Cristina Boncea's Blog, page 40

În numele Tatălui (și al Fiului), recenzie

Tema paternității este puternic abordată în acest scurt volum de memorii, deopotrivă ale autorului, cât și ale tatălui său din perioada războiului. Mi-a amintit de „Dead Dad” a lui Louie Andreson, cu care împărtășește câteva elemente comune. Stilul de scriere a fost suficient de clar, însă trecerile de la perspectiva tatălui la cea a fiului … Citește în continuare În numele Tatălui (și al Fiului), recenzie

Nu vorbește nimeni despre ură

Nu vorbește nimeni despre ură. Nu vorbește nimeni despre demenți, despre cei care nu mai vor să aibă încredere, speranță. Despre cei care își reneagă umanitatea și totuși nu ajung criminali în serie. Nu ajung să fie nimic și nu știu cum să dispară. Eu în asta găsesc frumusețea. Doar astfel de scrieri mă mai … Citește în continuare Nu vorbește nimeni despre ură

Torcătoarea de vise, recenzie

Am început cu această carte scrisă de Patti Smith știind că e doar un mic intro în universul artistic creat de ea. Cu toate acestea, am rămas confuză și „pe dinafară” pe aproape întreg parcursul lecturii care mi-a luat, deloc surprinzător, doar o zi. Am înțeles că micro-romanul sub formă de proză-n versuri se vrea … Citește în continuare Torcătoarea de vise, recenzie

Geniul și zeița, recenzie

Acesta este primul roman scris de Huxley pe care l-am citit și recunosc că sunt puțin dezamăgită. De la bun început, stilul de scriere mi-a adus puțin aminte de Fowles (Mantisa), cât și poate de alți autori neidentificați încă. Cert e că nu mi s-a părut vreo revelație în ceea ce privește originalitatea și cu … Citește în continuare Geniul și zeița, recenzie

Apa neagră, recenzie

Pentru mine este cea de-a doua carte citită de la Joyce Carol Oates și mi-a plăcut chiar mai mult decât prima (Violul). Îmi plac poveștile despre viață, dar și mai mult îmi plac poveștile despre moarte, iar aceasta este una scrisă într-un stil briliant. Personajul principal este Kelly, o tânără de douăzeci și șase de … Citește în continuare Apa neagră, recenzie

9 povestiri, recenzie

Încă o dată mi-a fost confirmat faptul că Salinger este unul dintre autorii mei preferați și unul dintre cei mai geniali pe care i-am citit vreodată. Am aflat pe parcurs cât de strâns legate sunt povestirile lui de viața sa personală, așa că am citit în paralel vreo o sută de pagini din biografia scrisă … Citește în continuare 9 povestiri, recenzie

The tobacconist, recenzie

Titlul cărții ar putea fi tradus drept „Tutungiul„, iar cumva asta explică o mare parte din subiectul tratat de Seethaler. Povestea a fost simpatică, însă lectura mi-a luat mult mai mult timp decât ar fi meritat o astfel de carte, după gustul meu. În ultimii ani am tot evitat cărțile despre holocaust sau războaie fiindcă … Citește în continuare The tobacconist, recenzie

Paradisurile artificiale, recenzie

„Cei care caută paradisul își construiesc infernul” ne spune Charles Baudelaire la sfârșit, ca o concluzie a acestui volum în care a încercat să ne arate efectele consumului de opiu. Cea mai mare parte a cărții este un comentariu la „Confesiunile unui opioman englez” scrisă de Thomas de Quincey, însă mai există și câteva alte … Citește în continuare Paradisurile artificiale, recenzie

Acolo unde cântă racii, recenzie

Deși mi-a luat mai mult de două săptămâni să citesc această carte și uneori parcursul mi s-a părut a fi anevoios, nu regret nicio secundă că am dus la bun sfârșit lectura. Acolo unde cântă racii este unul dintre romanele care demonstrează că merită să aloci mai mult timp unul volum gros, căci farmecul nu … Citește în continuare Acolo unde cântă racii, recenzie

Fight Club, recenzie

Mi-am dorit așa de mult să ofer un rating maxim acestei cărți și eram sigură că o să fac asta până să citesc ultimele pagini, care mi-au distrus cumva iluzia perspectivei pe care mi-o creasem asupra personajelor, provocându-mi confuzie. Avem trei personaje principale: naratorul, Tyler și Marla, să zicem. Naratorul e un bărbat american nemulțumit … Citește în continuare Fight Club, recenzie