Matei și oglinzile fermecate Quotes

“Ogli zâmbea ca și cum ar fi fost foarte mulțumit. Apoi bătu scurt din palme, doar o dată, și imediat tot ce era împrejurul lor dispăru într-o ceață albă, strălucitoare. Și iarbă, și nefrici, și crater, absolut toate se topiră în ceața di care bătrânul rupea tacticos fâșie după fâșie, adunându-le ghemotoc între palme. Când ghemotocul se făcu aproape cât o minge, începu să bolborosească monoton un descântec, până când acesta se transformă într-o oglindă la fel ca aceea prin care trecuse în ținutul nefricilor.
- Aa, spuse băiatul vesel, știu ce faci. Mă duci acasă, nu?
- Dacă asta îți dorești...
- Păi. ce altceva! Nu-mi mai este frică de Narcis, chiar deloc, și poot, se înfoie el, orice! Mă crezi?
- Hmm, căzu bătrânul pe gânduri, să vedem... Când vremea-i rea și bate vântul tare, poți sta drept?”
― Corina Militaru, Matei și oglinzile fermecate