Cristina Boncea's Blog, page 4

(ș.mihalache) nu am știut să integrez algoritmii realității

Ștefania Mihalache este oficial unul dintre poeții mei români preferați. Cronica Akasha (2021) oferă un univers gotic, cu inserții autobiografice și imagini suprarealiste în care personajele recurente livrează mesaje despre „viața de după viață” în paralel cu cea a celor încă vii. Cartea îi este dedicată postum tatălui autoarei, Ion Mihalache, din al cărui jurnal […]

(r.chirian) fiecare trebuie să știe ce salvează

Medusa (2024) m-a furat la început prin imagini, fapt pentru care am realizat o analiză amănunțită a fiecărui poem în parte. Voi prezenta în continuare concluziile la care am ajuns. Cred că Ritei îi ies cel mai bine poemele cotidiene, nu atât de mult cele cu inserții suprarealiste; volumul reprezintă un mix între cele două. […]

cele mai frumoase 10 poezii românești (I)

Consum poezie la greu în ultima perioadă, așa că m-am gândit să fac un top inițial al celor mai frumoase texte parcurse până acum. Criteriile de selecție: volume publicate în ultimii 15 ani&sufletu’ meu – un argument costeliv, dar puteți decide singuri dacă am sau nu gusturi fine; dacă descoperiți fie și un posibil nou […]

(m.tamás) pariu pe-o vată de zahăr că-s 23 de ciori

c u t i c u l a r (2017) este unul dintre cele mai bune volume pe care le-am citit. Pot doar să îmi închipui evoluția lui Mihók în volumele mai recente. Majoritatea poemelor îi sunt dedicate Nataliei, în onoarea despărțirii – iată cum poți să scrii despre această experiență umană într-un mod care […]

(g.eftimie) pescăruși ca pungi de plastic fosforescente

Oare la fel de stângaci se simt și alții care au citit Sputnik în grădină (2020) când aleg să vorbească despre el? Ce ne-a oferit Gabi Eftimie este un dar extrem de prețios, cu imagini puternice atât ad litteram, cât și în cuvinte; „un volum eco” nu descrie această experiență suficient de bine – nu […]

(ș.mihalache) volumul care îți dă baby-fever

sisteme de fixare și prindere (2016) este sora Ultimei familii tradiționale; perspectiva feminină asupra rolului de părinte, mai întâi în expectativă, apoi imersiune în viața în patru, totul culminând cu întoarcerea la propria origine – o cartografiere superbă. Primul și A doua, primele capitole ale volumului, descriu procesul gestației, cu toate fricile și revelațiile pe […]

(a.sexton) pe amfetamina sufletului

Anne Sexton se încadrează pe linia Plath–A.Marinescu–Lana del Rey; femeie căreia vocea morții i-a șoptit în ureche până când, în cele din urmă, s-au sărutat timpuriu. Așa ne place să spunem când cineva își pune capăt zilelor, că ar mai fi avut timp, dar nu avem de unde ști ce presupunea contractul său cu viața. […]

(a.pascale) debut ca un recif de corali

Am ajuns la maki for 2 după ce am citit un eseu scris de Andrada Strugaru despre dislocarea antropocentrismului în poezia română postdouămiistă; fie nu am acordat suficientă atenție, fie chiar nu am mai citit un volum de poezii care să abordeze atât de bine această tematică până acum. Încep cu o afirmație tare: maki […]

(brautigan) niciun poet nu e doar amuzant

Cred că Brautigan e primul beatnic pe care îl citesc (intenționat); îmi place să deschid antologii poetice fără să știu prea multe despre autori – frumusețea în a te afla încă la începutul călătoriei poetice. În baza referințelor mele de până acum, Brautigan seamănă cel mai mult cu Bukowski; același stil liber, bittersweet, abordând teme […]

Satao: omagiul martiriilor noastre

Satao (2020) este un volum care se remarcă prin câteva poeme bune, majoritatea scrise într-un registru grav, în cel mai bun caz melancolic. Satao este numele unui elefant care a fost ucis de braconieri „pentru a potoli cererea avidă de fildeș din țări îndepărtate”; această temă, a sacrificiului exagerat în schimbul recompenselor mărunte, reunește într-un […]