Caiete I Quotes

Rate this book
Clear rating
Caiete I Caiete I by Emil M. Cioran
134 ratings, 4.56 average rating, 5 reviews
Caiete I Quotes Showing 1-18 of 18
“《Marea e duhovnicul meu.》- ce mult îmi place această frază a Elisabetei de Austria!”
Emil Cioran, Caiete I
“Să telefonezi cuiva şi apoi, brusc, de teamă să nu-i auzi glasul, să închizi.-Aşa arată, pe scurt, relaţiile mele cu ceilalţi.O sihăstrie cu un dram de sociabilitate.”
Emil Cioran, Caiete I
tags: carţi
“Nu am nimic sa le spun oamenilor, iar ce-mi spun ei nu ma intereseaza. Cu toate astea sunt sociabil, e neindoielnic, caci de indata ce sunt in tovarasia lor mă însuflețesc.”
Emil Cioran, Caiete I
“Admir usurinta cu care ceilalti isi depasesc conflictele.Eu sunt mereu prizonierul si victima alor mele.Sunt de aceea acuzat ca nu am iesit din adolescenta, adica tocmai varsta la care conflictele sunt escamotate.”
Emil Cioran, Caiete I
tags: carti
“Nu preţuiesc o carte decât prin tulburarea, prin otrava pe care-o toarnă în mine.”
Emil Cioran, Caiete I
“Ieri, duminica 3 iunie, in trenul ce ma ducea de la Compiègne la Paris. In fata mea, o fată (nouasprezece ani?) si un tanar. Incerc sa-mi reprim interesul pe care mi-l trezeste fata, farmecul ei, si, ca sa izbutesc, mi-o imaginez moartă, in stare de cadavru descompus, cu ochii, obrajii, nasul, buzele, totul in plina putrefactie. Niciun efect. Vraja pe care o degaja ma stapanea in continuare. Acesta e miracolul vieții.”
Emil Cioran, Caiete I
“Orice idee e exagerare. A gândi înseamnă a exagera.”
Emil Cioran, Caiete I
“Nu prețuiesc o carte decât prin tulburarea, prin otrava pe care-o toarnă in mine.”
Emil Cioran, Caiete I
tags: carti
“Inainte de razboi, traia acel poet batran si bolnav, uitat de toata lumea, si care, citisem undeva, le poruncise alor sai sa spuna ca nu e acasa pentru nici un vizitator. Nevastă-sa, din milă, mergea din când în când să sune la uşă...”
Emil Cioran, Caiete I
“Concert la aniversarea (50 de ani) lui O. Messiaen. Eram in spatele muzicantului, dar puteam sa-l vad din profil. Asculta cu un respect religios: lucrarile lui erau intr-adevar un univers - dar numai pentru el. Ascultam cu gandul aiurea; si ma gandeam ca fiecare e inchis in propria-i lume, si ca ceea ce facem nu inseamna nimic pentru ceilalti. Nu existăm decât pentru duşmanii noştri - şi pentru câțiva prieteni care nu ne iubesc.”
Emil Cioran, Caiete I
“Orice om care nu moare de foame este suspect.”
Emil Cioran, Caiete I
“Nu trăirile tale mă interesează, ci felul în care le prezinți. O viață nu este o operă.”
Emil Cioran, Caiete I
“Cand nu mai crezi in iubire, poti inca sa iubesti, dupa cum poti lupta fara convingeri.Totusi, si intr-un caz si in altul,ceva s-a frant.Un edificiu caruia fisura ii tine loc de stil.”
Emil Cioran, Caiete I
“Din fericire, ceilalți ignoră binele și răul pe care le gândim despre noi înșine.”
Emil Cioran, Caiete I
“Reprosurile,furiile, amaraciuniile mele provin, toate, dintr-o nemultumire de mine insumi pe care nimeni nu va putea vreodata s-o simta cu aceeasi intensitate.Sila de mine insumi, sila de lume.”
Emil Cioran, Caiete I
“Singurul lucru de care sunt mandru ca l-am descoperit foarte devreme, inainte de douazeci si unu de ani, e ca nu trebuie sa procreezi.De aici mi se trage groaza de casatorie, de familie si de toate conventiile sociale.E o crima sa-ti transmiti tarele unei progenituri, silind-o astfel sa treaca prin aceleadi suferinte ca tine, printr-un calvar poate si mai cumplit decat al tau.
Sa dau viata unei fiinte care sa-mi mosteneasca nefericirile si bolile-asta n-am putut s-o accept niciodata.Parintii sunt cu totii niste iresponsabili sau niste asasini.Doar brutele ar trebui sa procreeze.Mila te opreste sa devii "genitor".Cuvantul cel mai atroce din cate cunosc.”
Emil Cioran, Caiete I
“Moartea nu poate fi înţeleasă decât dacă viaţa este simţită ca o agonie, în care moartea se îmbină cu viaţa. Moartea nu e ceva în afară, ontologic diferită de viaţă, deoarece moartea ca realitate autonomă de viaţă nu există.”
Emil Cioran, Caiete I
“A te lipsi de iluziile tale e totuna cu a atenta la propria-ți ființă.”
Emil Cioran, Caiete I
tags: iluzii