Bășica Lumii și a ne’Lumii Quotes

“pesemne că e trei ori patru dimineața în Lume și în ne’Lume, când totul e atât de tăcut, încât îți auzi cele mai tainice gânduri, pe care e mai bine, mereu mai bine și mai înțelept, să nu le știi.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“Sfântul pricepu astfel că în golurile limbii, acolo, între o literă și alta, între un sunet și altul, în liniște, sunt lumi întregi, vaste peisaje irigate de râurile nerostitului, lumi împăturite-n lumi, lăsate să dospească în ignoranța omului care crede că, atunci când tace, vorbele nu se urnesc.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“Vru să meargă la ea și să-i spună ceva, poate chiar s-o ia în brațe, dar nu o făcu, știind că era zadarnic, căci oamenii sunt insule pustii, îndepărtate unele de celălalte într-un ocean al deznădejdii.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“o celulă de cercetare condusă de profesorul Racell analizează posibila legătură dintre dispariția uneia dintre Lumile Apuse (Gaia) și un mitogen deosebit de puternic al acelei lumi în care un zeu totalitar și-a trimis fiul în acea lume, supunându-l unor chinuri infernale, pentru izbăvirea poporului gaiez.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“Au povestitorii grijă să le ciopârțească rămășițele ca să nu le vadă ne’Omul de rând, zise Hiran Sak. Uneori le mai scapă câte unul și, de-l vede ne’Omul obișnuit, naște mituri și istorii din ce în ce mai smintite. E în stare să clădească temple, credințe, cetăți întregi pe asemenea scorneli. Dar află tu că și povestitorii îi lasă, că, cu cât sunt mai multe povești pe lume, cu atât îi e mai greu ne’Omului să afle ce-i plăsmuire și ce-i aievea. Însă mai tot ce au e plăsmuire.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“viață la care ne’Omul ține atât de mult, deși nu-i servește la nimic; e doar un ghem putred de întrebări fără răspuns.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“toate lucrurile păreau a merge spre bine și unde tot răul părea să fi fost uitat, deși oricine e zdravăn la minte știe că răul nu se poate uita, ci doar zace pe o insulă pustie a ființei, unde îi este permis să incendieze păduri în voie.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“iar omul cel nou fu năpădit de o cumplită tristețe, gândindu-se la moartea murind în clipa vieții, la întreaga goană de forțe sleitoare ale morții în goana de a-și recâștiga pierdutul, și bucurându-se doar la gândul că, fie ce-o fi, dreptatea se împlinește la capătul vieții omului și moartea își e redată sieși.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“căci niciodată o poveste nu stă locului, ci se pornește într-o lume și se isprăvește în alta, așa cum, atunci când e povestită, se naște în gura unuia și moare în inima altuia, iar unul fără celălalt n-are noimă, că povestea ar sta ciuntită și de neînțeles, așa cum o lume fără cealaltă nu se poate.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“În acea clipă viața s-a frânt în Bartholomeus și la fiecare pas făcut de atunci așchiile vieții îl înțepau peste tot pe dinăuntru și durerea era cruntă.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii

“când iubești și suferi și parcă n-ai mai iubi ca să nu mai suferi, dar tot iubești că trebuie, om ori ne’Om, să simți și tu ceva.”
― Flavius Ardelean, Bășica Lumii și a ne’Lumii