Sergiu Someşan's Blog, page 44

Bătrâna din gară

Într-una din zilele verii care a trecut, am avut ceva treabă pe lângă gară. După ce am rezolvat problemele mele, am dat să plec spre casă, când ochii mi-au căzut pe o bătrânică ce se preumbla obosită în fața gării prin soarele torid. Era îmbrăcată ca la țară și avea pe umeri două genți legate … Continuă lectura →

Aproape îngeri

Când am citit anunțul din ziar, l-am înconjurat cu pixul, apoi, privind cu grijă în jur, am întors ziarul cu fața în jos, de parcă mi-ar fi fost frică să nu-l vadă altcineva și să mi-o ia înainte. Anunțul era sec: „Angajez paznic pentru crescătorie de animale exotice. Se cere disponibilitate pentru muncă în locuri … Continuă lectura →

Apă vie, apă moartă

Înainte de a se lansa cu viteză în defileul ce cobora spre Fundăţica, nea Gică, şoferul ziarului, se întoarse zâmbind spre mine: — Cine ştie ce mai găsim acum în Fundăţica?! Nu de alta, dar locul ăsta pare plin de minuni… Am dat să-i răspund, dar hârtoapele din drum m-au făcut să-mi înghit vorbele. Şi … Continuă lectura →

Adio, Efida

Eu sunt Dumnezeu! Am intrat în baie şi am privit în oglindă. Deci aşa arată Dumnezeu! Ştiu că aceste cuvinte spuse într-un loc public mi-ar aduce o internare rapidă într-un loc unde, printre Napoleoni, Cezari şi alţi cuceritori ai lumii şi întemeietori de noi religii, pretenţiile mele ar părea nu numai banale, ci s-ar pierde … Continuă lectura →

WAITING FOR MESSIAH

With the slyness that only animals and small children are capable of, Emily finally led me by the hand to the front of the Fashion House without my realizing for a moment that I was actually being led by the nose and that this had been her goal all along. It was one of those … Continuă lectura →

În aşteptarea lui Mesia

Cu o şiretenie de care numai animalele şi copiii mici sunt în stare, în cele din urmă Laura m-a dus de mână până în faţă la Modarom fără să îmi dau nicio clipă seama că, de fapt, sunt dus de nas şi că asta fusese ţinta ei de la bun început. Era una din zilele … Continuă lectura →

Și în chioșc, fanfara cânta

Sunt artistă, născută și crescută într-o familie de artiști. Mi se pare, așadar, firesc ca multe din lucrurile pe care le văd în jurul meu să le văd transfigurate printr-o concepție artistică proprie. Un bun exemplu ar putea fi fotografia mea dintr-un chioșc vechi de lemn. Nu știu prin ce întâmplare am ajuns acolo dar … Continuă lectura →

WHEN THE SAINTS GO MARCHING IN

I am an artist, born and raised in a family of artists. So it seems natural to me that many of the things I see around me are transformed by my own artist thinking. A good example could be my photo of an old metal kiosk. I don’t know how I landed there, but I … Continuă lectura →

JUST A BEAUTIFUL GIRL

                                  Daniel had been waiting expectantly for nearly half an hour in the hallway outside Dr. Parker’s office. He waited, but he waited needlessly because even as a physics student, he could read an MRI scan. Secretly, the film had been shown to him by a pretty nurse who had a hidden liking for … Continuă lectura →

Doar o fată frumoasă

Daniel aștepta cu speranță de aproape o jumătate de oră în holul din dreptul cabinetului doctorului Iorga. Aștepta, dar aștepta degeaba, fiindcă, chiar dacă era student la fizică, știa să citească și el o analiză RMN. Pe furiș, filmul îi fusese arătat de către o asistentă drăguță, care avea o simpatie ascunsă pentru el. Lângă … Continuă lectura →