Rares Calancea’s Reviews > Însemnări din subterană > Status Update

Nouă pină și oameni ne e greu să fim - oameni cu trup propriu și sînge, adevărat; ne e rușine de asta, socotim că-i un lucru de ocară și ne tot încăpăținăm să fim un fel de oameni universali, ceva ce încă nu s-a pomenit. Sintem născuți morți, de fapt de mult nu ne mai naştem din părinți vii și asta ne place din ce în ce mai mult…Curand vom scorni o modalitate de a ne naște cumva din idee

Lăsați-ne singuri, fără să avem cartea la în-demină și ne vom incurca imediat, ne vom pierde - nu vom ști la ce să aderăm, la ce să ne conformăm; nu vom ști ce să iubim și ce să urim, ce sa stimăm și ce să disprețuim.

Pai jignirea e un fel de purificare; e conștiința cea mai usturătoare și mai dure-roasă! Chiar mîine i-aș întina sufletul cu ființa mea și i-aş istovi inima. Pe cind jignirea nu va mai muri de-acum niciodată în ființa ei și, oricit de abjectă ar fi mocirla care o aşteaptă, jignirea o va înălța și o va purifica... prin ura... hm... poate, și prin iertare...

Nici în visele mele din subterană nu-mi imaginam altfel dragostea, aceasta era pentru mine ca o luptă, o începeam întotdeauna cu ură și sfirşeam cu victoria mea morală, după care habar n-aveam ce să fac cu persoana cucerită.

In primul rînd, n-o mai puteam îndrăgi, deoa-rece, repet, pentru mine a iubi înseamnă să tiranizez și să domin moral. Toată viața nici măcar nu mi-am putut imagina altfel de dragoste și am ajuns pînă acolo, încît acum mă gindesc uneori că dragostea constă tocmai în dreptul de a-l tiraniza pe cel pe care il iubești, drept pe care chiar el ți-l dăruiește de bunăvoie.

In primul rînd, n-o mai puteam îndrăgi, deoa-rece, repet, pentru mine a iubi înseamnă să tiranizez și să domin moral. Toată viața nici măcar nu mi-am putut imagina altfel de dragoste și am ajuns pînă acolo, încît acum mă gindesc uneori că dragostea constă tocmai în dreptul de a-l tiraniza pe cel pe care il iubești, drept pe care chiar el ți-l dăruiește de bunăvoie.

Ce-i drept, dragostea din primele luni de căsătorie trece, însă vine în urma ei altă dragoste, mai bună. Cei doi își contopesc inimile, toate treburile le orinduiesc împreună; n-au secrete unul față de altul.

orice s-ar întimpla între cei doi. Așa e mai sfintă, mai bună. Așa se stimează mai mult unul pe celălalt și pe stimă multe se întemeiază. Și dacă a existat dragostea, dacă s-au cununat din dragoste, de ce dragostea ar trece? Oare chiar nu poate fi păstrată? Rare sînt cazurile cind nu poate fi păstrată. Și dacă ai norocul de un soț bun și cinstit, cum să lași dragostea să treacă?

Și nimeni, nimeni n-are voie să știe ce se întîmplă între bărbat și femeie, dacă ei se iubesc. Și orice ceartă s-ar porni între dînșii, nici măcar pe mama vreunuia dintre ei nu trebuie s-o ia de judecător și să-i povestească ceva despre celălalt. Ei singuri își sînt judecători. Dragostea e o taină dumnezeiască și trebuie ferită de toți ochii străini,