Silviu Iliuţă's Blog, page 114

Traiesti in tara in care 150 de lei este alocatia pentru un copil, iar 27 000 de lei e pensia speciala a lui Tudorel.

Prin grija Guvernului si marinimia Parlamentului, alocatia pentru copii a ajuns la 150 de lei/luna.
Adica… vreo 1,2 euro/zi.
Pensia lui Tudorel e de 27 000 de lei. A lui ciorbea e de 8000 de euro.

Cam asa ar arata scrisoarea unui copil recunoscator.

„Domnule Liviu Drganea, ca mi-a zis tata ca dvs. conduceti Guvernul din umbra, 

sunt Marinuş, de 8 ani, din Targu Ocna.
Iţi scriu ca să îţi mulţumesc şi să îţi spun că te iubesc!
Am aflat că aţi majorat alocaţia mea la 150 de lei pe luna şi sunt tale felicit!
Acum o să pot să îmi cumpăr şi caiet de matematică! Nu mai trebuie să scriu tot pe caietul de română, dar să îl întorc invers!

Mi-am programat banii în avans pe toată luna. Fii atent, nene Mickey. Doamne, cat te iubesc!
În prima marţi din săptămâna întâi o să îmi iau o eugenie întreagă! Sâmbătă, îmi iau un covrig cu mac din ăla de un leu, iar de restul banilor îmi iau creioane.
Că mama, din salariu, plăteşte mâncarea, întreţinerea şi datoriile.

În a două săptămâna, îmi fac de cap: plănuiesc să fac o excursie la Disneyland!
Aşa că îmi pun deoparte 1 leu şi 50 de bani pentru banii de bilet. Doamnule, ce fericit mă faceţi!
În maxim 10 ani o să îmi cumpăr un poster cu Disneyland!

În a treia săptămâna o să îmi iau o apă minerală mare, la un litru. Şi o beau singur-singurel!

Iar în ultima săptămână din lună, din toţi banii de alocaţie, cei 20 de lei, cumpăr roşii moi.
Când strâng câteva kilograme, le împart copiilor din bloc şi venim în faţa Palatului Victoria ca să vă urăm toate cele bune!
Asa cum se cuvine.”

Marinuş-un copil fericit.
Nu da banii pe prostii, ia carti iubitei de Valentine’s:


FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune

Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”

 

 

 

The post Traiesti in tara in care 150 de lei este alocatia pentru un copil, iar 27 000 de lei e pensia speciala a lui Tudorel. appeared first on Cronici pe bune.

Sa ai casa de 250 000 de euro la 11 luni, asta inseamna sa fii fiul lui Chirica!

Eu am tot respectul pentru copiii care strang ban pe ban, care din putinul lor primit de la parinti, din pusculita aia saracacioasa, facand foamea zile intregi, renuntand la Oua Kinder si la covrigi, reusesc sa stranga bani si sa isi ia o casuta.

Uite, fiul de 11 luni al lui Mihai Chirica, proaspat transferat de la PSD la PNL, a reusit!!!

Tot respectul, pustiule! La 11 luni sa iti iei asa o casoaie nu e putin lucru!

Replica lui Chrica:

“Condamn cu vehemență încercarea unor adversari politici – prin intermediul unor aşa-ziși „jurnaliști” – de a transforma un lucru absolut firesc și legal într-un scandal public al cărui scop nu este doar denigrarea mea, ci și a familiei mele, ceea ce este absolut inacceptabil. Nu am nimic de ascuns și pot da orice explicații oricărui jurnalist al cărui demers este de bună credință și respectă deontologia profesională.

Sumele necesare pentru achiziția unui teren în valoare de 250.000 de euro provin, pe de o parte, din vânzarea unui teren deținut de 11 ani de părinții mei în zona Copou, teren care a fost vândut, urmând procedurile legale, pentru suma de 100.000 de euro. Diferența de bani a fost pusă de familia mea din sumele deținute conform Declarației de Avere din anul 2018 și anii anteriori, declarații care sunt publice și afișate pe site-ul Primăriei Municipiului Iași, în conformitate cu legislația în vigoare.

Achiziția terenului despre care se face vorbire s-a făcut respectându-se toate prevederile legii, întregul proces fiind înregistrat notarial și fiscal.

Proprietarul terenului este fiul meu, Ștefan, iar mama mea nu are alt rol decât cel de tutore, copilul fiind minor.

În prezent, tot în conformitate cu legea, a fost depusă documentația de demolare a imobilului de pe terenul respectiv, deoarece nu prezintă nici siguranța și nici confortul necesare pentru familia mea”, este replica edilului, prin intermediul Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Iași.”

The post Sa ai casa de 250 000 de euro la 11 luni, asta inseamna sa fii fiul lui Chirica! appeared first on Cronici pe bune.

PNL e tot un PSD.

 

 

Chirica era un primar prost, zicea PNL in 2016z Atunci era naspa, voiau sa il dea jos cu furci si topoare. Dadeau dezvaluiri in Presa despre cartiere rezidentiale in care ar fi fost actionar. PNL urla ca se taiau teii. O nebunie! Acum e de-al lor, monser.

 

Ciobanul Ghita, transferat la Telekom, si Chirica de la Iasi, transferat de la comunisti la liberali, sunt dovezile clare ca exista curve peste tot. E suficient sa sara un bordel cu mai multi bani.

The post PNL e tot un PSD. appeared first on Cronici pe bune.

A aparut prima poza din Groapa Marianelor, de la cea mai mare adancime!

„Este formidabil!” ne-a dezvaluit Jac Ivcu Stou, cel care a ajuns cu submarinul punctul din ocean de la cea mai mare adancime.

„Ne-am scufundat dupa niste pregatiri de trei luni de zile. Zi si noapte ne-am pregatit, am luat cele mai bune materiale de pe piata: ceasuri elvetiene pentru submarin, pompe nemtesti, manete americane, guma de mestecat chinezeasca si costume de scafandru norvegiene. Oricum nu se pot folosi costumele ca e presiunea prea mare

In fine… A fost o nebunie care ne-a costat 4 miliarde de euro! Mii de sponsori atrasi, am fost pana si la Imperiul Leilor, dar aia nu au inteles nimic. In cele din urma, am ajuns in Groapa Marianelor, acolo unde un om nici nu visa sa ajunga acum doi ani, la cea mai mare adancime. Am luat pe noi costumele de scafandru, ne-am bagat in clopotele de sticla care regleaza presiunea, facute cu 15 milioane de euro bucata, am inceput sa ne miscam prin zona, cand dintr-odata am auzit:

-Buna ziua! Doriti si punguta?

Ce dracu’ era sa facem? Am luat niste cola si seminte si am plecat. A, am facut si poza asta de mai sus. Nu se vede, dar in spate mai era unu’ la fel.”

The post A aparut prima poza din Groapa Marianelor, de la cea mai mare adancime! appeared first on Cronici pe bune.

Grupul de Whats App al parintilor (23-“in care apare miaua”)

Mama 8: Parerea mea e ca nu e posibil asa ceva!

Mama 1: Ce?

Mama 8: Exercitiul incercuit: “a fatat o mia.”

Tata 2 ( sotul Mamei 1): Asa si?

Mama 8: Cum sa fie mia? Se induc in eroare elevii, nu e corect!

Mama 1: Poate o cheama Mia?

Mama 8: era scrisa cu litera mare. Nu e corect.

Mama 1: Ba e corect, chiar foarte corect.

Mama 8: Cum sa fie, doamna? Mia? Cand spuneti mia?

Mama: Ciocolata e a mia. Era si un cantec.

Tata 2: Ala care dansam la Costinesti haha!

Mama 1: Daaaa!

Tata 9: E alt contextul aici.

Mama 1: Da ca nu mai e ce era constinestiul in context de azi.

Tata 9: La exercitiu ma refer. Si mie mi s-a parut dubios sa fate o mia…

Mama 1: Aaaa acum vad ce prostieee cum sa fate mia? Fata miel puiut sau vitel dar nu mia haha!

Tata 9:… dar e corect.

Tata 2: cum sa fie domnle corect mia ce noi mancam mia de Paste cand mancam ca crestinii masa hai da-o dracu de treaba!

Mama 8: E corect mia???

Tata 9: Da, conform DOOM

Mama 1: nu il stiu dar eu vam zis!

Tata 9: Ce nu stiti?

Mama 1: Pe DOOM.

Tata 9: E un dictionar. Si ce ne-ati zis?!

Mama 1: Ca a mia e corect noi stim din 1991 sau 92 era barbate

Tata 2: am fost la concert cu mama si cu tusa dzeu sa o ierte cred ca 95 ea sa dus in 94. Ceocolata e a mia

Mama 1: Si no dau la nimenea!

Mama 8: Deci e corect “a fatat o mia”?

Tata 9: Da, dar “ceocolata e a mia” nu e corect.

Mama 1: Adica numai a fatat mia e corect si ciocolata mia nu?

Tata 2: Da.

Mama 1: hai ca mam lamurit cu parinti care stiu limba romina. si ne mai miram ca iese mediile care iese.

The post Grupul de Whats App al parintilor (23-“in care apare miaua”) appeared first on Cronici pe bune.

De ce ar merita primarul de aici o pensie sepeciala? Sau orice fel de pensie?

De ce ar merita primarul celor de aici o pensie speciala? De ce ar merita el sa fie primar?

Iar daca iti faci singur drumul, e mai rau!
Cea mai tare stire vine din Preajba, Dolj. Doi tineri au vazut peisajul selenar din fata casei lor. Si pentru ca s-au gandit ei ca nu prea e bine sa dispara cu tot cu masina intr-o groapa, s-au pus pe reparat.
Nu tu bani de la primarie, nu tu fonduri europene, ci din buzunarele lor. Au luat niste caramida si au intarit catastrofa aia, careia oamenii zonei ii spun „drum”. Sunt prin toata tara „sosele” din astea. In unele intra si autobuzul. (vezi Braila)


Credeti ca baietii s-au ales cu aplauzele oamenilor din comuna? Sau macar cu niste multumiri ca au reparat drumul???
Ei! Amandoi au acum dosar PENAL. Risca intre 3 sau 6 luni inchisoare sau amenda. Nu ca a furat milioane ca Vanghelie, nu ca si-a bagat jumatate din judetul Teleorman in buzunarul drept. Nu! Ci pentru ca au vrut si ei, in prostia lor, sa astupe niste gropane pe care nu le astupa nimeni.
Comuna Malu Mare are 92 de kilometri, dintre care doar 2 (DOI) sunt asfaltati.
Pentru ceilalti oameni, de prin comunele romanesti, unde primariile fac stadioane de forbal cu nocturna (vezi Chiajna), dar nu investeste un leu in drumuri: oameni buni, NU VA REPARATI singuri drumurile! Stati cu gropile adanci de doi metri in fata casei si asteptati sa ajunga bunici nepotii vostri ca sa vi le astupe primaria.
Altfel intrati la inchisoare!

Tara de nebuni…

De Silviu Iliuta–cronicipebune

„Toate titlurile bune au fost date”, de  Silviu Iliuta . Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.  Transportul in tara, ORIUNDE, este de doar 5.9 lei.

Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la Complex! Habar nu aveam ce se dă și când. Poate carne, ouă, portocale. Tot ce știam era că urma să vină, de undeva din lungul străzii, o mașină cu ceva de mâncare. Arareori apucam să cumpăr banane verzi. Le înveleam în ziare și le puneam pe șifonier, apoi așteptam zile în șir să se coacă. Le pândeam noaptea să nu dispară. Un copil nebun din vecini avusese proasta idee să îmi spună că maimuţele le fură când te aştepţi mai puţin. Poate că ţi se pare greu de crezut, dar până pe la 7-8 ani am fost convins că bananele nu cresc în bananieri, ci pe șifonierele din Africa. Nu neg….” 

poza: Adevarul

[image error]

The post De ce ar merita primarul de aici o pensie sepeciala? Sau orice fel de pensie? appeared first on Cronici pe bune.

Mirela Vaida zice ca e o tara de manelisti, iar de aia face emisiuni pentru manelisti.

Fiind pedepsit de soarta, care m-a facut mama sa trebuiasca sa vizionez emisiuni cu prosti, din cand in cand sunt nevoit sa ma uit la Mirela Vaida. Pentru cine nu stie cine e, doamna prezinta emisiunea de real succes, cu 2,5 milioane de telespectatori pe minutel, in care ii Antena 1 ii batjocoreste pe neferictii aia doi: Viorel si Vulpita
Si se vaita doamna Vaida ca mizeria aia de emisune a ei pe locul doi in trend pe Youtube.

Se plangea doamna ca pe locul 1 e Salam si ca de e tara plina de prosti (a zis-o mai pe ocolite) ca asculta toti manele. Jos cu incultura, ba! a zis doamna Vaida, dar cu ale sale cuvinte.
Am ramas mut. Parca il vedeam pe Hitler cum il face criminal pe Stalin. Sau invers.
Opriti planeta! Dar dati-i pe astia jos, eu as vrea sa mai raman.

Ps: In postare zice altceva: ca suntem tara de manelisti si va dam manele, ba!

The post Mirela Vaida zice ca e o tara de manelisti, iar de aia face emisiuni pentru manelisti. appeared first on Cronici pe bune.

Cronica unui film pe care nu l-am vazut.

Imi zic mai multi oameni sa scriu despre “prostia aia de film”, “filmu’ ala ce cacat cu Poponet”, Miami Bici.
Bai fratilor, n-o sa fac asta! Din multe motive.
Primul ar fi ca nu cred ca e o prostie. Am vazut numai trailerul, recunosc, dar stiu si ce a mai facut regizorul spaniol si chiar nu cred ca s-ar baga la o mizerie. Omul e bun.
Apoi m-as simti tare prost sa ma iau de un film in care niste oameni si-au bagat banii lor sau au alergat pe la sponsori dupa ei, desi nu aveau nicio speranta de castig. Stiu cat costa un film ca asta, binisor peste un milion de dolari, chiar daca au mai gasit actori moca si locatii pe prietenie. Nu il cunosc pe Maticiuc, n-am avut nicio treaba cu el nicidata, dar cred sincer ca e nebun pentru ca a bagat bani intr-un film din care mai mult ca sigur nu va scoate nici pe jumatate. La cati spectatori sunt la noi, chiar daca bate toate recordurile de audienta din toate timpurile, chiar daca il cumpara Netflix pentru 20 de tari, filmul nu isi scoate banii. Asa cred, poate spun prostii.
In conditiile astea, cum as putea sa ma apuc sa scriu orice despre faptul ca oamenii aia fac ceva, ce vor, cu banii lor?
Nu m-as duce la film. Nu ma injurati pentru asta, dar am o problema cu actoria baiatului de la Bromania. E o chestiune subiectiva, nu va luati dupa mine. Schimb imediat postul cand il vad in reclamele Vodafone si nu cred ca as suporta sa stau doua ora intr-o sala cu el. Dar e pur subiectiva.
Insa recunosc ca mi se pare foarte tare ideea ca oamenii astia incearca sa faca filme comerciale. Sunt peste zece ani de cand nu ma pot uita la filme romanesti, pline de angoase de violuri, de avorturi si de metafore. Valul vechi de filme cu ingineri a fost inlocuit de valul filmelor cu angoase si probleme existentiale. Toti putzoii de 30 de ani au angoase legate de Comunism, desi ei s-au nascut cand intra dozatorul TEC in tara. Nu suntem in stare sa spunem cinematografic o poveste, nici macar la nivelul filmelor americane de serie C, dar ne umplem de premii. Premii si zece spectatori in sala, asta e filmul romanesc. Tot parerea mea.
Iar genul Miami Bici, asumat comercial, bina filmat si fara pretentia de a reforma intelectual planeta, ne lipseste la greu.
Recunosc ca desi nu as merge sa il vad la cinema, v-am spus de ce, o sa cumpar un bilet. Pentru ca sunt chiar de laudat niste oameni care incearca. Nu e putin lucru.

The post Cronica unui film pe care nu l-am vazut. appeared first on Cronici pe bune.

Cele mai tari oferte din magazinele patriei. (212)

O fi si

Daca esti un om intreg la cap, si stiu ca esti, nu ai cum sa ratezi asa ceva! Profita! Numai azi!
 



Ca sa stiti: daca sunteti roman, stati la usa!



Ai 5 ani de experienta la NASA? Ai fost in spatiu de cel putin 3 ori? Vino sa te angajezi la barul lui Gigel! S-ar putea sa treci testul de angajare.
 
Ce mai merge, frate, in tara asta? Nu mai „merge” ele partidele, guvernele, creierele…


Tigaia minune, cu doua oua moi! Daca ii aduci iubitei micul dejun la pat, iar ea asteapta dragoste… nu e foarte folositoare. Dar macar o face sa zambeasca. Daca nu ai bani de tigaie, obtii acelasi efect si daca iti lasi pantalonii sa cada. Poate chiar in hohote mai puternice.

 

TRANSPORT GRATUIT -„Toate titlurile bune au fost date”, de  Silviu Iliuta . Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.  

Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la Complex! Habar nu aveam ce se dă și când. Poate carne, ouă, portocale. Tot ce știam era că urma să vină, de undeva din lungul străzii, o mașină cu ceva de mâncare. Arareori apucam să cumpăr banane verzi. Le înveleam în ziare și le puneam pe șifonier, apoi așteptam zile în șir să se coacă. Le pândeam noaptea să nu dispară. Un copil nebun din vecini avusese proasta idee să îmi spună că maimuţele le fură când te aştepţi mai puţin. Poate că ţi se pare greu de crezut, dar până pe la 7-8 ani am fost convins că bananele nu cresc în bananieri, ci pe șifonierele din Africa. Nu neg….”

 

asta vreun regionaism.

The post Cele mai tari oferte din magazinele patriei. (212) appeared first on Cronici pe bune.

“Draga mea tara, vei muri singura si batrana. Cei care te-au iubit şi pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca la alta.”

Ştefan Moişanu este inginer, absolvent al Facultăţii de Automatizări şi Calculatoare din Iaşi. A avut o afacere in care a angajat peste 120 de oameni. Cu taxe la Stat, cu tot ce trebuie.

Aceasta e scrisoarea sa. Are cativa ani, dar e valabila si azi:

”Nu mai merge. Tot am încercat, am crezut că pot, dar am obosit. Vreau să ne despărţim. Eşti o ţară minunată şi sunt convins că într-o zi vei face un alt cetăţean foarte fericit. (…)

Mai ţii minte când eram student şi mi-am făcut prima firmă? Facturasem şase milioane de lei vechi. Prima mea factură, scrisă pe genunchi la un client care se amuza uitându-se la mine cum încerc să calculez TVA. În două săptămâni mi-ai trimis Garda Financiară care m-a amendat cu 50 de milioane de lei vechi pentru că nu trecusem numărul contractului pe factură. Le-am spus celor de la Gardă că nu am, că abia am facturat şase milioane. Mi-au spus că lasă, ai părinţi, rude, eşti tânăr. (…)

Dar când am hotărât să îmi declar dragostea pentru tine şi să cumpăr cu munca mea o bucată din tine? Când am făcut primul credit să iau un teren, să fac o casă unde să muncesc pentru a prospera ca parte din tine şi unde să mor pentru a mă întoarce în pământul tău. Mai ţii minte cum m-ai batjocorit prin cei de la cadastru care mi-au spus că nu e problema lor că sunt greşite planurile şi că un sfert din teren e în şosea. Pierderea mea, ofranda ta.

Ştii tu oare câte zile am pierdut în templele tale cu ghişee? Am învăţat în ele umilinţa în toate declinările ei şi tot nu am fost demn de tine, tot arogant am rămas.

Ştii tu oare că mi-am petrecut peste 5.000 de ore conducând? Ştii tu că era să mor într-un accident? Şi toate pentru că nu poţi construi drumuri şi căi ferate, ştii doar să le desenezi ca un retardat pe şerveţele.

Am muncit cu bucuria şi energia pe care numai tinereţea ţi le dau, şi pentru că am avut cap şi mâini dibace am produs cât pentru a hrăni cei 121 de fii ai tăi ce mi-au fost angajaţi în anii ăştia. Şi din banii pe care i-am făcut vânzând roadele muncii mele ţi-am pus lunar pe masă o parte frumuşică. I-ai luat de fiecare dată fără măcar să zâmbeşti. (…)

Nu am fost demn nici de oamenii tăi. Oricât am muncit, abia am reuşit să acopăr ţepele pe care mi le-au dat. Pentru că ţi-ai învăţat oamenii ca atunci când sunt furnizori să nu livreze, ca atunci când sunt clienţi să nu plătească, ca atunci când le împrumuţi bani să nu îţi mai răspundă. Şi eu nu pot munci pe cât fură ceilalţi.

Tot ce ţi-am cerut a fost să mă laşi să muncesc şi aş fi împărţit cu tine roadele cu bucurie. (…) Cred că vei muri bătrână şi singură. Cei care te-au iubit şi pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca, iar cei care doar te-au folosit se vor muta la alta când nu vei mai putea să le oferi nimic. Şi mai cred că îţi meriţi soarta“.

The post “Draga mea tara, vei muri singura si batrana. Cei care te-au iubit şi pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca la alta.” appeared first on Cronici pe bune.