Adele Rickerby's Blog, page 5

Hope and Homes For Children; Romania. Deinstitutionalisation

[image error]In 2018, almost 6,500 children in Romania still live in institutions, which are inappropriate for their development.

Reports of sexual abuse, physical abuse, emotional abuse, child-trafficking and suicide, consistently appear in the media regarding the abandoned children in these institutions.

Over the past twenty years, Hope and Homes for Children, Romania, has closed 56 institutions, including the Nassau Foster Centre, and built and moved institutionalised children to one hundred and four family type homes.

http://www.hopeandhomes.org/news-article/mark-and-caroline-romania-honours/

 

Romanian Adoptee Defies The Odds To Complete A Degree

[image error]


Alex was only eighteen years of age when he made his first trip to Romania to speak to the Parliament to advocate for the reopening of International Adoptions from Romania.

Alex Kuch and Prime Minister Jacinda Ardern when he was named a finalist at the Young New Zealander of the Year awards. 27 June 2018. 

When Romanian orphan Alex Kuch was adopted at age two, his new family was told he would never finish high school or lead a normal life.

This week, Alex finished his final semester of a Bachelor of Arts degree in Politics and International Relations with a minor in Sociology at the University of Auckland.

Now 23-years-old, Alex is an established children’s rights advocate and is invited to speak around the world. Next month, he will co-present research into the experiences of adoptees at a major international conference in Canada.

“My parents weren’t going to let a prediction determine who I was going to become,” Alex says. “While never pushing me, they always encouraged me to give my best in everything I did. My family is really proud, especially as I’m the first person in my family to go to university. I’m really looking forward to using my degree in the real world.”

Alex will be one of the youngest presenters at the sixth International Conference on Adoption Research in Montreal and has received a grant from the University of Auckland’s Vice-Chancellor’s Student Support Fund to attend.

His research, completed with Dr Rhoda Scherman from AUT, analyses the stories of other adoptees shared on the New Zealand-based I’m Adopted website.

“The stories have helped us to pull together the common themes of what adopted children go through. It’s valuable knowledge for agencies and families, for example knowing when to intervene or what to expect, and to provide better support.”

Alex was adopted in 1997 from an orphanage in Cluj- Napoca, Romania by a German couple. He also has a younger brother adopted by the same family. The family moved to New Zealand in 2006.

At the time of his adoption, a German psychologist advised Alex’s family that the emotional damage from spending his formative years in an orphanage meant he would never lead a normal life, complete high school, or have the social skills to integrate into society.

“The conditions weren’t the greatest. My parents were told that I had started to rock backwards and forward due to a lack of emotional and physical stimulation and I could not look people directly in the eyes.”

Alex received specialist support such as speech and fine motor therapy, and against all odds, has now completed high school and university.

“It was challenging, however the University of Auckland has been very supportive. I had a writer for exams as I still have some fine motor challenges. Also many of my assignments were tailored to reflect my advocacy work.”

Alex is passionate about lobbying the Romanian Government to re-open international adoptions, which were closed in 2001.

In an unusual twist, Alex met his birth mother on live television during a lobbying trip to his birth country. While speaking on a talk show about his adoption experience, producers blindsided him by bringing his birth mother and half siblings onto the stage.

Alex is now concentrating on his long-term aspiration is to establish a children’s rights consultancy that collaborates with different sectors to have a positive impact on the wellbeing of children.

In October Alex will speak in Brussels at the third Asia-Europe Foundation Young Leaders Summit on children’s rights and international adoptions.

Danelle Clayton | Media Adviser

Communications Office

Email: d.clayton@auckland.ac.nz

EPIC; Tackling Child Poverty and Social Exclusion in Romania

[image error] [image error]

EPIC publishes policy memo on using EU funding sources to tackle child poverty

08/05/2018

The European Platform for Investing in Children (EPIC) has published a policy memo on the use of EU funding mechanisms to tackle child poverty and social exclusion in the EU. This memo is the first in a series of short policy memos aimed at policymakers, researchers and practitioners and focusing on topics relevant to child welfare.

Making use of structural funds and other funding sources to support investment in children

This EPIC policy memo, Tackling child poverty and social exclusion in the EU: How EU funding mechanisms can help, provides an overview of the various funding mechanisms available at EU level and how they can be used by Member States and NGOs to fund initiatives to help all children reach their potential.

Child poverty still remains a challenge across many EU countries. The latest Eurostat figures show that 26.4% of children in the EU were at risk of or experiencing poverty or social exclusion, ranging from 13.8% of young people aged 17 years or younger in Denmark, to 49.2 % of the same age group in Romania.

The European Commission Recommendation of February 2013 on ‘Investing in Children: breaking the cycle of disadvantage’ sets out expectations for the provision of services to children and recommends that Member States ‘mobilise relevant EU financial instruments’ in order to maximise available funding for child-centred initiatives.

Nonetheless, in 2015 the European Parliament noted that ‘the majority of Member States so far have given little attention to using EU structural funds to fight the alarming and still growing rates of poverty among children in the EU and promote their social inclusion and general well-being’, and recommended greater emphasis on the use of the European Structural and Investment Funds (ESIF) to support implementation of the Recommendation.

In addition to providing an overview of the main funding sources, the memo also provides examples of the use of funding streams in different Member States and links to the managing authorities for Member States.

EPIC supports Member States to invest in children

EPIC also provides a wide range of content focused on tackling childhood disadvantage, including a collection of Evidence-Based Practices from across Member States.

EPIC’s Country Profiles, available in English, French and German, also provide an overview of measures taken in each Member State to support investment in children, including key data on childhood poverty and disadvantage and innovative policy initiatives.

Future policy memos in this series will cover the provision of education for migrant and refugee children in Europe, and the current provision of paternal and parental leave in EU Member State

Country profiles – Romania: Policies and progress towards investing in children

Providing access to social benefits and introducing new legal structures to protect children’s rights

In Romania, support is provided to parents who return to work earlier than the allotted leave. There are several day care centres for their children; however, there are not enough places available. Children have access to health and education services, and they are involved in decisions that can affect their lives, as outlined in Romanian legislation. The National Strategy on the Protection and Promotion of Children’s Rights 2014–2020 has policies relating to vulnerable children, such as Roma, children with disabilities, abused or exploted children and children separated by their families.

Providing parents with incentives to return to work
Eurostat data for 2015 indicate that 9.4% of Romanian children under 3 years old accessed formal childcare, which is much lower than the EU average (30.3%). Of children aged between 3 years old and minimum compulsory school age, 58.2% accessed formal childcare (EU average is 83.3%).

A large percentage of Romanian women are employed (60.3%); however, this percentage is still smaller than the EU average of 71.4%. The employment rate of parents with children is 68%; 81.4% of fathers (aged 15 –64 years old) with children under 6 years old are employed, while only 54.3% of mothers are employed (EU averages are 88.2% for males and 61.4% for females respectively). The estimated gender pay gap for 2015 is 5.8%. (EU average is 16.3%)

According to a report from 2017 on parental leave, up to 24 months can be taken as paid parental leave and a minimum 1063 RON per month (around €231) is available. If a parent has a child with a disability, up to 3 years can be taken. It is mandatory for parents to share 1 month of parental leave from the total period of parental leave allowed. It means that if the mother has taken parental leave, it is mandatory for the father to take one month of parental leave. The Government gives an incentive (531 RON, around €115 per month up to when the child is 3 years old, or up to 4 years old for children with a disability) to parents who return to work earlier than the full parental leave.

Several early care and education centres exist in Bucharest for children (aged 0–3 years old) of parents who return to work. This is due to a project of Bucharest General Directorates for Social Assistance and Child Protection and is co-financed by the Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007–2013. However, the number of such centres that exist in other parts of Romania is  small or non-existent.

Integrating vulnerable children

Romanian children have access to free health services and children younger than 1 year old can receive home visits from doctors. This is also the case for children aged 0–18 years old with contagious diseases, according to the Health Reform Law 95/2006. The Ministry of Health offers preventive medical care that is available to children via school doctors or GPs (Law No 95 from 14 April 2006).

In 2014, social protection benefits for families and children were 1.2% of the country’s GDP. The child protection services offer day care, family services and residential services. Institutions responsible for children’s rights function at three levels, namely the National Authority for the Protection of the Rights of the Child and Adoption governed by the Ministry of Labour, Family, Social Protection and the Elderly (central level), General Directorates for Social Assistance and Child Protection (county level) and Public Services for Social Assistance (local level).

The Romanian Law of education allows for free education for every child. Parents receive monthly allowances for each child (Law no. 61/1993): for children aged 0–2 years they receive 200 lei/month (€43) and for children aged 2–18 years old receive 84 lei/month (€18).

The National Strategy on Social Inclusion and Poverty Reduction 2015–2020 aims to improve the education and health system for children and vulnerable groups.

The existing legislation also takes into account the children of parents who migrated to work in other countries (Decision No. 691/2015). In this case, if one or both parents of a child have migrated to work in another country, the child is identified and representatives of Social assistance services visit them once every 2 months for the first 6 months and then regularly each trimester in order to assess their school performance, health and social adjustment. Children whose parents work abroad have access to a school counsellor in case they have difficulties with their academic achievements, or to mental health services (as required by an agent from the public service of social assistance). In Romania, the Government integrates children without parental care into foster care in family settings, instead of institutions.

Educating children on their rights

In 2016, 49.2% of Romanian children and adolescents under 18 years old were at risk of poverty. Children are involved in decisions regarding their education via the National Students Council, which has 45 members representing each county from Romania according to the National Education Law no.1 / 2011 of the Ministry of National Education and Research. According to the National Strategy on the Protection and Promotion of Children’s Rights 2014–2020, efforts are being made in order to improve children’s and teachers’ knowledge regarding children’s rights. Furthermore, the charity Save the Children launched the campaign ‘We also have rights’, where children (kindergarten, schools and high schools) and teachers are informed about children’s rights and responsibilities. In this project, children have a Children’s National forum where children can express their opinions regarding the manner in which their rights are understood and respected and they also meet with representatives from the authorities.

Conclusion/outlook

Children dropping out of school is a major problem in Romania. The National Strategy for the Protection and Promotion of Child Rights for 2014–2020 contains several measures for those who have abandoned school (’The second chance program’). Other financial support comes from campaigns such as the National program for social protection ‘High school money’ (180 lei/month, around €39) or money for writing materials. In order to stimulate children’s access to education at an early age, parents of vulnerable children receive social vouchers to buy food, clothes and writing materials if their children go to the kindergarten on a daily basis (Law no. 248/2015).

The information in the country profile was last updated in November 2017.

Innovative approaches

According to the National Strategy for 2014–2020, the Health Ministry aims to develop more community-based health services for vulnerable people, for example community medical nurses. Sanitary mediators that were developed for Roma communities to community centres focused on primary, secondary and tertiary prevention will be correlated with national strategies that aim to reduce poverty. The strategy is also focused on the development of telemedicine for people from rural areas.

The Doctors’ Caravan is a project implemented by NGOs that provides medical services to vulnerable adults and children from rural communities. Other programs implemented by NGOs include a mobile dental treatment for vulnerable children and a non-stop medical advice phone line ‘PEDITEL’.

Recently, UNICEF implemented the project Minimum Package of Services, which aims to offer high quality services (health, social protection, education) to vulnerable children.

In 2017 the Romanian Government approved the Children’s Advocate as a distinct structure of People’s Advocate, which focuses on protecting children’s rights (modifying Law no.35/1997).

Concepte Actuale de Identitate Invechit- de Alex Kuch

PROMISIUNEA I PĂSTRATE

Concepte actuale de identitate Invechit [image error] – de Alex Kuch
postat pe 14 octombrie 2015de adelerickerby

[image error]

Concepte actuale de identitate neactualizat, de Alex Kuch

Adoptarea este un proces complex și una dintre provocările cele mai complexe în jurul adopțiilor este identitatea unui individ. Idei în jurul identității în adopțiilor au o varietate de puncte de vedere, chiar și instituții internaționale recunoscute, o astfel de UNICEF și Organizația Națiunilor Unite au luat pe opinii în care sugerează că, în special identitatea este limitată la locul geografic al nașterii unui individ, prin urmare, în (Declarația din drepturile copilului, 1959). Prin urmare, aceste organizații în ansamblu a ales să interpreteze toate cele 10 de articole, acei copii care au nevoie să rămână în țara lor de naștere. Ei consideră identitatea ca un concept static, în timp ce identitatea este construită social și este format de către individ și interacțiunile cu alte persoane a lungul timpului.

Această socio – autobiografie va analiza modul în care conceptele de identitate în special în căutarea sinelui de sticlă, ME și eu și racializing și modul in care fortele sociale mi-au modelat pentru a fi persoana care sunt acum si va investiga importanța sociologică a conceptelor.

Charles Horton a venit în lucrarea sa (Cooley, 1902) cu conceptul de sticlă auto în căutarea. Acesta conține trei concepte cheie; ne imaginăm cum se pare o altă persoană. Am la un nivel personal se poate referi cu siguranță la faptul că, mai ales din cauza romilor meu sau informal cunoscut sub numele de etnie țigănească, ceea ce îmi dă un ton mai inchisa a pielii. Ca urmare a acestui fapt îmi imaginez că cei mai mulți oameni care mă văd prima dată că, din cauza aspectului meu va crede că eu sunt de la una din următoarele țări, Orientul Mijlociu, India, Mexic sau Spania sau alte țări care sunt considerate a fi tonul pielii ofmy. Acest lucru este sprijinit în diferite cele mai noi cercetători, cum ar fi (Perkins, K, 2014), modul în care primul și al doilea imigranți simțit în Statele Unite.

De asemenea, ne imaginăm modul în care alții judeca aspectul cele. Toată lumea face acest lucru și mai ales cei care sunt marginalizați în societate. Acest lucru se întâmplă între diferitele culturi și de ori.

Eu personal am experimentat modul în care mi-am imaginat alții m-ar judeca, după ce a fost la televiziunea națională română și vorbesc despre povestea vieții mele și iertător mama biologică pentru mine abandonarea. M-am așteptat să fie șocat despre comportamentul meu pentru că am comportat într-un mod care a fost contra-cultură. Studii (Tice, D, 1992) au arătat că un comportament în public a avut un efect asupra modului greater- o imaginează sine și anticiparea unor viitoare întâlniri publice a crescut interiorizarea. Acest lucru cu siguranță a fost cazul pentru mine.

Dar nu am imagina că oamenii ar găsi în loc, de asemenea, o formă de confort în acțiunile mele, în special cei care au abandonat copiii lor și le-a dat la orfelinate, au existat numeroase cazuri în care persoanele în vârstă, în public exprimat acest lucru pentru mine. În cercetare, sa demonstrat că modul în care alții sunt vizualizate și efecte cum se simt cu privire la această hotărâre percepută (Shrauger, J, 1979) & (Aken, M, 1996) judecat.

De asemenea, ca urmare a hotărârii percepute afectează felul în care se simte despre ei înșiși, eu cu siguranță pot spune că m-am simțit copleșită de modul în care ma judeca oamenii din România într-un mod pozitiv și într-o oarecare măsură, chiar mi-a dat celebritate / statutul sfânt , cum ar fi oamenii cer să vorbească cu mine în public și cu o fotografie făcută cu mine. După cum sa menționat mai sus, studiile confirmă faptul că interacțiunea mai publică și anticiparea acest lucru crește interiorizarea, prin urmare, aceasta crește, de asemenea, modul în care s-ar simți hotărârea percepută (Tice, D, 1992)

Aceste tipuri de evenimente nu se întâmplă doar pentru mine ca individ, ci se întâmplă cu alte persoane, precum și care au fost în situații similare, în ciuda fiind influențate de diferite forțe sociale și diferite perioade de timp.

Conceptul de sticlă în căutarea auto-are o importanță sociologică enormă, mai ales în exemplul meu cum se simt adoptees despre ei înșiși, ca urmare a hotărârii percepute altora, prin urmare, un argument foarte de bază se poate face ca societatea ar trebui să fie informați cu privire la adopții și modul în care oamenii mai ales ar trebui să fie vorbit pentru toate părțile implicate și modul în care aceasta poate afecta și de a face oamenii se simt. Un studiu foarte recent (Eriksson, P, 2015) arată că părinții adoptivi sunt foarte mulțumiți de educație pre-adopție și în timp ce adoptarea a avut loc și este un proces foarte important.

George Herbert Mead în (Mead, G, 1982) a venit cu conceptele de mine și I, „I“ este o persoană care face parte independentă care opereaza inainte de un individ este conștient de faptul că există lumea din afara propriei lor de sine. „Eu“ este ca urmare a influenței altor persoane în societate.

Pentru mine personal am început să fie conștienți de faptul că există lumea din afara propriei mele de sine, la vârsta de 4 ani. Cercetare (Bloch, H, 1990) arată că acest lucru se întâmplă la vârsta este de 2 ani, dar începe de la vârsta persoanei se naște până la vârsta de 5 ani. Cu toate acestea (Cooley, 1902) susține că indivizii imagina cum lor de auto-aspect este judecat de către alții, dar acest lucru în mod clar nu este cazul pentru copii sub vârsta de 2, dar varys desigur si nu imagina cum este judecat aspectul lor și prin urmare, nu au un sentiment perceput de această hotărâre. Acest lucru poate fi văzut în mod clar de către copiii mici, deoarece, în general, pe cont propriu ei nu judeca unii pe alții și nu se simt judecat. Eu personal pot spune că la vârsta înainte de unul este conștient de lumea exterioară de sine lor. Cu toate acestea, după vârsta de 2 Me într-un individ ca (Mead, G, 1982) prevede este un rezultat al influențelor altor oameni în societate. Eu personal cu siguranță pot spune că pentru mine am fost mai mult influențat de familie și prieteni apropiați mai în vârstă am. Acest lucru este confirmat și de (Cooley, 1902) că, ne imaginăm cum alții vedea, judeca aspectul cuiva și, ca urmare au un sentiment perceput despre judecata făcută pe o persoană.

Rasializarea este o practică comună și noi toți au experimentat-o ​​și a făcut-o noi înșine. (Matthewman, S, 2013) definește rasializarea ca fiind „procesul prin care idei și credințe despre rasa, impreuna cu clasa si sex, forma relațiilor sociale; cu alte cuvinte, construcția socială a rasei.“Sau (Matthewman, S, 2013) definește rasializare ca„un proces social prin care „un grup este clasificat ca fiind o rasă și definită ca o problemă“

Am de multe ori cu experiență rasializarea mai ales că oamenii judecă cel mai adesea în cazul în care sunt de aspectul meu fizic și oamenii sunt cu adevărat șocat când le spun că sunt din Europa și adoptat de România de către părinți germani. Există aceste diferențe în ceea ce privește rasa si origine etnica.

.

Rasă
Etnie


Moștenit – fizică
Învățate – Social


Științific
Subiectiv


Văzut
Simțit


Proiectat
Ales


Clasificare
Identitate


Fix
Fluid


Colonialism
Post-colonialismului

Tabelul de mai sus prezintă câteva diferențe esențiale între rasă și etnie.

O caracteristică generală cheie este faptul că etnia este fluid și dinamic; Cu toate acestea, o mulțime de organizații internaționale susțin că o adopție internațională (adopțiile internaționale) daune identității adoptatului lui. Cu toate acestea, identitatea unei persoane nu depinde de țara de naștere, ci un factor, cum ar fi ceea ce a învățat în creștere și identitatea unei persoane se schimbă continuu și în curs de dezvoltare în timpul vieții lor.

Chiar și oamenii pot avea mai multe sau chiar un mix etniile, prin urmare, pot să mă numesc un român, german, neozeelandezul (kiwi) și până de curând în acest an nu ar lua în considerare România una dintre etniile mele, dar evenimente dramatice, cum ar fi sa se confrunte cu familia biologică dar chiar și mai inspectează orfelinate și aziluri mi-a dat o mai mare înțelegere în trecutul românesc și prezent și în formă de identitatea mea personală.

Conceptul de racializing are o importanță imensă sociologică pentru că noi toți judecăm pe alții de numeroși factori, cum ar fi etnia, credințele religioase și aspectul. Ca urmare a acestei anumite percepții iau în evidență și să dea naștere la putere a oamenilor se afirmă în detrimentul altora. Un exemplu în acest sens pentru mine a fost că, atunci când am fost adoptat, un unchi a spus „Voi adopta Alex, cum nu știi că el nu va deveni un hoț / criminal“, care a fost rasializarea pentru că am fost din România și va fi adoptat , care a avut și are încă un stigmat rău în ceea ce privește crima. În ciuda faptului că eu fost în România de mai multe ori în diferite părți, nu am mai experimentat nici o crimă și a fost tratat cu cel mai mare respect.

Prin urmare, în rezumat identitate este un concept complex, mai ales în Adopții. Cu toate acestea, argumentele de la instituții, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și în special UNICEF, care daune adopțiile internaționale cauze la identitate ca urmare a unei persoane părăsesc țara de naștere este un punct bazat foarte rasial de vedere și a identității ca puncte de vedere fixe. Cu toate acestea identitatea constau în mult mai mult, cum ar fi discutat mai devreme Me și eu, sinele individuale și influența sinelui de către societate. Looking Conceptul de sticlă de sine în cazul în care punctele de vedere, percepția și judecățile altora afectează căile unui individ se raportează la el sau ea.

Ceva ce ar fi bine pentru a investiga ar fi pentru aceste organizații să facă mai multe cercetări calitative și cantitative în modul în care, de fapt, în instituțiile mele orfelinate de caz, efecte de copii sau să se uite la cercetare existente, deoarece acestea nu sunt soluții permanente pentru copii pe termen lung.

Pe lângă faptul că rasializarea este foarte critică și aceste instituții susțin adesea că anumite etnii sunt mai problematice decât altele, dar nu este etniile, dar modul în care indivizii au fost tratate; prin urmare, experiențele lor personale, care formează identitatea lor, care de multe ori au fost de natură psihologică și fizică.

Prin urmare, în general pentru mine identitatea mea a fost afectată de adopție, dar și-a extins experiențele mele personale și de fapt îmi permite să interacționeze mai bine cu oameni de diferite etnii, din cauza gama mea de experiențe.

numărul de cuvinte: 1619 

Referințe 

Aken, M., Lieshout, A., & Haselager, G. (1996). Competența adolescenților și reciprocitatea de auto-descrieri și descrieri ale acestora furnizate de către alții. Jurnalul Tineretului și Adolescence,  25 (3), 285-306.

Bloch, H. & Bertenthal, BI (1990). Senzitivomotor Organizații și Dezvoltare în pruncie și timpurii Proceedings din copilarie de cercetare NATO avansată Atelier de lucru pe senzitivomotor Organizații și dezvoltare în fază incipientă și timpurie copilarie Chateu de Rosey, Franța  (seria NATO ASI Seria D, comportamentale și științe sociale;. 56) . Dordrecht: Springer Olanda.

Cooley, & Aut. (1922). Natura umană și ordinea socială .

Eriksson, P., Elovainio, M., Mäkipää, S., Raaska, H., Sinkkonen, J., & Lapinleimu, H. (2015). Satisfacția părinților adoptivi finlandezi cu statutară consiliere pre-adoptare în adopțiile internaționale. Jurnalul European de Asistență Socială,  18(3), 412-429.

Matthewman, S., Vest-Newman, Catherine Lane, & Curtis, Bruce. (2013). Fiind sociologică  (2nd ed.). Basingstoke: Palgrave Macmillan.

Mead, G., & Miller, David L. (1982). Individul și sinele social: opera lui George Herbert nepublicata Mead . Chicago: University of Chicago Press.

Perkins, K., Wiley, S., Deaux, K., & Zárate, Michael A. (2014). Prin care Looking Glass? Surse Distinct de respect public si respectul de sine Printre Imigranti primul si a doua generație de culoare. Diversitatea culturală și etnică Psihologie minoritare,  20 (2), 213-219

Shrauger, J., Schoeneman, T., & Hernstein, R . J. (1979). Vedere interacționistă simbolică a conceptului de sine: prin oglindă întunecat. Psychological Bulletin, 86 (3), 549-573.

Tice, D., & Miller, Norman. (1992). Auto-Concept Schimbarea și auto-prezentare: Looking Glass Sinele este de asemenea o lupa. Jurnalul de Personalitate și Psihologie Socială,  63 (3), 435-451.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite  Sesiunea 14  Rezoluția  1386 . Declarația drepturilor copilului A / RES / 1386 (XIV)  20 noiembrie 1959. Adus de 2015-10-29.

Apăsați acest
Stare de nervozitate
Facebook 21
Google





https://widgets.wp.com/likes/index.html?ver=20180319#blog_id=76011995&post_id=347&origin=thepromisekept.wordpress.com&obj_id=76011995-347-5b08ad70b2369


Postat în Avocatilor Adoptarea Tagged adoptarea , cultura , identitatea , rasa , de cercetare , Parlamentul român. , United Declarația Nations- de Drepturile 1959. Copil Lasă un comentariu Editează

Mesaj de navigare

România – Îmbunătățiri adoptiei interne
DRAGOSTE LIGHT ROMÂNIA

Powered by Translate

Blue Heron Foundation; Scholarships for Orphaned and Abandoned Romanian and Moldovan Youth

Blue Heron Foundation; Breaking the Cycle of Poverty.

Our sixteen years of activity stand as proof of the organisations giant strides towards accomplishing it’s mission; improving the quality of life of orphaned and abandoned Romanian and Moldovan youth, through College Scholarships.

The enrolment period for scholarships is- 1st. May- 31st. August.

Blue Herron Foundation covers – Tuition fees.

Provides a monthly amount of money for personal expenses.

Provides access to a mentoring program.

Free participation in the Summer Camp.

[image error] [image error][image error][image error]

http://www.blueheronfoundation.org

 

Since 2002 the Blue Heron Foundation has dedicated its efforts to improving the quality of life of Romania’s orphaned and abandoned children by providing them with greater access to life’s opportunities. The organization awards them scholarships, training courses, mentors and counselling throughout their collage years. 100% of the donations go directly to the project as the founders cover all organizational expenses.

R. Todd Updegraff.

Alex Kuch; Romanian Adoptee, Orphan Advocate

Calatoria acasa ma facut completata; John Gauthier

călătoria acasă ma făcut completată.
postat pe Douăzeci și unu februarie 2018de adelerickerby

[image error] [image error]

 

MILWAUKEE – Un bărbat Milwaukee zona care a fost adoptat de la un orfelinat din România , când a fost de 5 ani a găsit câteva răspunsuri în această vară într – o călătorie care, pentru el, demonstrat că puteți merge acasă din nou.

http://www.wisn.com/article/the-journey-home-made-me-complete-says-wisconsin-man-adopted-from-romania/12449085

„Sunt binecuvântat“ – Abandonded copil română constată dragoste, familie din Wisconsin

John Gauthier, 32, a crescut în afara Milwaukee, dar el mereu întrebat despre familia lui de naștere și viața a ratat.

Când a plecat pentru România în iulie, el a mers înapoi în țara în care sa născut.

„Am așteptat atât de mult timp nu am mai putut aștepta nici mai mult“, a spus John Gauthier.

La fel ca mii de alți copii din România, John Gauthier a petrecut timpul într-un orfelinat. El a fost salvat atunci când un cuplu din orașul de la Lisabona a văzut situația lor televizate pe 20/20.

Ei au călătorit în România în 1991 să adopte John și un alt băiat și le-a adus la Wisconsin.

Dar John a fost mereu curios despre acasă.

„A fost ceva ce am știut o să vină împreună cu timpul,“ tatăl lui John, David Gauthier, a spus.

Simțind curiozitatea fiului său, în urmă cu doi ani, David Gauthier a dat John o scrisoare .

„L-am deschis, și este tot în limba română. Nu știu ce spune. Îmi amintesc că noaptea am tradus doar prima teză pe partea de sus a scrisorii și a spus, “dragul meu fiu“, a spus John Gauthier.

Scrisoarea a spus: „Dragul meu fiu, atunci când citiți aceste rânduri pe care am scris tu chiar acum, vei fi un adult și poate aveți de gând să te întreb, cine ești tu? De unde eşti? Te rog nu mă judeca pentru că te las să pleci. Am vrut doar să aibă o viață mai bună decât a mea.“

Scrisoarea lasa John știe cine era mama lui. Cu numele ei, prin intermediul Facebook, el a descoperit repede că avea frați în România.

„Am nevoie să merg acolo și a le vedea“, a spus John Gauthier.

Deci, în această vară, a făcut-o.

El a întâlnit pe fratele său mai mare, și pentru prima dată, cele două surori mai mici.

„M-au schimbat în doar văzând frumusețea în toată lumea, chiar și mai mult decât ceea ce am vazut pana acum“, a spus John Gauthier.

El a pus piciorul în sat, unde a fost născut, Râmnicu Vâlcea, și cunoscut familia extinsă nu știa că avea.

„M-am gândit cât de mult am putut-am experimentat cu frații mei, dar eu voi lua ce pot obține acum. Sunt recunoscător pentru asta“, a spus el.

Înainte de a pleca, el a mers cu frații săi la mormântul mamei lor. Acolo, el le-a arătat scrisoarea pe care l-au dus la ei.

„Întreaga călătorie mi-a facut complet. Întreaga călătorie mi-a facut complet. M-am simțit ca și cum am găsit vocea mea. M-am găsit și întâlnirea ei mi-a schimbat pentru totdeauna“, a spus John Gauthier.

El speră să călătorească în România din nou, și tatăl său, David Gauthier, intenționează să ia celălalt fiu al său, David, în România în curând, astfel încât el poate avea același tip de experiență și de a descoperi rădăcinile sale.

Imparte asta:


Apăsați acest
Stare de nervozitate
Facebook
Google





https://widgets.wp.com/likes/index.html?ver=20180212#blog_id=76011995&post_id=1690&origin=thepromisekept.wordpress.com&obj_id=76011995-1690-5a8d10d22bb4a

Legate de

Calatoria acasa ma facut completata; John Gauthrie

călătoria acasă ma făcut completată.
postat pe Douăzeci și unu februarie 2018de adelerickerby

[image error] [image error]

 

MILWAUKEE – Un bărbat Milwaukee zona care a fost adoptat de la un orfelinat din România , când a fost de 5 ani a găsit câteva răspunsuri în această vară într – o călătorie care, pentru el, demonstrat că puteți merge acasă din nou.

http://www.wisn.com/article/the-journey-home-made-me-complete-says-wisconsin-man-adopted-from-romania/12449085

„Sunt binecuvântat“ – Abandonded copil română constată dragoste, familie din Wisconsin

John Gauthier, 32, a crescut în afara Milwaukee, dar el mereu întrebat despre familia lui de naștere și viața a ratat.

Când a plecat pentru România în iulie, el a mers înapoi în țara în care sa născut.

„Am așteptat atât de mult timp nu am mai putut aștepta nici mai mult“, a spus John Gauthier.

La fel ca mii de alți copii din România, John Gauthier a petrecut timpul într-un orfelinat. El a fost salvat atunci când un cuplu din orașul de la Lisabona a văzut situația lor televizate pe 20/20.

Ei au călătorit în România în 1991 să adopte John și un alt băiat și le-a adus la Wisconsin.

Dar John a fost mereu curios despre acasă.

„A fost ceva ce am știut o să vină împreună cu timpul,“ tatăl lui John, David Gauthier, a spus.

Simțind curiozitatea fiului său, în urmă cu doi ani, David Gauthier a dat John o scrisoare .

„L-am deschis, și este tot în limba română. Nu știu ce spune. Îmi amintesc că noaptea am tradus doar prima teză pe partea de sus a scrisorii și a spus, “dragul meu fiu“, a spus John Gauthier.

Scrisoarea a spus: „Dragul meu fiu, atunci când citiți aceste rânduri pe care am scris tu chiar acum, vei fi un adult și poate aveți de gând să te întreb, cine ești tu? De unde eşti? Te rog nu mă judeca pentru că te las să pleci. Am vrut doar să aibă o viață mai bună decât a mea.“

Scrisoarea lasa John știe cine era mama lui. Cu numele ei, prin intermediul Facebook, el a descoperit repede că avea frați în România.

„Am nevoie să merg acolo și a le vedea“, a spus John Gauthier.

Deci, în această vară, a făcut-o.

El a întâlnit pe fratele său mai mare, și pentru prima dată, cele două surori mai mici.

„M-au schimbat în doar văzând frumusețea în toată lumea, chiar și mai mult decât ceea ce am vazut pana acum“, a spus John Gauthier.

El a pus piciorul în sat, unde a fost născut, Râmnicu Vâlcea, și cunoscut familia extinsă nu știa că avea.

„M-am gândit cât de mult am putut-am experimentat cu frații mei, dar eu voi lua ce pot obține acum. Sunt recunoscător pentru asta“, a spus el.

Înainte de a pleca, el a mers cu frații săi la mormântul mamei lor. Acolo, el le-a arătat scrisoarea pe care l-au dus la ei.

„Întreaga călătorie mi-a facut complet. Întreaga călătorie mi-a facut complet. M-am simțit ca și cum am găsit vocea mea. M-am găsit și întâlnirea ei mi-a schimbat pentru totdeauna“, a spus John Gauthier.

El speră să călătorească în România din nou, și tatăl său, David Gauthier, intenționează să ia celălalt fiu al său, David, în România în curând, astfel încât el poate avea același tip de experiență și de a descoperi rădăcinile sale.

Imparte asta:


Apăsați acest
Stare de nervozitate
Facebook
Google





https://widgets.wp.com/likes/index.html?ver=20180212#blog_id=76011995&post_id=1690&origin=thepromisekept.wordpress.com&obj_id=76011995-1690-5a8d10d22bb4a

Legate de

The Journey Home Made Me Complete; John Gauthier

[image error] [image error]

 

MILWAUKEE —A Milwaukee-area man who was adopted from an orphanage in Romania when he was 5 years old found some answers this summer in a journey that, for him, proved you can go home again.

http://www.wisn.com/article/the-journey-home-made-me-complete-says-wisconsin-man-adopted-from-romania/12449085

‘I am blessed’ – Abandonded Romanian child finds love, family in Wisconsin

John Gauthier, 32, grew up outside Milwaukee, but he always wondered about his birth family and the life he missed.

When he left for Romania in July, he went back to the land where he was born.

“I’ve been waiting for so long I just couldn’t wait any longer,” John Gauthier said.

Like thousands of other Romanian children, John Gauthier spent time in an orphanage. He was saved when a couple from the town of Lisbon saw their plight televised on 20/20.

They traveled to Romania in 1991 to adopt John and another boy and brought them to Wisconsin.

But John was always curious about home.

“It was something I knew was going to come along with time,” John’s father, David Gauthier, said.

Sensing his son’s curiosity, two years ago, David Gauthier gave John a letter.

“I open it, and it’s all in Romanian. I don’t know what it says. I remember that night I translated just the first sentence on the top of the letter and it said, ‘My dear son,'” John Gauthier said.

The letter said: “My dear son, when you read these lines that I am writing you right now, you will be an adult and maybe you are going to ask yourself, who are you? Where do you come from? Please do not judge me because I let you go. I just wanted you to have a better life than mine.”

The letter let John know who his mother was. With her name, through Facebook, he quickly discovered he had siblings in Romania.

“I just needed to go over there and see them,” John Gauthier said.

So this summer, he did.

He met his older brother, and for the first time, two younger sisters.

“They changed me in just seeing the beauty in everyone, just even more than what I saw before,” John Gauthier said.

He set foot in the village where he was born, Ramnicu Valcea, and met extended family he didn’t know he had.

“I thought about how much I could’ve experienced with my siblings, but I’ll take what I can get now. I’m just thankful for that,” he said.

Before he left, he went with his siblings to their mother’s grave. There, he showed them the letter that led him to them.

“The whole trip made me complete. The whole journey made me complete. I felt like I found my voice. I found myself and meeting them changed me forever,” John Gauthier said.

He hopes to travel to Romania again, and his father, David Gauthier, plans to take his other son, David, to Romania soon, so he can have the same kind of experience and discover his roots.

Rusine unei Natiuni

postat pe 20 februarie 2018de adelerickerby






































Rusine unei natiuni






Don Lothrop

26.10.2017

Izidor Ruckel sa născut în 1980. La vârsta de șase luni, el a devenit bolnav și părinții lui l-au dus la un spital, unde a contractat poliomielita de la o seringă infectată. Ulterior, medicii spitalului a încurajat părinții lui să-l las la un orfelinat. Din 1983 până în 1991, Izidor a trăit în orfelinat Sighetu Marmației.

Nimeni nu știe cum au fost mulți copii în orfelinate din România la sfârșitul comunismului. Numărul este estimat a fi fost undeva între 100.000 și 200.000. Ceea ce știm este că abandonul copiilor a fost de fapt încurajat de guvernul român ca un mijloc de creștere a populației prin aruncarea înapoi în mare de copii care nu au putut fi muncitori productivi pentru stat.

Sighetu Marmatiei este situat la Sighet, un oraș mic din nordul România. Este orașul natal al supraviețuitor al Holocaustului și laureat al Premiului Nobel, Elie Wiesel.

Instituția Sighetu Marmației este situat la marginea de vest a orașului în spatele unui perete de 6 picioare. Semnul de mai sus mențiunea citește „Pentru Minori Camin Spital deficienti“, care se traduce la „domiciliu spital pentru copii deficient.“

În 1990, la scurt timp după căderea comunismului, ABC News’ 20/20 producatorul Janice Tomlin a vizitat Sighet si a produs seria de atribuire «Rușine unei națiuni.» Fotografii și clipuri video Tomlin a adus atenția lumii practicilor de protecție a copilului oribile din România.

ziar comunist încurajează mamele să lase copiii în grija statului

Dan și Marlys Ruckel din San Diego urmărit 20/20 difuzat și a mers în România cu intenția de a adopta un copil. La 29 octombrie 1991, Dan și Marlys adoptat Izidor. El a fost unul dintre mulți orfani de la Sighet pentru a face din San Diego, noua lor casă.

În 2016, Izidor sa mutat înapoi în România, unde și-a dedicat viața copiilor fără familii și găsească mijloacele pentru a sprijini 60.000 de orfani ai generației sale, care nu au fost niciodată adoptate.

Izidor întâlnește noua lui mama























1990 – Izidor în spatele gratiilor orfelinatelor












Familia lui Izidor






















Am întâlnit recent Izidor la gara din Cluj pentru a vorbi despre viața lui, de ce sa mutat înapoi în România, iar starea actuală a bunăstării copilului.


























Povestește-mi puțin despre trecutul tău

De la 3 până la 11, am fost într-un spital pentru copii, nu un orfelinat. Dar atunci, și încă astăzi, nu există nici o diferență între modul în care un copil este tratat într-un spital de copii sau un orfelinat de stat. Acestea sunt cele două instituții.

La doi ani după sosirea în SUA, am început să dor de instituția de la Sighet. Nimeni din Statele Unite au avut răspunsurile pe care le căutam, și am scos furia mea pe cei care ma iubit cel mai mult, familia mea a adoptat. Am fost un copil din iad.

Apoi, o familie românească a venit la San Diego, pentru Paște și am auzit despre Hristos. Am scris tone de întrebări și a început să găsească răspunsurile pe care le căutam. Oamenii mă întreabă cum am depășit acest lucru. Nu este din cauza părinților mei sau orice am făcut, a fost pentru că am lăsat pe Hristos să-mi spună cine sunt cu adevărat.

După cum furia mea potolit și viața de familie îmbunătățit, am fost rugat să scrie o carte pentru a ajuta familiile care adoptă copii abandonați. Cartea, a abandonat pentru viață, a fost publicată în 2003 și a vândut peste 30.000 de exemplare.

Izidor în SUA cu tatăl său

Timp de 17 ani, din 2001, scopul meu de viață principal a fost de a spune oamenilor ce sa întâmplat în instituția mea și asigurați-vă că nu mai întâmplă cu alți copii din România. Am vorbit de sute de ori, inclusiv la BBC, în Washington Post și recent într-un interviu cu Morgan Freeman, care va fi difuzat în luna octombrie, în 176 de țări de pe National Geographic.

DESCRIETI Viața în Orfelinat

Am trezit la 5, dezbrăcat, din moment ce majoritatea copiilor se ude în pat, și sa dus la o altă cameră pentru haine noi, în timp ce podeaua a fost curățat. Am mâncat micul dejun, se spală și au fost puse într-o cameră curată în cazul în care ne-am așezat acolo balansoar înainte și înapoi, lovind unul pe altul, de dormit sau vizionarea cineva plânge până când au fost drogați. După prânz, ne-am dus înapoi în camera curată, repetând aceleași lucruri ca și dimineața. Apoi, am fost hrăniți, scăldate din nou, pus în haine curate și în pat pentru noapte.

CE VREI sa stie lumea despre experiența ta?

În primul rând, faptul că copiii au suferit mai mult decât știe nimeni. Nici reporter poate captura suferința. Abuzul a fost mai rău decât orice raportat. Dacă ai fi handicapat ca mine, ai fost ascuns și nu a permis în afara instituției.

În al doilea rând, în ciuda tuturor Rănile traumatice și emoționale, nu se pierde viața vreodată. Dacă vom da acesti copii, acum adulți, unele oportunitate, cu dragoste, alimentație și dezvoltare, acestea pot funcționa în lume și să dezvolte independența. Am rămâne în contact cu copiii cu care am crescut și ele pot fi ajutat. Ei încă mai au vise.

De ce continui să REVENIREA LA SIGHET?

Sunt multe motive. În primul rând, a fost casa mea timp de 11 ani și crezi sau nu, există amintiri Prețuiesc. De câteva ori am fost scoasă în afara instituției, am fost în venerație de frumusețea naturală a Sighet. România mi-a fost frumosul ținut în afara instituției, nu răul din interiorul instituției.

Îmi place să viziteze unele dintre asistente medicale. Eu le numesc celor șapte îngeri. iubirea și compasiunea lor a fost singura sursă de speranță am avut.

Există, de asemenea, o memorie specifică, care îmi amintește că Dumnezeu a fost cu mine, chiar dacă nu știam cine era El. Într-una din călătoriile mele în afara instituției, am văzut un om mort agățat pe o cruce. Asistenta a spus că a fost Isus Hristos, dar fără nici o explicație. de fapt, am crezut că era un tip sărac de la Sighet.

Am păstrat simt rău pentru el, când m-am întors instituției. Acum, eu iau o imagine de cruce de fiecare dată când m-am întors la Sighet.

Mă duc înapoi să se reconecteze cu copiii cu care am crescut. În 2014, patru dintre noi a revenit instituției. Păpuși, mobilier și haine au fost culcat în jurul ca doar închis. Crows erau peste tot ca într-o casă bântuită. Dar a fost remarcabil faptul că fiecare dintre noi a amintit lucruri pe care ceilalți au uitat. M-am simțit foarte bine pentru a ne împărtăși experiența noastră comună. Când le-am întrebat dacă au ratat acest loc, noi toți au spus „da“. A fost singura noastră acasă din copilărie.

Dar cel mai important motiv este de a afla ce sa întâmplat cu adevărat acolo. Chiar dacă locul a fost închis timp de 11 ani, este încă plină de înregistrări și provizii. Când aveam șapte ani, un copil pe nume Duma a fost bătut atât de tare încât m-am ascuns sub foi, temându-se că s-ar putea fi următoarea. Dimineața, am văzut trupul învinețită gol Duma și masa de prânz el era mort. Anul trecut am găsit dosarul lui medical. Cauza oficială a morții a fost „incetat sa mai respire.“

Nu a fost un alt copil pe nume Marian, care a fost hiperactiv si a fost dat de multe ori medicament. Tatăl său l-au vizitat în fiecare week-end și mi-ar uita cu gelozie pe fereastră așa cum au așezat pe o bancă. În timp, Marius încetat să mai mănânce și a pierdut voința de a trăi. Îmi amintesc în căutarea pe fereastră pe duminică, când a murit în brațele tatălui său. Tata lui plângea și se ruga la cer.

În 1995, a existat o poveste media care orfanii români s-au dat otravă de șobolani. Acum trei ani, o asistentă medicală de la instituția a confirmat că Marius și mulți alți copii s-au dat otravă de șobolani.

Mulți foști orfani se întorc în România pentru răspunsuri. Pentru mine, este totul despre iertare și asigurându-vă că România nu mai măturat problema bunăstării copilului sub covor. drepturile și interesele copiilor sunt încă ignorate.

De la stânga la dreapta: istoric Mia Jinga, Izidor Ruckel și directorul IICCMER, Radu Preda. Foto: Lucian Muntean

Pe 1 iunie, 2017, cercetarea finanțată de stat a Crimelor Comunismului (ICCMER) a depus o plângere penală la Ministerul Justiției pentru moartea a 771 copii din Sighetu Marmatei, Cighid și orfelinate Pastraveni între 1966 și 1990. Anchetatorii spun acest lucru este doar vârful aisbergului pentru o investigație mult mai amplă care este nevoie în 26 de orfelinate din România.

anchetatorii ICCMER și arhiviștii spun lista de înregistrări oficiale, pneumonie și boli cerebrale ca principalele cauze ale deceselor, dar martorii spun cauzele au fost expunerea la frig igiena, săraci, foametea, lipsa de asistență medicală, otravă de șobolani, și abuzul fizic violent.

Anchetatorii spun înregistrările comuniste clasificate copii în 3 categorii: reversibile, parțial reversibile și non-reversibile. Copiii din ultimele două categorii au fost aruncate în centre de a muri.

Radu Preda, director al ICCMER spune „Îndemnul meu ca tată este să se asigure că aceste lucruri nu se întâmplă din nou. Să facem ceva la nivel de mass-media și la nivel instituțional pentru a se asigura că nici un copil în această țară, care are un handicap, sau de boală, sau a fost abandonată va fi vreodată palmuit, au murit de foame, legat sau lăsat să moară în lor fecale proprii.

Trebuie să recunoaștem societatea cu totul necivilizat din trecutul nostru comunist și scăpa toate urmele de această boală din sistemul nostru de protecție a copilului.“

Spune-mi despre ANCHETEI PENAL EȘTI O PARTE?

Am fost de acord pentru a ajuta atrage atenția asupra unei anchete penale conduse de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (ICCMER). Această investigație se concentrează asupra decesele copiilor de la Sighet Marmației și a două instituții.

Am întrebat anchetatorii, dacă acestea mergeau după asistente medicale și au spus: „Nu, doar persoanele care inlaturata medicină și gestionate facilitățile.“ Odată ce am știut că, era în regulă cu mine.

Dar sunt mai puțin interesat în a pune oamenii în închisoare decât Sunt interesat în obținerea de resurse financiare din partea statului pentru a sprijini 60.000 de orfani din generația mea, care nu au fost niciodată adoptate. Cele mai multe dintre ele nu au nici un mijloc de a se sprijini ca adulți și sunt fără adăpost. Speranța mea este că această investigație va conduce la un costum de acțiune de clasă mult mai mare, în numele acestor 60.000 de cetățeni. Trebuie să existe un cost pentru neglijență gravă sau de lucruri nu se va schimba.

SPUNE-MI CUM DESPRE ROMÂNĂ DE MEDIA HUSE COPILULUI ȘI BUNĂSTAREA ABUZ

Nu am putut crede toate mass-media românească la conferința de presă de 1 iunie care anunță urmărirea penală. Acest lucru a fost istorie! Românii în cele din urmă lupta pentru ceva ce nu am reușit să facem toți acești ani. Am provocare întotdeauna mass-media românească, deoarece toate poveștile pe orfani și a abuzului față de copii provin de la organizații internaționale de știri. Chiar și astăzi, toate imaginile de neglijare a copilului vine de la organizațiile internaționale.

De ani de zile oamenii au fost jenat și speriat cu privire la această problemă. Dar acum se pare că tinerii se trezesc la faptul că acest lucru se întâmplă în continuare.

ESTE ÎNCĂ ABUZURILOR DIN ROMANIA INSTITUȚIILE

Da este. Nu știu din proprie experiență, dar am auzit atât de la oameni pe care le cunosc și de încredere. Sunt încercarea de a obține acces la mai multe instituții pentru a ajuta copiii și asistenți sociali. Eu nu trăiesc în România, pentru a stânjeni sau distruge oameni. Dar oficialii guvernului în Parlament par să aibă nici o idee despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în instituțiile lor.

CREZI CA ROMÂNIA ar trebui să deschidă Adopția internațională?

Lupt pentru adopția internațională a copiilor cu nevoi speciale sau cei care nu au nici o șansă de a fi adoptate în România. Cele mai multe dintre oamenii din guvern resping această idee pe baza faptului că copiii vor fi afectate de pierderea cultura și identitatea lor, în cazul în care se adoptă în afara România.

E o scuză oribilă. Din momentul în care acești copii intră în instituția în care sunt deposedați de tot. demnitatea, libertatea și creierele lor devin terci. Spune-mi, ce cultura sunt ele pierd prin a fi adoptate în străinătate?

Problema în România de astăzi este vorba de bani și locuri de muncă pentru patronajul politic. Statul plătește instituții, case rezidențiale și centre de plasament, o bursa pentru fiecare copil. În cazul în care statul a găsit familii adoptive pentru 20.000 de 60.000 de copii aflați în custodia statului, ei ar pierde 33% din finanțarea lor și locurile de muncă de multe ori da familiei și prietenilor.

În generația mea, guvernul a dorit să dispună de copii. Astăzi, ei vor să profite de pe urma ei.

Ce va deranjeaza cel mai mult despre sistemul de protecție AZI?

Sunt de fapt, impresionat de cât de mulți lucrători sociali buni doresc să schimbe sistemul. Am obține o mulțime de e-mailuri de la asistenți sociali și a fost șocat pentru a vedea cât de mulți lucrători sociali au prezentat la România fără Orfanii conferința noiembrie anul trecut. Este o mare bucurie pentru a vedea toate familiile românești care au adoptat și doresc să adopte.

Știm cu toții că instituțiile nu sunt răspunsul. Dar eu nu sunt în favoarea doar închiderea instituțiilor. Pur și simplu pune copiii pe străzi este chiar mai rău. Cel puțin instituții oferă un pat, hrană, îmbrăcăminte și adăpost. Stațiile noastre de tren sunt pline de persoane fără adăpost.

Cea mai mare problemă pe care o avem astăzi este că muncitorii care au lucrat în instituțiile în anii 1980, prin mijlocul anilor 1990, încă mai lucrează în sistem. Nu vă puteți aștepta schimbarea prin renovarea clădirilor atunci când aveți aceleași persoane și aceeași cultură.

Am vizitat 6 orfelinate acum 2 ani. Cele mai multe dintre copii au văzut povestea mea la televizor și au fost confortabil vorbind cu mine. Am întrebat fiecare copil, „Îți place care trăiesc aici?“ Ei au spus „Vezi că doamna de acolo? Ea încă ne bate.“Am întrebat«cât timp ea a lucrat aici?»Ei au spus«din prima zi, din moment ce acest loc a fost deschisă.»

Acesta este în mod constant același răspuns. Și m-am gândit: „Wow, există o problemă.“ Acești oameni trebuie să fie înlocuite.

Vreau să lucrez cu sistemul. Vreau să rămână în România. Pot să văd că oamenii sunt într-adevăr caută răspunsuri. Primesc un răspuns puternic atunci când vorbesc cu noua generație de români. Eu cred că este momentul potrivit să se confrunte cu trecutul nostru și de a crea un sistem care funcționează în interesul copiilor.

Declinul masiv al populației copil este cea mai mare amenințare pentru viitorul din România



























CONCLUZIE AUTORULUI

Am fost mișcat de Izidor. El călătorește în jurul valorii de România în trenuri murdare. El poartă valiza fără plângere, în ciuda unui picior paralizat parțial. El nu are mulți bani și nu este motivată de faima sau atenția publicului. Ceea ce el are o pasiune și scop.

România în 2017 îmi amintește de creștere în Germania în anii 1970. Îmi amintesc să vorbesc cu prietenii mei germani adolescente despre nazism și Holocaust. Ei au avut nici un răspuns, nici capacitatea de a înțelege groaza, doar o pasiune profundă pentru a lupta orice moștenire a nazismului. Mă simt același sentiment în rândul tinerilor români de azi ca se simt furie profundă față de orice abuz sau nedreptate față de copii.

Este un clișeu să spunem că viitorul nostru este în copiii noștri. Dar, în România cifrele vorbesc de la sine.

Orice decizie luată în casele noastre, comunități și guvern, trebuie să fie făcută în contextul „Este un loc bun pentru a ridica copiii sănătoși și facem tot posibilul pentru a găsi fiecare copil o familie iubitoare?“

 Izidor este în nevoie disperată de un nou picior bretele pentru piciorul poliomielita deteriorat. Vă rugăm să consultați link-ul și partaja sau dona dacă poți.
Iti multumesc pentru sprijin















https://www.youcaring.com/izidorruckel-905158













































Imparte asta:


Apăsați acest
Stare de nervozitate
Facebook 112
Google





https://widgets.wp.com/likes/index.html?ver=20180212#blog_id=76011995&post_id=1568&origin=thepromisekept.wordpress.com&obj_id=76011995-1568-5a8be5e33909d




Imparte asta:


Apăsați acest
Stare de nervozitate
Facebook
Google