Cristina Boncea's Blog, page 5

(dmitri) familia nucleară după maidanul liric

Cred că Antistene ar fi fost mândru să citească Dmitri:genul cinic; Dmitri a surprins perfect această perspectivă asupra vieții, fără a rămâne însă blocat în rigorile școlii grecești. Sigur, regăsim influențele științelor exacte în acest volum, ceea ce este minunat, adaugă plusvaloare și originalitate. Mai mult decât atât, „genul cinic” vine în continuarea genurilor literare […]

familia nucleară după maidanul liric

Cred că Antistene ar fi fost mândru să citească Dmitri:genul cinic; Dmitri a surprins perfect această perspectivă asupra vieții, fără a rămâne însă blocat în rigorile școlii grecești. Sigur, regăsim influențele științelor exacte în acest volum, ceea ce este minunat, adaugă plusvaloare și originalitate. Mai mult decât atât, „genul cinic” vine în continuarea genurilor literare […]

poezia ca o broșă prinsă direct în carne

Mă întrebam la Sînt alta dacă, oare, această voce feminină, dar nu mereu blândă îi este caracteristică volumului sau Svetlanei în general și cred că am răspunsul; Gravitație este un poem-fluviu pe care l-am urmărit cu și mai mare plăcere, cel mai probabil datorită temelor abordate. Decesul părinților și, implicit, ruperea legăturii cu originile, suferința […]

dacă vrey să cit cv frms (drăgoi)

După ce am citit Eschiva și Mica mea inimă de om singuratic, Soare frumos mi-a confirmat că talentul cel mare al lui Vlad este crearea imaginilor puternice, pe care le păstrezi cu tine. O combinație între meme-uri contemporane și umorul unui Peter Pan de Codlea – el, prietenii lui, fostele iubite, părinții lui – toți […]

dacă vrey să cit cv frms (poiezie)

După ce am citit Eschiva și Mica mea inimă de om singuratic, Soare frumos mi-a confirmat că talentul cel mare al lui Vlad este crearea imaginilor puternice, pe care le păstrezi cu tine. O combinație între meme-uri contemporane și umorul unui Peter Pan de Codlea – el, prietenii lui, fostele iubite, părinții lui – toți […]

monoidealul poeziei moderne

Reușesc în sfârșit să pun mâna pe un volum de-ale lui Leac. M-a inspirat faptul că citeam Celebrul animal al lui Lazurca în paralel; mai citisem cartea cu limericks, dar nu e același lucru. Știam că îmi va plăcea probabil orice volum publicat de el (unul dintre titanii poeziei contemporane), dar acum am și argumente, […]

manuscrisele pierdute ar trebui să rămână pierdute

Truman Capote este unul dintre autorii mei preferați atât datorită binecunoscutului său lirism, cât și temelor pe care le abordează, fiind un fel de outcast el însuși. Am citit O vară de răscruce știind că este un manuscris neterminat, recuperat după 40 de ani și am câteva perspective de oferit aici. Mai departe de faptul […]

dc nu citește lumea

Nu mă întrebați pe mine dacă tinerii din ziua de azi mai citesc; aproape toți dintre cei printre care am stat citeau. Opinia generală și anumite statistici ușor de pus la îndoială este că oamenii din ziua de azi nu mai citesc (la fel de mult precum înainte de dezvoltarea tehnologiei). Pe tema asta nu […]

Sînt alta – poem-fluviu al feminității și metamorfozei

Dacă feminitatea ar fi un volum de poezii, ar fi Sînt alta. Este prima oară când o citesc pe Svetlana, așa că nu știu dacă acest stil o reprezintă în general, dar mie volumul mi-a transmis, mai presus de orice, o stare de tandrețe până la erotism. După cum ne spune Andrei Codrescu pe coperta […]

darul natural al Simonei Popescu

Cartea plantelor și animalelor (2023) e prea mare de mine, dar m-am încumetat să o citesc; i-am acordat timpul necesar. Cu toate acestea, pot doar să întrevăd cu ochiul minții adevărata sa dimensiune. După toată experiența de viață și de scris a Simonei, ea ne oferă această enciclopedie în dublu sens, precum textele. Nu este […]