Poemele luminii Quotes

“Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?”
― Lucian Blaga, Poemele luminii

“Liniste

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
cum se izbesc de geamuri razele de lună.

În piept
mi s-a trezit un glas străin
şi-un cântec cânta-n mine-un dor
ce nu-i al meu.

Se spune că strămoşii cari au murit fără de vreme,
cu sânge tânăr înca-n vine,
cu patimi mari în sânge,
cu soare viu în patimi,
vin,
vin sa-şi trăiasca mai departe
în noi
viaţa netrăita.

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
cum se izbesc de geamuri razele de lună.

O, cine ştie - suflete,-n ce piept îţi vei cânta
şi tu odată peste veacuri
pe coarde dulci de linişte,
pe harfă de-ntuneric - dorul sugrumat
şi frânta bucurie de viaţă? Cine ştie?
Cine ştie?

(1919)”
― Lucian Blaga, Poemele luminii

“Pribeag cum sunt,
mă simt azi cel mai singuratic suflet,
şi străbătut de-avânt alerg, dar nu ştiu - unde.
Un singur rând mi-e rază şi putere:
o, stelelor nici voi n-aveţi
în drumul vostru nici o ţintă,
dar poate tocmai de aceea cuceriţi nemărginirea.”
― Lucian Blaga, Poemele luminii

“De unde-şi are raiul -
lumina? - Ştiu: îl luminează iadul
cu flăcările lui!”
― Lucian Blaga, Poemele luminii

“C-un zâmbet îndrăzneţ privesc în mine
şi inima
mi-o prind de mână. Tremurând
îmi strâng comoara la ureche şi ascult.

Imi pare
că ţin în mâini o scoică,
în care
prelung şi neînţeles
răsună zvonul unei mări necunoscute.

O, voi ajunge, voi ajunge
vreodat’ pe malul acelei mări,
pe care azi
o simt,
dar nu o văd ?”
― Lucian Blaga, Poemele luminii

“There is so much silence all around
that I think I can hear
moonlight crashing against the
windows.

A foreign voice
awakes inside my breast,
singing a longing which is not my
own.

They say that ancestors, who died
before their time,
with young blood in their veins,
with great passions in their blood,
with living sun in passions,
return,
return to live
inside us
their unspent lives.

There is so much silence all around
that I think I can hear
moonlight crashing against the
windows.

Oh, who knows, my soul -in whose
breast you too will sing, in centur-
ies to come,
on sweet strings of silence
on a harp of darkness,
your smothered longing and your
broken joy of life? Who knows?
Who knows?”
― Lucian Blaga, Poems of Light

“picuri de lumină
şi stropi de pace --cad necontenit
din cer
şi împietresc -- în mine. Stalactita”
― Lucian Blaga, Poemele luminii

“Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.”
― Lucian Blaga, Poemele luminii

“În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn
cum bate ca o inimă un clopot
şi-n zvonuri dulci
îmi pare
că stropi de linişte îmi curg prin vine, nu de sânge.

Gorunule din margine de codru,
de ce mă-nvinge
cu aripi moi atâta pace
când zac în umbra ta
şi mă dezmierzi cu frunza-ţi jucăuşă?

O, cine ştie? - Poate că
din trunchiul tău îmi vor ciopli
nu peste mult sicriul,
şi liniştea
ce voi gusta-o între scândurile lui
o simt pesemne de acum:
o simt cum frunza ta mi-o picură în suflet -
şi mut
ascult cum creşte-n trupul tău sicriul,
sicriul meu,
cu fiecare clipă care trece,
gorunule din margine de codru.”
― Lucian Blaga, Poemele luminii

“C-un zambet indraznet privesc in mine
si inima
moi prind de mina. Tremerand
imi strang comoara la ureche si sscult.

Imi pare
ca tin in maini o scoica,
in care
prelung si neinteles
rasuna zvonul unei mari necunoscute.

O, voi ajunge, voi ajunge
vreodat� pe maulul acelei mari,
pe care azi
o simt,
dar nu o vad ?”
― Lucian Blaga, Poemele luminii