Cristina Boncea's Blog, page 9

Când lumea mănâncă din tine: Vegetariana

La 19 ani am judecat această carte la fel de tare precum mă judecam pe mine. Vegetariana merită însă toți laurii pe care i-a primit de-a lungul vremii și abia aștept să citesc și celelalte lucrări ale acestei autoare. Mă bucur că am avut inspirația de a o reciti, aș fi ratat o lucrare cu […]

Fotocrom paradis: amalgam de imagini suprapuse

Am descoperit volumul lui Deniz Otay într-una din sălile Facultății de Litere, am deschis-o la o pagină oarecare și am fost fascinată de poemul Băieți străini care mă conduc („sunt o fată artefactă/conectată la vigoarea lui marte”). Sunt, la rândul meu, o fată simplă – văd referință la astrologie și vreau să cumpăr cartea, ceea […]

Despre ce vorbim când vorbim despre proză scurtă bine scrisă

Despre ce vorbim când vorbim despre iubire mi-a fost recomandată pentru a înțelege mai bine care e faza cu proza ultra scurtă, de câteva sute de cuvinte. Raymond Carver este aparent un nume greu în acest tip de literatură, profesor universitar care a ținut multe cursuri de creative writing, dobândindu-și gloria prin volumele publicate în […]

Limerența lui Anaïs Nin și a mea, Henry și June

Când am citit Henry și June prima dată, acum 7 ani, a devenit instant cartea mea preferată. M-am identificat profund cu Anaïs, a fost prima, dacă nu chiar singura femeie ale cărei mișcări sufletești și năzuințe se aseamănă atât de tare cu ale mele; m-am gândit atunci că acest lucru se datorează similitudinilor astrologice din […]

Revelația care este Pynchon: Strigarea lotului 49

Strigarea lotului 49 a fost o mare revelație literară pentru mine. M-am ferit de post-modernism din teama că e ceva atât de extra încât nu-l pot cuprinde cu mintea, că prejudecățile mele vor fi mai puternice decât orice ar vrea un autor de acest gen să ofere publicului. M-am înșelat complet: călătoria trippy creată de […]

Leul, vrăjitoarea și o lectură chinuitoare

Patru copii pe nume Lucy, Susan, Edmund și Peter au o psihoză comună și lumea înnebunește de plăcere să citească despre asta. Glumesc, desigur, dar puține lecturi mi s-au părut mai chinuitoare decât Leul, vrăjitoarea și dulapul (mi-a trebuit pentru un curs de la master). Referitor la Cronicile din Narnia, am mai citit la un […]

zilele de haur ale Bucureștiului

Bucureștiul e un oraș care îți oferă aur în schimbul unei miiici părți a sufletului tău; ajungi să i-o donezi benevol tocmai pentru că ești prea îmbătat de magia lui ca să îți mai dai seama ce faci. Astfel am experimentat eu capitala țării noastre și nici din al treilea volum de poezii publicat în […]

Dorian Gray: În centrul lumii pe care o arunci la gunoi

Prima oară am citit Portretul lui Dorian Gray în urmă cu opt ani și, probabil pentru că lobul meu frontal nu era dezvoltat încă, nu am rămas cu mai nimic în minte în urma lecturii. Oscar Wilde este totuși unul dintre autorii mei preferați tocmai pentru estetica lui impecabilă și ideile la care a ajuns […]

nimic nu te f*te mai bine decât visul american

American Experience (2013) era unul dintre titlurile care mă încântau cel mai tare la Andrei Dósa și am reușit în sfârșit să-l citesc prin bunăvoința autorului. Nu doar că Andrei a plecat în state prin Work&Travel, cum am făcut și eu în 2017, dar o bună parte dintre poezii sunt despre orașul în care am […]

Maus, citit într-un context grotesc

Am citit Maus cu întârziere pentru că îmi e foarte greu să parcurg cărți despre holocaust; singura altă lectură de acest tip a fost Noaptea lui Elie Wiesel pentru mine. În această ediție de la editura Art sunt incluse ambele volume publicate de Art Spiegelman, al cărui tată a fost supraviețuitor al holocaustului. Romanul grafic […]