Douăzeci de ani în România Quotes

“Îmi aduc aminte ce uluită am fost la prima nuntă țărănească la care am luat parte când am văzut-o pe mireasă radicand ușor mâna soțului la sfârșitul slujbei și sărutând-o. Se vedea treaba că sufragetele nu-și propagaseră încă teoriile prin România.”
― Maude Rea Parkinson, Douăzeci de ani în România: 1889–1911

“Despre București se spune că ar fi un oraș cu o stradă, o biserică și o idee. Aforismul este, pe undeva, justificat, căci practic Calea Victoriei e tot orașul, Biserica Ortodoxă nu are eretici, iar ideea princiaplă este cheltuitul banilor”
― Maude Rea Parkinson, Douăzeci de ani în România: 1889–1911

“Bucureștiul este așezat într-o câmpie mlăștinoasă, motiv pentru care malaria îi afectează frecvent atât pe locuitorii săi, cât și pe străini. Este un oraș construit alandala pe râul Dâmbovița. Când am ajuns prima oară acolo, orașul era foarte prost pavat cu pietre neregulate și era de-a dreptul neplăcut să circuli pe Calea Victoriei, căci zgomotul continuu făcut de roți pe aceste pietre împiedica orice încercare de conversație. Toate acestea s-au schimbat când s-a introdus pavajul de lemn.”
― Maude Rea Parkinson, Douăzeci de ani în România: 1889–1911

“Când am ajuns la granița cu România, m-a cuprins, pentru prima oară, o oarecare îngrijorare. Era dimineață (devreme, când te părăsește curajul, iar mulțimile de făpturi ciudate din gară, înveșmântate în piei de oaie, îmi păreau venite dintr-o altă lume, una de mult apusă.”
― Maude Rea Parkinson, Douăzeci de ani în România: 1889–1911

“Recunosc cu mâna pe inimă că fascinața celor O Mie și Una de Nopți îmi luase în stăpânire toate gândurile și ideile despre România. Poate că nici nu eram atât de departe de realitate.”
― Maude Rea Parkinson, Douăzeci de ani în România: 1889–1911

“Cum bine se știe, holera nu a fost complet eradicată în Rusia. Bineînțeles că românii sunt mereu în alertă maximă ca nu cumva îngrozitoarea epidemie să intre și în țara lor si, datorită aranjamentelor excelente de la diferitele puncte de trecere a frontierei, holera n-a reușit să treacă de această parte.”
― Maude Rea Parkinson, Douăzeci de ani în România: 1889–1911