Poveşti despre lucruri mărunte Quotes

“Oare ne putem imagina cat de importanta este o mica raza de speranta in bezna deznadejdii? Poate ca tu nu, pentru ca ai fruntea lipsita de griji, dar fata de la malul marii stie, si o poarta in inima in fiecare clipa. Venea ca de obicei in fiecare zi langa mare dar nu o mai privea cu atata fericire. Gandurile ei se indreptau spre el, cel care a fost langa ea si acum plecase undeva, departe. Si ea putea doar sa spere ca intr-o zi el se va intoarce.
Nu, nu te intrista, povestea noastra are un final fericit. Dupa ce a pierdut destul timp cautand, el a inteles ca deja isi gasise sufletul pereche.Si a cautat-o la capatul tuturor marilor, a gasit-o si au trait fericiti pana la adanci batraneti.
Vezi? Fericirea si iubirea nu se afla ascunse in scoici pe fundul marii ci in sufletul celui care ne iubeste. Speranta insa o putem gasi in locurile cele mai neasteptate.”
― Moise D. (Naivul), Poveşti despre lucruri mărunte

“Nu pot să dorm în atâta linişte! Nu pot să am linişte în atâta linişte!”
― Moise D. (Naivul), Poveşti despre lucruri mărunte

“Ce sunt eu? Un suflet cu o inimă mare și o mie de vise. Doar o mie? Cred că sunt mult mai multe dar încerc să nu le număr. O superstiție - să nu-ți numeri visele pentru că nu se mai împlinesc. Tot ce ține de suflet nu trebuie măsurat, nici în timp, nici în distanță, suprafață, greutate sau orice unitate de măsură ar mai putea să existe. Sufletul există sau nu. Nu sunt suflete mari sau mici, sunt oameni care își pun sufletul pe tavă sau oameni care și-l ascund. Îl ascund din teamă sau egoism.
Eu mi-am închis visele. De ce? Pentru că sunt niște copii naivi pe care oricine ar putea să-i ia acasă. De fapt, nu o să spun că le-am închis, doar le păstrez în siguranță. Îmi place cum plutesc strălucitoare că soarele de vară și mă mândresc cu ele: am vise atât de frumoase!”
― Moise D. (Naivul), Poveşti despre lucruri mărunte

“Uneori, destinul îţi oferă ce îţi doreşti. Trebuie doar să ceri puţin. Nu un întreg, ci o mică parte din el. Nu întreaga scară, ci doar o treaptă. Apoi să aduni treaptă cu treaptă, cu răbdare şi perseverenţă şi singur să-ţi construieşti scara care te va duce până la cer.”
― Moise D. (Naivul), Poveşti despre lucruri mărunte

“Ceea ce este mărunt, este întotdeauna trecut cu vederea.
Ceea ce este mărunt, este întotdeauna considerat fără valoare. Ceea ce este mărunt, ne este întotdeauna insuficient. Uităm că fericirea adevărată stă ascunsă tocmai în aceste lucruri mărunte.
Nu te-ai simțit niciodată plin de liniște și fericire privind zborul greoi al unei buburuze? Sau urmărind un strop de rouă care se prelinge pe un fir de iarbă?
Cât de mărunt este zâmbetul tău, totuși îți luminează tot chipul și pe al celor din jurul tău!
Cât de mărunt este irisul tău, totuși ascunde în el o mare de vise!
Cât de măruntă este inima ta, totuși hrănește un întreg trup cu viață și iubire!”
― Moise D. (Naivul), Poveşti despre lucruri mărunte

“Ne minunam uneori de panza paianjenului, dar, de fapt cel mai iscusit tesator este Destinul. El tese neostenit, cu maini nevazute, inzestrat cu multa migala si pricepere, tese cate o "panza" pentru fiecare. Si nu tese un singur drum ci o increngatura de carari din care noi trebuie sa alegem. Sau poate si alegerea noastra este tesuta dinainte tot de el.
Unele destine sunt tesute cu fir incolor, acei oameni care trec pe langa noi fara sa-i vedem sau pe care ii uitam deindata ce am intors privirea.
Unele destine sunt tesute dintr-o singura culoare, oameni care au o viata simpla si monotona poate. Iar pentru cei mai fericiti tese in culorile curcubeului. Ma intreb uneori ce culoare are "panza" mea. Oare este atat de intunecata pe cat o vad eu?”
― Moise D., Poveşti despre lucruri mărunte

“Totul incepe cu o umbrela. Prima ta umbrela de ploaie! Nu te invata nimeni sa infrunti ploaia ci doar sa te protejezi. Apoi afli ca iti trebuie o umbrela de soare. Prima ta umbrela de soare! Ca si in cazul ploii, inveti sa te protejezi nu sa te lupti. Ti se pare normal sa te aperi de orice cu o umbrela asa ca iti iei cate una pentru orice: impotriva tristetii, impotriva dezamagirii, impotriva prietenilor falsi, impotriva oricarui lucru care ti-ar putea provoca un disconfort. Aduni pe holul de la intrare un manunchi de umbrele inutile. De ce inutile? Pentru ca, evident, nu le poti cara pe toate zilnic cu tine! Asa ca in fiecare zi trebuie sa decizi ce umbrela sa iei: impotriva ploii,a tristetii, a dezamagirii...?
Stii ce ar mai trebui? O umbrela impotriva deciziilor proaste!
Iti vine uneori sa nu mai pierzi timpul cu umbrelele, dar, pielea ta a devenit prea sensibila pentru a putea lupta impotriva soarelui, imunitatea ta este mult prea scazuta pentru a lupta cu o raceala iar sufletul...face cu greu fata unei dezamagiri.
Hai, mai ia o umbrela!”
― Moise D., Poveşti despre lucruri mărunte

“Dar curând i se făcu dor. Dor să-i fie dor de ea.”
― Moise D. (Naivul), Poveşti despre lucruri mărunte

“Cuvintele lui! Erau ale lui! Şi i le oferise din suflet! Şi ea... le reproducea întocmai, uitând să pună ghilimele. Nu schimba nimic pentru că nu era în stare să adauge alte cuvinte decât cele învăţate de la el.”
― Moise D. (Naivul), Poveşti despre lucruri mărunte

“Tu te vaiți mereu de dor, dar îți imaginezi cât poartă în suflet un ocean? Toată apa aceea sărată care visează să ajungă măcar pentru o clipă pe mal? Și poate o dată la câteva sute de ani fiecare val are șansa asta. Unele se reped cu furie și devorează nisipul sau stâncile de pe mal, luând cu ele câte ceva ca amintire. Altele se întind cât pot, încearcă cu disperare să cuprindă în brațe cât mai mult apoi se retrag în așteptare. Unele valuri însă, călătoresc atât de mult încât ajung epuizate. Fură un sărut ușor nisipului și se împrăștie cu un oftat printre celelalte.
Cât dor zace în fiecare val și cât trebuie să aștepte...”
― Moise D. (Naivul), Poveşti despre lucruri mărunte

“Acum înţelegea că el nu însemnase nimic pentru ea. Doar o treaptă de pe care să se ridice mai sus.”
― Moise D. (Naivul), Poveşti despre lucruri mărunte