Fragment dintr-un roman în lucru

Eram în
gimnaziu când tata mi-a arătat o casă pe o străduţă liniştită care dădea spre
parcul Cișmigiu. Mi-a spus că fusese casa bunicilor, în care crescuse mama. Am
privit-o atent în timp ce ne apropiam, cu o curiozitate pe care aș fi vrut-o
detașată, dar care se transforma pe nesimțite, ca de fiecare dată când vorbeam
despre bunici, într-o neliniște ciudată. Silueta albă a casei, desenată pe