Yume Quotes

“- Și unde este iubirea, Yume?
- Iubirea? Când întâlnești persoana nepotrivită, iubirea te devorează. Te înghite de viu și privești neputincios cum te roade încet până câd nu mai rămâne nimic din tine. Iubirea nepotrivită te nimicește. Și ști ce e ciudat? Că îi cedăm așa de ușor în plasă! Ne atrage și ne hipnotizează. Ne face sclavi!”
― Moise D., Yume

“- Iubesc ploaia! De ce o iubesc? Pentru că a iubi ploaia e ca și cum te-aș iubi pe tine! și sufletul lui Yume se umplu de fericire.”
― Moise D., Yume

“- De ce îl iubești, Yume?
- Nu știu. Nu îl iubesc pentru calitățile lui, ci pentru lipsurile lui care sunt atât de frumos gătite. Și tristețea lui. Aș fi făcut orice să îl știu fericit. E vina mea, nu am știut să-i readuc zâmbetul pe buze, nu am fost destul.”
― Moise D., Yume

“Și bietul fluture zâmbea în timp ce fericirea i se scurgea prin fiecare por.”
― Moise D., Yume

“- De ce nu iubești?
- Dar iubesc!
- Nu așa, să iubești pe cineva care este lângă tine. Tu ți-ai închis iubirea într-o colivie și o privești zi de zi cu încântare. Nu vezi că a devenit o pasăre tristă? Nu cântă, penele ei nu strălucesc, nu încearcă să zboare, se hrănește doar cu speranță. Și nu-i e de ajuns! Dă-i drumul! Las-o să zboare și să-și facă cuib în pieptul altcuiva, las-o să revadă albastrul cerului, să simtă vântul răscolindu-i printre pene, să se bucure de stropii reci de ploaie! Nu o să-i fie ușor la început, a uitat cum e să zboare, va dura ceva vreme până când va reuși să își regăsească echilibrul în zbor. Tu doar să ai răbdare și încredere. O să fie bine!”
― Moise D., Yume

“-Nu o să mori, copil naiv, dar ar putea să ți se întâmple ceva și mai rău, o să simți că trăiești fără rost și asta este cea mai cumplită moarte.”
― Moise D., Yume

“Eu nu aștept, îmi place doar să privesc linia orizontului. Parcă e o gură tăcută ce refuză să se deschidă. Buza de sus e cerul, cea de jos e pământul, poate că tac pentru că nu vor să-și întrerupă sărutul. Poate că dacă m-ai fi iubit, am fi devenit și noi o linie a orizontului, două buze ce nu vor să se despartă.
Eu nu aștept, îmi risipesc doar gândurile. Le urmăresc cum aleargă spre linia orizontului și se întorc în grabă chicotind ca niște copii care au făcut o poznă.
Eu nu aștept, las doar timpul să treacă pe lângă mine, îi dau un avans, vreau să creadă că m-a depășit dar se înșeală. Când va fi deja obosit de ticăitul ceasului, am să sar înaintea lui.
Eu nu aștept!”
― Moise D., Yume

“- Oare or fi fericiţi? Dacă nu, ce le lipseşte? Există ceva din tot ceea ce îmi aparţine, ceva care ar putea să-i facă fericiţi?
Nu, nu era bunătate, o dovadă de altruism. Era doar un om care încerca cu disperare să se cureţe de tot şi toate, să ajungă la un zero, apoi să o ia de la capăt.”
― Moise D., Yume

“Samuraiul lui Yume pleacă, iar Yume păstrează dragostea lor în suflet și singurătate, până dincolo de moarte. „Femeia modernă” care îi citește povestea are de ales: să facă același sacrificiu, sau să se detașeze de ea, așa cum face un șarpe de propria-i piele?

(Prefață de Cătălin Popescu)”
― Moise D., Yume

“Adio! Din tot sufletul meu, nu doar din cuvinte!”
― Moise D., Yume

“- De ce nu iubești?
- Dar iubesc!
- Nu așa, să iubești pe cineva care este lângă tine. Tu ți-ai închis iubirea într-o colivie și o privești zi de zi cu încântare. Nu vezi că a devenit o pasăre tristă? Nu cântă, penele ei nu strălucesc, nu încearcă să zboare, se hrănește doar cu speranță. Și nu-i e de ajuns! Dă-i drumul! Las-o să zboare și să-și facă cuib în pieptul altcuiva, las-o să revadă albastrul cerului, să simtă vântul răscolindu-i printre pene, să se bucure de stropii reci de ploaie! Nu o să-i fie ușor la început, a uitat cum e să zboare, va dura ceva vreme până când va reuși să își regăsească echilibrul în zbor. Tu doar să ai răbdare și încredere. O să fie bine!
- Dacă va zbura departe și nu se va mai întoarce? La fel ca el.
Iubirea nu este supusă păcatelor și greșelilor omenești. Nu ți-o poate lua nimeni, rămâne mereu alături de tine, ca un câine credincios. Dar trebuie să îi dai libertate, altfel te va întrista cu suferința ei.”
― Moise D., Yume

“(...) Dar într-o zi, pe același drum a trecut Ispita și ea l-a întrebat pe om:
-De ce accepți să fi supus unui copac când ai putea să fi mai mult de atât? Știi că îi ești cu mult superior lui.
-Dar nu e vorba de supunere, eu îl iubesc!
-Te simți liber?
-Da!
-Adică ai putea pleca oricând de lângă el?
-Nu, nu aș putea. Mi-ar fi greu fără el.
-Și asta nu înseamnă supunere?
Omul căzu pe gânduri. Se așeză sub copac și privi tăcut apusul.
-Iubește-mă! îi spuse copacul.
Și omul se ridică, se uită spre copac și îi zise:
-Nu, nu mă voi mai supune ție!
Ispita rânji cu dinții ei albi și strălucitori în timp ce omul se îndrepta spre ea. Și copacul se uscă de dor.
-Iubește-mă! îi spuse Ispita.”
― Moise D., Yume

“- Am vista că eram o portocală și el îmi era coaja amăruie. Poate de-asta nici nu pot să-l uit. Ce portocală ar putea trăi fără coajă? E ca o parte din tine care trebuie să fie mereu acolo.
- Coaja este o limită, Yume, numai până acolo se poate întinde fructul dulce acrișor. Coaja e o limită, un înveliș care ascunde tocmai ceea ce e mai bun.
(...)
- Cât de fericită trebuie să fie coaja!
- De ce crezi asta?
- Pentru că este răsfățată de soare și de vânt, mângâiată de ploaie, pe când miezul stă mereu ascuns.”
― Moise D., Yume

“- Am visat că eram o portocală și el îmi era coaja amăruie. Poate de-asta nici nu pot să-l uit. Ce portocală ar putea trăi fără coajă? E ca o parte din tine care trebuie să fie mereu acolo.
- Coaja este o limită, Yume, numai până acolo se poate întinde fructul dulce acrișor. Coaja e o limită, un înveliș care ascunde tocmai ceea ce e mai bun. Nimeni nu o consumă, toți o îndepărtează și o aruncă. Miezul rămâne să fie savurat.”
― Moise D., Yume

“(...) Se spune că în vremurile de care puțini mai știu șă fi existat, Vântul era un flăcău tânăr și frumos, îndrăgostit de cea mai frumoasă fată din sat. Băiatul, tânăr și trufaș, îl provoacă la luptă pe Fiul Soarelui. S-au luptat multe zile, amândoi erau la fel de puternici, dar în final, Vântul și-a adunat toate puterile și l-a răpus pe Fiul Soarelui.
Când a auzit Soarele de moartea fiului său, s-a înfuriat și a pornit să pârjolească totul în cale. L-a găsit pe Vânt și i-a spus:
- Mi-ai luat ce-am avut mai drag pe lume! Nu te voi ucide, ar fi o pedeapsă prea ușoară, dar îți voi lua ce ai tu mai drag pe lume. Atunci știu că vei suferi la fel de mult ca și mine.
A trimis o rază și a transformat-o pe iubita Vântului într-o frunză apoi a aruncat-o printre celelalte frunze de pe pământ. De atunci, Vântul caută. Uneori îl cuprinde deznădejdea și izbucnește în ploi, dar nu renunță! Caută fiecare copac și privește fiecare frunză, sperând să-și regăsească iubirea pierdută. Caută...”
― Moise D., Yume

“(...) Ai distrus podul acela care te leagă de restul lumii. Nu te-ai gândit că într-o zi Iubirea va poposi pe celălalt mal și tu nu vei avea cum să ajungi până la ea? Sau ea nu va putea ajunge până la tine?..”
― Moise D., Yume

“Iubirea nu este supusă păcatelor și greșelilor omenești. Nu ți-o poate lua nimeni, rămâne mereu alături de tine, ca un câine credincios. Dar trebuie să îi dai libertate, altfel te va întrista cu suferința ei.”
― Moise D., Yume

“(...) S-a văzut și pe el oglindit în stropii de rouă de dimineață și atunci a plâns pentru prima dată, încetișor, cu teamă să nu-și tulbure florile. Dacp acesta era sfârșitul lui, măcar era unul frumos, probabil ajunsese deja in Raiul copacilor.”
― Moise D., Yume

“- Uneori așa este, dar să ști că de multe ori o apucăm pe drumul greșit. Dacă e drumul bun, indiferent câte piedici ți s-ar pune, primești și energia necesară să le depășești. Ori tu pari să te sfârșești. Eu aș alege altă cale...”
― Moise D., Yume

“- Și sti de ce îmi este teamă? i-a spus ei într-o zi, în șoaptă.
- De ce îți este teamă?
- Mi-e teamă că noua inimă nu va mai ști să te iubească.
- Nu-i nimic, a spus ea și a zâmbit. O s-o învățăm și pe ea să mă iubească.
(...)
Dar poate iubirea nu stă în acel organ, cred că îi acordăm mai multe merite decât trebuie. Iubirea stă undeva mai sus,doar că atunci când suferim, creierul se răzbună pe inimă.”
― Moise D., Yume