Ioan-Florin Florescu's Blog, page 10

Dumnezeu care ne înșeală așteptările (sau ora noastră din Grădina Ghetsimani)

De ce cred că este importantă această discuție, un pic mai lungă decât scriu de obicei (dar puteți lăsa deoparte notele) și poate prea sofisticată pentru un simplu articol de blog? Pentru că la sfârșitul ei veți afla ceea ce bănuim mereu dar nu îndrăznim să ne spunem în față: Dumnezeu în care ne punem […]

trenuri

I-am zis agentului, n-o iau dom’le, e prea aproape de gară, el tot insista, e curată, domnișoară, doar să-i dați un var, blocul e bun, n-o iau, zic, nu vreau să mai aud de trenuri, și el zice, poate într-o zi o să faceți naveta, n-o iau și gata, ce era să-i spun, că m-a […]

păcatele victimelor și virtuțile supraviețuitorilor

Citesc pe pagina de facebook a unui preot român, urmărită de zeci de mii de oameni, un involuntar și cinic bilanț al dragostei lui Dumnezeu în vreme de pandemie: „În restul Europei au fost mult mai multe îmbolnăviri, mult mai multe morți raportat la numărul de locuitori decât în țara noastră. Dumnezeu ne iubește! Ne-a […]

scurtă notă despre hidrodinamica Iordanului la Bobotează

Botezul Domnului în Iordan a fost ca a doua facere a lumii: din nou apă și „întuneric deasupra adâncului” așteptând venirea Luminii (dar acum altfel de întuneric era), din nou Duhul lui Dumnezeu care plutește deasupra apei, din nou Cuvântul Tatălui, din nou îngeri care stau de față la această înnoire a lumii ca la […]

ce ne-au lăsat magii la trecerea lor prin limba română

„Moțoace, vâlva lumii e râu cu nalte maluri…” (Alecsandri, Despot-Vodă) Până prin prima parte a secolului 17 se pare că nu văzuse nimeni „magi” prin limba română. Termenul apare în Noul Testament de la Bălgrad (1648), „maghi”, glosat „filosofi” și „gâcitori”, semn că era încă un neologism. Interesant că în aceeași ediție magii sunt desemnați […]

emanuel și magul

De douăzeci de ani sunt preot și în viața mea n-am mers de Crăciun sau de Bobotează din ușă în ușă pe la necunoscuți, așteptând să-mi deschidă. Nu c-ar fi fost sub demnitatea mea, căci la păcatele mele deja mi-am pierdut-o și trebuie să primesc ca tâlharul „cele cuvenite după faptele mele” (Luca 23,41), dar […]

o crimă care încă nu s-a sfârșit

În imnul despre uciderea pruncilor din Bethleem, Sfântul Roman Melodul are o scenă de forța unei capodopere: pruncii sunt decapitați la pieptul mamelor lor, dintr-o singură lovitură, în timp ce încă sug, încât capetele le rămân atârnate de sâni, cu dinții încleștați de sfârcuri, făcând durerea femeilor „îndoită și de nesuportat”. În colecția de artă […]