Abis Quotes

“O colivie se afla la umbra câtorva plante decorative în ghivece mari. Gaiţa
albastră ţopăia de colo‑colo, aripa stângă atârnându‑i inertă.
– Bună, Julieta. Ce mai faci? spuse Alex pe un ton blând. Pasărea îşi înclină capul într‑o parte şi emise un sunet ascuţit, studiindu‑l cu interes.
– Tu chiar te aştepţi să‑ţi răspundă? întrebă Alina pe un ton amuzat.
– Numai dacă ştiu cum să vorbesc cu ea. Doar ai văzut că mi‑a răspuns. Şi m‑a întrebat cine e gagica mişto.
– Zău? Şi tu ce i‑ai răspuns?
– Că e tipa despre care‑i povestesc mereu. Să ştii că vorbim foarte des despre tine.
– Ca să vezi, zâmbi Alina cu răceală. Şi ce‑i spui despre mine?
– Că şi tu ţi‑ai frânt aripile, dar că o să zbori din nou într‑o bună zi.”
― Monica Ramirez, Abis

“– Tu eşti singurul om din lumea asta pe care‑l mai consider un prieten, spuse pe un ton grav.
– Sunt onorat, se înclină Jason uşor.
– Ce crezi că spune asta despre mine?
– Că ai gusturi impecabile.
Alina chicoti uşor, dar sunetul păru cumva fabricat.”
― Monica Ramirez, Abis

“Am auzit că te oferi voluntar non‑stop. Ce‑i cu tine?
Alina oftă exasperată.
–Şi tu spune‑mi un singur lucru, Ford. De ce e toată lumea brusc atât de interesată ce fac eu cu viaţa mea?
–Pentru că atunci când o iei pe arătură, oamenii încep să observe. Mai ales ăia care‑ţi sunt prieteni şi ţin la tine.”
― Monica Ramirez, Abis

“...Am auzit că te oferi voluntar non‑stop. Ce‑i cu tine?
Alina oftă exasperată.
–Şi tu spune‑mi un singur lucru, Ford. De ce e toată lumea brusc atât de interesată ce fac eu cu viaţa mea?
–Pentru că atunci când o iei pe arătură, oamenii încep să observe. Mai ales ăia care‑ţi sunt prieteni şi ţin la tine.”
― Monica Ramirez, Abis

“În ciuda faptului că nu mai avea decât cenuşă în loc de inimă, era convins
că iubirea ei fusese pură şi adevărată. Şi atunci de ce îl uitase? De ce credea acum că e îndrăgostită de alt bărbat?”
― Monica Ramirez, Abis

“Bătălia dinlăuntrul ei continua, iar el avea nevoie să se gândească şi să‑şi pună ordine în gânduri. Nu avea voie să renunţe până când n‑o privea în ochi, regăsind‑o pe femeia pe care o iubea. Trebuia s‑o ajute să‑şi învingă demonii...”
― Monica Ramirez, Abis

“Nu simt nicio emoţie, nu am nici măcar o urmă vagă de sentiment. Ceva a murit... ceva în adâncul sufletului meu s-a stins precum o lumânare în ploaie.”
― Monica Ramirez, Abis

“Nu‑mi amintesc cum eram înainte, dar acum ştiu că mi‑e frică de întuneric. Dacă mă antrenez, ori dacă muncesc, pot ţine întunericul la distanţă. Dar când nu am nimic de făcut, falsa fericire se topeşte precum gheaţa la soare, lăsând loc liber umbrelor care mă bântuie. Negura adâncă a disperării ameninţă să mă învăluie cu totul. Aşa că nu mă pot opri din antrenament, ori muncă, de frică să nu dispar cu totul în întuneric.”
― Monica Ramirez, Abis