Status Updates From Zenobia

<3

te iubesc neînchipuit de mult si e cald in carpele noastre

reading slump fr fr

nimic nu are sens într-un mod plin de sens, oau

ahhhhhhhh

cox...

ce pula mea se ntampla coaie

DRAGOS CAMEO???

,,dusmanul meu personal Johann Wolfgang Goethe" ayo bro got beef mit goethe

lemnul putred... cadavrul unui cadavru
HE DIDNT HAVE ANY BUSINESS GOING THAT HARD

as vrea sa ma intalnesc si eu cu dumnezeu la malul unei ape, sa i dau cativa bani si dupa sa mi spuna ca l cheama irina

Ultima întâlnire a lui Dante cu Beatrice pe o ceașcă de cafea fabricată în Suedia

vroia să mă întristeze să mor de rușine cu pălăria mea cu tot

să o cheme cum o vrea!!!

,,De fapt, Zenobia susține că tot ce fac e foarte important și se necăjește de câte ori îmi pierd încrederea în mine; ea e convinsă că drumul vieții mele îmi cere să mă mișc, orice s-ar întâmpla, numai pe el și că, de-a lungul lui, în orice clipă, se află lucrul către care mă îndrept, chiar dacă uneori îl uit sau îl ignor."

,,Odată, pe câmp, deasupra digului proaspăt consolidat după ultimele inundații, era un cer dușmănos, totul în jurul meu era dușmănos, vrăbiile și ciulinii încercau să-mi zgârie ochii, nu mă iubea nimeni, mă aflam într-un cerc de ostilitate dezlănțuită, acolo, în locul acela pustiu, și vântul îmi vâjâia pe la urechi, aveam nevoie de cineva, neapărată nevoie, ca să scap, să ies din cerc [...]"

wtf

I am sure this book was better suited for 15 y/o, when I was a bit more dreamy and whimsical and when it was easier to find the usual constructs as we know them.

Just vibes.

citesc, citesc, înghit fiecare cuvânt
apoi recitesc cu pasiune ținând strâns creionul în mână…de frică să nu-l pierd

presimt o capodoperă

I really am too dumb and impatient for this book

I'm understanding less and less of what's happening but I'm too devoted to finish it

"Tu, bondarule", i-am spus, "nu vezi că în fața ta e un geam și că din cauza lui drumul pe care îl crezi liber e numai o iluzie? Pentru că vezi prin el, nu poți să vezi. Simplitatea erorii te împiedică și te doboară la pământ. Așa pățim și noi: ne poticnim, orbiți de aparențe."

" 3.Pe când scriu,pentru că s-ar părea că scriu,regret că nu aveți în față hârtiile pe care sunt înghesuite rândurile acestea de cerneală;dacă le-ați avea,dacă ați închide ochii și v-ați trece ușor vârfurile degetelor peste ploaia de litere negre,sunt sigur că ați vedea odaia domnului Sima cu masa de sub fereastra care dă spre mlaștini și cu mortul ei; "

,, Fiecare poarta cu sine un neadevar menit sa-i desluseasca miscarea incalcita a lumii sublunare. Acesta se numeste adevar si tine pana cand apare altul. Destinul sau pare a fi ciocnirea, rand pe rand, atat ce adevarurile agresive ale celorlalti, luati in parte, cat si cu adevarul depresiv al tuturor, luati laolalta."

,,Imi e nespus de greu sa o situez pe Zenobia in cadrul ei real, nu pentru ca n-as vrea, ci pentru ca de prea multe ori cuvintele ei intuneca ceea ce vor sa spuna."

"Am sa viermuiesc singur, am sa umblu in lume razna prin lume, ca un sicriu purtând în mine imaginea ei aproape lesinata"

Cartea asta ma chinuie si ma frustreaza. In mod normal n-as fi trecut de 10-15%

A few leaves stretched out to caress me, the poplars came closer and with them the acacia. They stuck to me, covering me. It was getting dark, but I could make out in detail every little branch, every leaf, every vein, I even saw the reddish-yellow spots on the few leaves of the walnut tree that had forgotten to fall off in winter. I floated in that halo, the treetops had covered the whole horizon, I felt good there.