esti, ba!”, si a spus iar: „e langa pizzeria aia, Silviu!” In fine, l-am rugat sa-mi explice si mai simplu, pe mintea mea, si a iesit „ia-o stanga acilea la oglinda, treci strada mare, o apuci drept pe drumul ala prost si dai in pizzerie.” Am dat in ea si am pozat-o. In stanga ei, cladirea alaturata, e a dispensarului uman. Asta daca sunteti programati in Catunu si doreati sa stiti. Daca va cheama si Silviu e nasol, o sa incurcati tot.

Cat despre vaccin, n-am febra, nu tusesc, nu doare capul, totul bine,
excelent, perfect. Iar solzii de pe omoplati au inceput sa straluceasca.

 

CITESTE! A APARUT. Click pe poza:
Cu autograf

 

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

NU rata singura trilogie premiata chiar de autor! Vanduta in mirificul tiraj de 4 exemplare.   Doua mai sunt in raft. Vin cu autograf. Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.

Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment:

„La Botez, trebuie să avem și un fel de mâncare mai fițos, gen creveți prăjiți sau scoici sau melci. Pentru că Domnul Colonel va invita câțiva prieteni importanți.
– Din aceia care mănâncă des fructe de mare.
– În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”

 

 

 

 

Ce mesaj au vrut sa ne transmita banii lui Ciolacu?

 

.

In timp ce vorbea despre strainii care ne fura tara si ne cumpara terenurile, lui Ciolacu i-au iesit banii din buzunar:

Se pune intrebarea: ce mesaj voiau sa ne transmita banii lui Ciolacu?

„Baa, am trecut noi pe la Liviu, pe la Viorica, da’ chiar nu mai suportam inca un pesedist!”„Ups, l-am vazut pe seful nostru prin sala, interlopu’ care ne-a dat lui Ciolacu. Putem sa iesim?”„Nu mai vrem la asta in buzunar! Avem si noi mandria noastra.”„Fratilor, help! Noi, bancnotele, am trecut prin multe la viata noastra si am auzit multe. Am fost chiar si la proxeneti, traficanti, hoti, borfasi. Vrem inapoi acolo!”

 

CITESTE! A APARUT. Click pe poza:
Cu autograf

 

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

NU rata singura trilogie premiata chiar de autor! Vanduta in mirificul tiraj de 4 exemplare.   Doua mai sunt in raft. Vin cu autograf. Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.

Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment:

„La Botez, trebuie să avem și un fel de mâncare mai fițos, gen creveți prăjiți sau scoici sau melci. Pentru că Domnul Colonel va invita câțiva prieteni importanți.
– Din aceia care mănâncă des fructe de mare.
– În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”

 

 

 

 

In tara in care „nu exista Covid” presedintele a murit de Covid.

 

.

Se pare ca in tara in care presedintele nega existenta Covid,
in care oficial nu exista urma de virus, in care nu se fac raportari si statistici, in care oamenii nu au voie sa spuna ca au fost infectati, presedintele tocmai a murit de Covid. Nu stiu ce sa zic, dar eu as vota pentru Sosoaca la presedintia Tanzaniei. Pare potrivita.

John Magufuli nu fusese vazut in public din februarie, iar asta era deja ciudat pentru ca omul aparea la televizor mai des decat Ceausescu. Patru persoane au fist arestate pe motiv ca ar fi lansat pe retelele de socializare zvonul ca marele lider e bolnav. Oficialii guvernului au dezmintit zvonurile si au declarat ca „presedintele munceste din greu”
Asta ca sa stiti in ce tara va bagati, doamna Shosho.

 

 

 

CITESTE! A APARUT. Click pe poza:
Cu autograf

 

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

NU rata singura trilogie premiata chiar de autor! Vanduta in mirificul tiraj de 4 exemplare.   Doua mai sunt in raft. Vin cu autograf. Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.

Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment:

„La Botez, trebuie să avem și un fel de mâncare mai fițos, gen creveți prăjiți sau scoici sau melci. Pentru că Domnul Colonel va invita câțiva prieteni importanți.
– Din aceia care mănâncă des fructe de mare.
– În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”

 

 

 

 

Prima doza Pfizer, a doua Moderna. A treia ce va fi?

 

.

Hai ca am trait s-o citesc si pe asta!

„Zice un tip “ Moderna vs Pfizer, test comparativ

Astăzi am devenit un cobai mai aparte, pentru că am primit un rapel de la Moderna după ce pe 24 februarie fusesem vaccinat cu Pfizer. S-a greșit, apoi iar s-a greșit!

Am ajuns în centrul de vaccinare numărul 5 de la RomExpo, am completat documentul de la recepție, am fost trimis la cabinetul numărul 21. Prima greșeală! Cel care m-a repartizat, m-a trimis la un cabinet unde se făceau doar vaccinuri Moderna, deși pe listă, în dreptul numelui meu, scria Pfizer.

La cabinetul numărul 21 m-au preluat două doamne asistente, le-am arătat că am și adeverința de la vaccinarea din 24 februarie la mine, m-au lăudat că o am în condițiile în care majoritatea pacienților nu o mai aduc la rapel, însă nimeni nu a mai verificat că pe ea scrie Pfizer. Una dintre doamne m-a căutat în sistem, cealaltă mi-a făcut doza de vaccin, pentru ca apoi să realizeze că aplicația dă eroare și că nu poate fi confirmată vaccinarea. Motivul? Rapelul nu corespunde cu tipul de vaccin făcut la prima doză. Mi-a dat imediat seama despre ce sa întâmplat, însă în acel moment deja presam cu un tampon de vată pe locul vaccinării.

And then, the shit show. Doamnele asistente s-au panicat, au chemat un medic. Eu mă gândeam deja că am o revistă de predat și tururi de făcut în weekend și că nu mi-ar prinde bine niște spitalizare chiar acum. A venit domnul doctor, mi-a spus că nu se va întâmpla nimic, că nu sunt primul care a trecut prin asta (!!!), dar că din păcate nu îmi poate fi eliberată o adeverință de vaccinare. Unless… dacă sunt de acord să treacă îmi sistem că mi s-a făcut tot Pfizer și astfel poate închide cazul, iar eu mă pot bucura de beneficiile complete ale unei persoane vaccinate. POFTIM?!

Mi-am ieșit din fire. Am cerut să vorbesc cu șeful centrului de vaccinare. S-a prezentat o doamnă doctor care, auzind că sunt diabetic, m-a întrebat dacă, ca să o citez, „sunt pe insulină” și că n-ar trebui să fie nicio problemă că mi s-au făcut două doze din două vaccinuri diferite. Oamenii încercau să mă îmbuneze legat de problema că îmi pot elibera o adeverință de vaccinare, de parcă de-aia venim să ne vaccinăm, ca să plecăm la vară în Grecia.

Long story short, poza asta este singura dovadă că astăzi am fost la vaccin. Nu am primit niciun document, nu am fost bifat nicăieri în sistem. Însă nici nu pot repeta vaccinul anti Covid decât când se va face un nou val de imunizări pentru cei vaccinați. Când va fi, dacă va mai fi.

Am fost șocat să văd cu câta lejeritate și superficialitate a fost gestionată această situație. O mustrare la domul de la recepție, una la doamnele asistente și gata. De parcă nu este suficient că suntem oricum într-un mare întuneric cu aceste vaccinuri și am acceptat de bunăvoie să ne vaccinăm cu niște seruri experimentale, ale căror efecte adverse poate vor apărea peste ani și ani. Și nu sunt singurul care a pățit asta, dar se pare că nimeni n-a învățat nimic.

Deocamdată mă simt bine. Chiar sunt în măsură să fac comparații între cele două: locul injecției doare mai puțin la Moderna decât la Pfizer. Mă poate ajuta cineva și cu o programare la AstraZeneca, să îmi fac o părere completă? “

Pai ce facem? Dupa patania Mihaelei Baran, careia o angajata de la centrul de vaccinare de la
Circul Globus, cea care ii lua temperatura, i-a repetat sa plece acasa ca „fac astia experimente pe noi”, asta m se pare cea mai rea

CITESTE! Desteapta!

Click pe poza:
Cu autograf

 

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune

NU rata singura trilogie premiata chiar de autor! Vanduta in mirificul tiraj de 4 exemplare.   Doua mai sunt in raft. Vin cu autograf. Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.

Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment:

„La Botez, trebuie să avem și un fel de mâncare mai fițos, gen creveți prăjiți sau scoici sau melci. Pentru că Domnul Colonel va invita câțiva prieteni importanți.
– Din aceia care mănâncă des fructe de mare.
– În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”