Silviu Iliuţă's Blog, page 107
March 8, 2020
Cum fenteaza carantina unii romani din Italia.
Daciana Rudan, o romanca din Italia-Lombardia, zona aflata in carantina, intervievata de Libertatea, spune: “Nu înțelegea la început ce se întâmplă. Și-a dat repede seama că vecinii ei își pregătesc bagajele să fugă de carantină. Era un mix, nu știu câți erau români, câți italieni. Dimineață m-am uitat la mașini. Cel puțin dintr-un bloc de 80 de familii, 15 au plecat cu siguranță. Statistic vorbind, fiind 177.000 de români în Lombardia înregistrați legal, dacă facem un calcul procentual, poți să realizezi câți din cei care fug din calea izolării sunt români. Și dacă italienii se duc la rudele lor în sud, din necunoștință de cauză, românii unde se duc? Se duc în alte orașe ca să poată lua avioane să se întoarcă fiecare în România. Vreau să fac un apel la bun-simț pentru românii din diaspora care poate sunt prinși de frică și de psihoza carantinei. Carantină nu înseamnă nici un sacrificiu extraordinar, faptul că nu mai ieși seara în oraș, gătești acasă și nu te mai plimbi pe la mare și pe la munte nu mi se pare un așa mare sacrificiu. Sunt o persoană care iese, activă social și am și eu copil care merge la grădiniță și nu mi se pare un sacrificiu.Un apel la calm pentru a opri acești oameni care încearcă să scape de carantină, poate că vor fi și oameni din România care se vor trezi și le vor spune prietenilor și rudelor să stea în Italia până se liniștesc lucrurile”.
Acum nu vreau sa fiu alarmist, dar va dati seama cati oameni au plecat din Lombardia inspre restul lumii? Cati dintre ei vin in Romania?’
Ce e atat de greu sa respecti cateva reguli simple pentru a avea grija de ceilalti?
Spalati-va bine pe maini si respectati regulile de carantina. Daca si la noi va fi carantina intr-o zi, tot ce trebuie sa facem e sa stam linistiti o vreme pana trece si sa respectam restrictiile. Din bun-simt. Asta e tot.
Citeste! Oferta:
The post Cum fenteaza carantina unii romani din Italia. appeared first on Cronici pe bune.
Mafia Patrunjelului a fost anihilata!
Politia Locala a dat o grea lovitura Mafiei Patrunjelului, acordand amenzi in valoare de mii de lei batranelor contrabandiste. Se pare ca reteaua bateanelor avea legatura directa cu mafia din Medelin, ciorbele renumitilor traficanti facandu-se cu patrunjel si urzici din Romania.
Legenda spune ca patrunjelul romanesc a fost introdus in anii ‘90 , intr-un portbagaj de Dacie, si in Mexic pentru o tortilla speciala pentru El Chapo. (poza: Traian Crudu)
Politia Locala a consumat anul acesta, in lupta cu Mafia Patrunjelului, peste 50 000 de lei, bani de benzina. 10 000 de lei au costat hartiile A4 si pixurile, plus cerneala de copiator pentru procesele vebale. Iat salariile celor ce au luptat cu aceasta mafie in ultimii zece ani au ajuns la milioane de euro. Fara pensii speciale!
Dar a meritat pentru ca prejudiciul total al babutelor din mafie a fost de 1000 de lei, in ultimiii 100 de ani. Adica practic unu pe zece milioane din cat fura intr-o zi un manager de spital pesedist dintr-un oras mediu, spre exemplu.
Huo, hoatelor! Care nu va mai ajunge pensia aia de 500 de lei si nu va mai saturati, nesatulelor!
Citeste! Oferta:
The post Mafia Patrunjelului a fost anihilata! appeared first on Cronici pe bune.
Trist!
“Vreau sa cer iertare tuturor romanilor”, ne-a declarat Coronavirusul.
“As dori sa nu se creada ca-s vreun prost sau lipsit de onoare, dar pur si simplu am numarat prost! Noi,
la scoala de coronavirusi din China, avem profil Real si Uman. Mie mi-au placut mai mult poeziile, romanele lui Mo Yan, literarura in general. La Mate nu eram foarte bun. Asa ca am facut liceul la Uman. Cand sa ma dea la facultate, m-au chemat in armata ca a inceput razboiul cu Wuhan.
Domnule Arafat, va cer iertare si dumneavoastra, am comis-o! Daca stiam ca sunt numai 999 de persoane in multimea aia, va dati seama ca nu ma aruncam in mijlocul lor. Acum mi-am facut muci imaginea. Ce o sa creada lumea despre mine, ca-s un virus fara pic de onoare? Mi-e atat de rusine incat nici nu stiu unde sa ma duc. Nici cu metroul nu mai am voie sa merg!
De fapt, cred ca stiu! Ma duc in locul ala in care sunt multi oameni fara onoare, sa imi duc zilele acolo: in Parlamentul Romaniei. Chiar, toti aia sunt peste 1000, cu tot cu rudele angajate? Am voie?”
Citeste! Oferta:
The post Trist! appeared first on Cronici pe bune.
8 Martie – de la drepturile femeilor la Chippendales.
Acum doi ani, i-am urat la multi ani unei amice din Germania.
A ras si mi-a zis ca de 20 de ani, de cand sta ea acolo, nociodata nu i-a urat nimeni, nu i-a dat nimeni flori, poze sclipicioase cu ghiocei, nici poezii lungi si, mai ales, nimeni nu a facut petreceri cu baietei in chiloti carora femeile sa le mangaie banana.
Acum doi ani, de 8 Martie, femeile din oraselul ei se strangeau intr-o sala a primariei sa le vorbeasca unor refugiate despre drepturile lor. Le spuneau, intre altele, ca in Germania, daca barbatul te bate sau e violent, exista legi care te apara. Le vorbeau despre faptul ca femeia nu e un animal, iar drepturile lor sunt egale cu ale sotilor. Mi-a spus chiar ca multora nu le venea sa creada ca legea nu pedepseste din start femeia, ca nimeni nu arunca pietre in ele. In Afganistanul din perioada talibanilor, spre exemplu, nici nu se putea pune problema ca femeile sa aiba o zi a lor, era de neconceput.
Despre asta e vorba. 8 Martie e in toata lumea o zi a constientizarii drepturilor femeii, o zi impotriva violentei si discriminarii. Fostele state comuniste au aruncat la gunoi toate lucrurile astea, pentru ca numai drepturi nu aveau femeile in dictaturi (dreptul la vot, de ex., nu il avea de fapt nimeni). Toate valorile astea au fost inlocuite cu ode adresate femeilor, scrise de poeti mai mult tampi, cu lalele, felicitari cu sclipici si chiar adunari omagiale in care se proslaveau cele mai naspa dintre femei: Elena a lui Ceasca si, la nivel mic, prim-secretarele de partid si directoarele de fabrica. Iar acestea, pline de privilegii in viata lor, stateau la prezidiu cu pieptu’ umflat si bratele pline de flori.
Nu ma injurati, dar cre’ ca am luat o sarbatoare buna si am transformat-o intr-o manea.
Sa traiti, fetelor, si sa fiti mereu egale cu barbatii!
Cititul desteapta! Vezi oferta:
The post 8 Martie – de la drepturile femeilor la Chippendales. appeared first on Cronici pe bune.
March 7, 2020
Despre bullying, pe care il ignoram aproape toti.
In general, cand ii spui unui roman despre bullying, iti raspunde:
-Pe vremea mea, ma bateam in scoala, ne mai injuram, ne scuipam si aia era! Uite ce bine am crescut!
Eu zic ca e treaba serioasa, de neignorat. Si totul vine din educatie. Va rog sa cititi ce a postat Mona Itina Dragan.
Astăzi am asistat la ceva barbaric, inuman, oribil. Am ajuns acasă și primul lucru care mi-a trecut prin cap a fost să îmi pun gândurile în ordine pentru a putea împărtăși episodul de sălbăticiune la care am fost martoră.
CRAIOVA, ora 17 – Ies din Centrul Comercial Mercur situat, după cum bine știți fix în centrul orașului. Observ pe pasarelă vreo 30 de adolescenți de 13-14-15 ani care vociferează și se agită „Hai să luăm popcorn că o bate pe aia”. Mă uit rapid în jur să o reperez pe „aia” care urmează să fie agresată. Mai departe de mine, la vreo 100 de metri o fată este trasă cu sălbăticie de păr, împinsă, lovită, încolțită de alte câteva fete. Agresoarele râd și înjură. „Hai bă las-o, gata” sau „Dă mă în ea!” strigă publicul parcă asistând la o luptă între gladiatori.
Una dintre agresoare aplică o ultimă lovitură și pleacă victorioasă. Se răzgândește. Se întoarce și o scuipă cu elan pe fată. Mă grăbesc să intervin. Nu apuc să ajung la scena faptei că fata lovită reușește să fugă. Fug și eu după ea. O ajung din urmă în fața liceului Carol. Vorbește la telefon, tremură. Mă apropii încet să nu o sperii. „Da…m-au bătut, vă rog veniți” povestește la telefon cu voce tremurândă. Îi pun mâna pe umăr și îi fac semn că totul e în regulă, că sunt acolo să o ajut. Închide telefonul. Văd pe ecran numărul de urgență 112.
Mă prezint și îi zic apoi: „Am văzut ce ți s-a întâmplat, sunt aici să te ajut. Încearcă ușor ușor să te liniștești”. Se uită la mine cu cei mai frumoși ochi albastri pe care i-am văzut în viața mea. Tremură toată, plânge, este în șoc.
„Vrei să îi sunăm pe părinții tăi?”
„Nu, nu pot, m-ar închide în casă și m-ar certa tot pe mine” spune ea și lacrimile încep să îi curgă și mai tare.”Te rog stai cu mine până vine poliția, mi-e frică”
„Sigur, stai liniștită, sunt aici”
„Crezi că am făcut bine că i-am chemat?”
„Absolut”, răspund eu hotărâtă
„În ce clasă ești?” o întreb
„A 8-a” îmi răspunde ea
O mângăi pe spate. Rămân cu părul ei în mână. Animalele acelea îi smulseseră părul. O curăț pe hanorac. Era plină de șuvițe întregi de păr smulse. Văd urmele de scuipat. Mă înfurii. Cum se poate întâmpla așa ceva ziua, în centrul orașului, îmi repet întruna în minte. Îmi păstrez calmul.
„Ce s-a întâmplat?” îi zic eu în timp ce așteptam echipajul de poliție
„Acum o săptămână m-am certat cu o colegă. A fost doar ceva verbal, dar astăzi a venit cu niște fete pe care nu le cunosc, m-au prins și m-au bătut. Mi-au dat cu pumnii în stomac, mi-au smuls părul, m-au împins..”
Se uită în jos și observă cantitatea de păr căzută. Se sperie. După 20 de minute ajunge o mașină de la jandarmerie.
„Bună ziua, o cunoașteți pe fată?”
„Nu, am fost doar martoră la ce i s-a întâmplat”
„Doriți să depuneți mărturie?”
„Da, sigur” răspund eu simțind cum îmi fierbe sângele în vene. Unul dintre jandarmi pleacă cu fata în căutarea agresoarelor, doi rămân cu mine. Le povestesc în detaliu cele întâmplate.
„Este inadmisibil așa ceva”, spun eu
„Sunt de etnie(romă), nu?”
„Nu”, răspund eu
„Eh, sunt copii de bani gata atunci” îmi răspunde unul dintre ei și continuă cu „Pe vremea lui Ceaușescu se făcea școală, nu ca în ziua de azi”. „Măcar de erau băieți, atunci mai zici” continuă el.
„Trebuie să luăm în serios situația. Asemenea episoade se pot repeta, pot rămâne traumatizați, se poate ajunge chiar la suicid. Nu vorbesc nici cu părinții, trebuie aplicate sancțiuni severe” spun eu, parcă încercând să îi conving că situația este gravă
Domnii nu păreau dezinteresați, dar nici nu îmi împărtășeau întru totul indignarea. La un moment dat le observ alergând în parcul bisericii de vis-a-vis pe două dintre agresoare. „ELE SUNT, FETELE CARE FUG!” mă grăbesc să le spun celor doi jandarmi. Se uită preț de câteva momente la ele cum se îndepărtează și dau din umeri. „HAIDEȚI DUPĂ ELE CU MAȘINA”.
Încă două momente pentru terminarea țigării și pornim în „urmărire”. Pănă au pornit mașina, până au întors, fetele s-au pierdut cu ușurință printre blocuri.
„Dacă au fugit sigur se întorc” (?!?!?) zice cu certitudine unul dintre jandarmi.
Sunt cât se poate de indignată. Practic au fost lăsate să scape basma curată. De ce nu a fugit nimeni după ele?
„Ar trebui mers după ele la școală” sunt de acord cei doi.
Azi e sâmbătă. Școala începe luni. Poate știindu-se în culpă agresoarele vor lipsi. Vin marți, sau miercuri, sau peste o săptămână. În tot acest timp nu se face dreptate, deși ele ne-au alergat chiar prin fața ochilor cu câteva momente în urmă.
Fata se întoarce. O încurajez. „Fii puternică, nu ești singură în lupta asta!”.
Se urcă în mașină cu jandarmii și cu încă două fete. Îmi mulțumește. Văzând că nu mai e loc în mașină întreb „Mai este nevoie de mine? Mai pot ajuta cu ceva?”.
„Lăsați un număr de telefon, dacă mai este nevoie vă contactăm.” Las numărul. Jandarmii îmi mulțumesc pentru implicare.
Mă îndepărtez. Mă uit în jos. Încă am părul ei în mână….
DRAGI PĂRINȚI,
BULLYINGUL este o traumă. Bullyingul poate cauza daune ireversibilie în psihologia unui copil. Bullyingul poate să împingă un copil la suicid. Este inadmisibil ca un copil să nu simtă că trebuie să împărtășească un asemenea eveniment cu proprii părinți. Încercați să fiți un refugiu pentru copiii dumneavoastră, nu cineva căruia se tem să îi spună adevărul de frica pedepselor. Credeți atunci când vă spun că cineva i-a batjocorit, bătut, umilit. Încercați să depistați cauza, să le fiți alături. Luați problema în serios. Adevărul nu este niciodată de o singură parte, da, însă nimeni nu vrea să fie bătut și batjocorit. Nimeni nu poate fi vinovat pentru că a fost victima unui astfel de act inuman. Fiți alături de copiii dumneavoastră în această luptă grea, iar dacă sunteți părintele unui agresor, nu treceți cu vederea astfel de comportamente deviante. Cereți ajutorul unui psiholog.
DRAGI AUTORITĂȚI
Tratați cu maximă seriozitate aceste cazuri! Nu sunt simple certuri între copii, sunt agresiuni! Nu sunt mereu de vină drogurile, sau banii. Nu fiți superficiali!
Bullyingul nu are etnie. Tratați cu aceași seriozitate indiferent de culoare, rasă sau sex!
DRAGI COLEGI
Distribuiți și implicați-vă în proiecte și campanii de prevenire a bullying-ului. Nu credeam că după atâtea acțiuni pe această temă voi mai fi martoră la așa ceva. Trebuie să facem tot posibilul pentru a educa o generație empatică!
DRAGI OAMENI
NU FIȚI INDIFERENȚI! Scena pe care am povestit-o s-a întâmplat ziua în amiaza mare, în centrul orașului. Nimeni nu a intervenit. Nimeni nu a încercat să vadă despre ce este vorba. „Eh, sunt copii” nu este o scuză pentru a întoarce capul.
Fiți implicați și solidari în lupta împotriva bullyingului. Nu ignorați astfel de scene deoarece prin asta vă faceți și voi vinovați!
DISTRIBUIȚI PENTRU A RIDICA ÎMPREUNĂ GRADUL DE CONȘTIENTIZARE AL POPULAȚIEI
The post Despre bullying, pe care il ignoram aproape toti. appeared first on Cronici pe bune.
Unii n-au ce manca, iar noi asfaltam cu mochete.
“Mie nu mi se pare normal!”
imi scrie un cititor.
“Oamenii prin Africa, prin Asia, nu au ce manca, iar noi asfaltam cu mochete. Cata risipa poate sa fie sa pui asa covor langa covor pana faci ditamai strada?
La cum arata asfaltul asta, unii dintre oameni nici nu mai merg la magazin sa isi ia mochete. Parcheaza masina, rup o bucata si si-o pun acasa, in fata garajului, a usii sau unde mai au ee nevoie. Stiti ce usor se rupe? Si un copil daca apuca de margine, poate desprinde o bucata de doi metri pe doi.
Va las acum, ma duc sa o iau pe nevasta ca vreau sa rupem o mocheta mai lunga din sosea, sa i rulam si sa o punem si noi prin livada. Sa nu ne mai innoroim cand mergem printre meri. Nu mult, 100 de metri, taiem cu cutterul. Sanatate!”
The post Unii n-au ce manca, iar noi asfaltam cu mochete. appeared first on Cronici pe bune.
Ce inseamna acasa?
Azi s-a intors in tara un prieten care e plecat de prin 2010 in Canada. L-am gasit in fata blocului parintilor lui, aplecat, cu telefonul in mana, strigand:
-Ba, ce tare!
Apoi topaia cinci metri si striga:
-Nuuu pot sa cred!
Dupa ce am asistat la acest spectacol magnific, m-am gandit totusi sa il deranjez. Mi-a zis.
-Ba, uite-o pe asta mare de langa canal, unde mi-am pierdut un dinte. Uite-o pe asta de pe mijlocul strazii. Aici si-a spart Cornel capul! Baaaa, esti nebun? Pana si groapa aia mare din curba e acolo!
Si in Canada sunt gropi, dar nu din… 1990!!! Parea fericit. Mirosea a acasa.
Apoi m-a carat cu el prin cartier. Se bucura ca un copil de cate ori vedea niste chestii absolut hidoase. Cum ar fi:
-o placuta riginita cu numele statiei de autobuz;
-o cazatura de centrala termica pe care el a scris acum vreo 30 de ani un mare “m… Rapid!” Era tot acolo.
-aproape ca plangea de bucurie cand l-a vazut pe un nene cam cocalaros, cu basca in cap, care isi scosese scaunelul in fata casei si scuipa seminte direct pe trotuar. Mi-a zis ca n-a vorbit niciodata cu el, dar ca, baaaa, incredibil, e in aceeasi pozitie!
L-am intrebat:
-Ba, daca ti-e atat de dor, de ce nu vii acasa?
-Esti nebun? Sa vad toate astea in fiecare zi?
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”
The post Ce inseamna acasa? appeared first on Cronici pe bune.
March 6, 2020
De la bloc. (125)
Nu va suparati, domnu’, aveti si filmarea?
Pentru doamnisoara care urla in fiecare seara: aveti nevoie de ceva? Ca noi, barbatii de la etajele 1, 3, 5, 6, 7, 8, 9 si 10 putem sa va ajutam in fiecare seara. Nu ii bagati in seama pe aia de la 2 si 4, au peste 90 de ani.
Daca vreau doar sa ma sterg pe maini? Intreb si eu.
„Relatii in fund, la Jana”. Daca vreti doar o noapte, intrarea nu se mai face prin fata.
Semnat: Domnul Ionescu, fost Secretar de Partid pe Judet. Fiintele de baza ale familiei i-au multumit cordial, in atmosfera de deplina cordialitate si prietenie.
Si pentru ca pustiul nu a inteles, Administratorul a scris cu vopsea acest afis pe usa blocului. Apoi pe lift, pe masini…
The post De la bloc. (125) appeared first on Cronici pe bune.
Daca baiatul asta n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat.
Baiatul asta, Mica Sirena, e de la USR.
“Eu sunt Ariel, coadă de purcel,
Ariel, Ariel,
Sunt Mica Sirenă, cam oligofrenă,
Ariel, Ariel,
Sunt cel mai userist dintre USR-işti,
Ariel, Ariel,
Eu sunt Ariel, coadă de purcel,
Ariel, Ariel,
Chiş, piş, lapte griş,
Drăguţ ca un caniş,”
https://www.cronicipebune.ro/wp-content/uploads/2020/03/A31841EE-2855-4B10-8BE9-06EE0DB2DDF1.mp4
Trebuie spuse urmatoarele lucruri:
1. Filmul a fost postat pe un grup intern a USR si scos acum, in campanie. Nu ma deranjeaza, probabil ca si noi postam tampenii intre prieteni.
2. Baiatul pare usor pa. Nu l-as vota nivi pentru scara blocului.
3. Cel mai rau si mai rau ma deranjeaza ca Mica Sirena a fost membru PSD prin UK. Pai cum ramane cu oamenii astia noi d ela USR, domnu’ Barna? Nu era virba ca integimentati numai oameni care nu am mai fost pe la alte partide? Ne razgandim?
In rest, folosesc Dero, model 1985. Pare mai bun decat detergentul asta nou.
The post Daca baiatul asta n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat. appeared first on Cronici pe bune.
Asa e cand te numeste PSD fara concurs.
Ati vazut-o toti pe doamna Cornelia Malac de la Timisoara, sefa Directiei de Sanatate Publica, incercand sa articuleze trei cuvintele despre Coronavirus.
video: https://www.facebook.com/anderkamaria.iancea/videos/2877864465614381/
Doamna Cornelia a fost numita sef interimar in 2018, fara concurs, scrie De Banat,ro.
Ce o califica pentru acesasta functie? Pai sa vedem:
-ea este sotia lui Romeo Malac, membru PSD si Presedintele Asociatiei Judetele de Fotbal din Timis;
-ea este cumnata lui Vasile Malac, primar in comuna Dumbravita,
Acum ati inteles ce o califica? Sangele rosu, fratilor! Doamna e de sange nobil, pesedist.
Asa cum regii se laudau cu amaratul lor de sange albastru, asa e acum la pesedisti. Funtiile se transmit din generatie in generatie! Mergeti voi la conferintele de presa (ideea buna a lui Mandruta) si intrebati-i pe astia de au ajuns in functii chestii banale despre domeniul lor. In acest caz, o intrebare incuietoare ar fi fost: „CE ESTE, DOAMNA, UN VIRUS?” S-ar fi pierdut, saraca, in secunda doi. Uite-o aici pe aceeasi doamna, vorbind despre directia pe care o conduce:
Nu vreau sa va intristez, dar in Romania nu exista numai sange rosu. Exista si sange galben. Si baietii de la PNL isi transmit functiile din tata in fiu sau, cand nu au suficienti oameni, importa de la PSD. Vezi cazul baiatului de la Garda de Mediu Bucuresti, care n-a dat nicio amenda anul trecut pentru depozitarea ilegala a gunoiului.
Astia-s peste tot. Doamna e doar un caz din mii de cazuri. Poate zeci de mii. Tara e plina de incompetenti numiti pe criterii de rudenie. Solutii? Daa, exista una!
Dati afara toti sefii din toate regiile. Si adjunctii. Si sefii de departamente.
Angajata o firma de consultanta straina.
Concursuri in urma carora sa fie angajati oameni capabili. La concurs au voie sa participe si cei destituiti. Fac pariu ca maxim 1% isi vor recapata posturile.
Ne tine?
Cititul desteapta:
The post Asa e cand te numeste PSD fara concurs. appeared first on Cronici pe bune.
Silviu Iliuţă's Blog
- Silviu Iliuţă's profile
- 45 followers
