Agitaţie mare
E agitaţie mare în viaţa mea în ultima vreme. Mă culc devreme şi mă scol şi mai devreme. Acum, de exemplu, e 4:23 dimineaţa şi sunt treaz ca un cuc. Dar mi s-au întâmplat o sumedenie de lucruri bune în ultima vreme.
Am fost la Bucureşti la Colegiul Psihologilor şi în vreo două-trei săptămâni ar trebui să primesc actele de psiholog. Odată primite intru sub supervizare clinică iar din Ianuarie lucrez la o clinică pivată aici în Oradea. Tot în paralel am început un curs de doi ani de expertiză psihologică. E interesant dar obositor. Cursurile se ţin în weekenduri iar weekedul care vine am curs de la 8 dimineaţa până la 17.00, sâmbăta şi duminica. Dar odată terminat cursul voi putea lucra în domeniu expertizei psihologice, ceea ce înseamnă că mă va putea chema instanţa ca expert psiholog în cauze civile şi penale.
Tot la Bucureşti am avut şi lansare de carte pentru ”Pangeea, toamna”. Am fost la târgul de carte de la Romexpo unde l-am văzut pe Cărtărescu live. Tot acolo m-am întâlnit şi cu orădeni – poetul Miki Vieru şi criticul literar Marius Miheţ. Au venit să mă viziteze autoarea Lavinia Călina, Yuki Black, Ştefan Bolea şi doi oameni pe care-i ştiu de mai multă vreme din online – Gabi Udrescu şi Ovidiu D. Niţan. Ultimului îi sunt îndatorat că a stat cu mine în ultima zi şi mi-a ţinut companie în ultimele mele ore prin Bucureşti. Mulţumiri şi lui Andrei Mazilu şi editoarei mele Andreea Sterea care m-au cazat şi au avut grjă de mine. Mi-a luat Andrei o cafea de am zis că mă mut în capitală fie şi numai pentru ea.
Am dat vreo 30-40 de autografe, atât cât m-a prins lumea la stand, că aveam tendinţa să o iau hai-hui prin Gaudeamus şi să mă zgâiesc la cărţi ori să merg să fumez. Bucureştiul e mult prea mare pentru mine şi nu cred că aş putea trăi vreodată acolo. Şi toţi şoferii sunt cazuri patologice care izbesc cu pumnii în volane şi claxonează şi îşi apropie maşina ameninţător de capota ta.
Pe tren am mers la cuşetă şi am nimerit cu un norvegian căruia îi puţeau picioarele îngrozitor. Era conductor de tren în Oslo şi îmi arăta obsesiv toate locomotivele pe care le vedea. La venire am mers cu un tip tânăr, fumător şi el, şi făceam cu rândul la geam în cuşetă pe la 2 dimineaţa să fumăm pe ascuns, cât să nu ne prindă controlorul. Trenurile din România miros a urină şi la clasa I iar perna era pătată de zici că s-a scus rugina din capul cuiva în somn.
La facultate ritmul se înteţeşte. Alaltăieri am avut de susţinut o prezentare acompaniată de lucrare (textul îl găsiţi aici). Am publicat două texte în nişte reviste ale universităţii şi pe baza lor şi a cărţilor publicate în 2015 aplic pentru o bursă pentru merite deosebite în domeniul ştiinţific şi artistic. Alaltăieri am aflat că am luat şi bursă de studiu din care numai bine îmi plătesc încă o rată din cursul de expertiză psihologică. Mai am o prezentare de făcut şi vreo două lucrări de şlefuit şi am cam terminat cu temele de casă. Se apropie sesiunea şi nu mi-e dor deloc de haosul ce urmează.
În săptămânile care urmează încep să fac voluntariat la Penitenciarul Oradea. Cel mai probabil voi avea grupa mea de deţinuţi de la regim semi-deschis şi voi lucra cu ei pe probleme de agresivitate. Mă fascinează sistemul penitenciar şi tot ceea ce ţine de încarcerare. Îmi place ideea de microcosmos cu propriile lui reguli şi de-abia aştept să lucrez acolo.
M-am implicat şi într-un proiect cu fonduri europene, într-altul cu fonduri comunitare. Îmi iese şi al cincilea roman peste vreo două-trei luni aşa că trebuie să iau manuscrisul la periat. Sunt şanse mari să îl văd în tiraj de peste 700 de exemplare la Crux Publishing şi să organizez aici nişte concursuri.
Am citit nişte Deadpool zilele astea, am recitit ”Străinul” lui Camus şi uitasem de stilul lui minimalist. O analiză psihologică a eroului principal o găsiţi aici. Mai am de terminat ”The Bell Jar” de Sylvia Plath şi o carte de sociologie. Mă apuc şi de Salinger zilele astea, trec prin William Golding şi sper să poposesc prin ”Crimă şi pedeapsă” din nou pe undeva pe la Crăciun.
Am scris nişte articole pe Psihoradea în ultima vreme şi urmează altele în zilele care stau să vină. Tot în curând voi avea propria mea rubrică înt-un săptămânal din Oradea, un fel de rubrică a psihologului în care voi scrie texte despre tulburări şi afecţiuni mentale.
Mi s-a stricat uşa de la intrare, s-a rupt cheia în broască de a trebuit scoasă cu totul din ţâţâni şi am stat vreo trei ore fără uşă la casă, cu frigul de noiembrie zburdând liber prin casă, până ce lăcătuşul şi ajutorul lui mi-au adus uşa înapoi cu yală nouă şi un nou set de chei. Mi-a murit o vecină care îmi era tare simpatică şi a cărei înmormântare m-a întristat oarecum.
Şi m-am logodit. Am ezitat să scriu asta aici pentru că nu obişnuiesc să dau detalii legate de viaţa mea personală pe blog. Dar m-am logodit acum vreo trei săptămâni şi facem nunta cândva anul viitor. So yeah – I have been really busy lately.
Urmează să susţin câteva prezentări. Sper să pot face rost de nişte fonduri să suplimentez cu RAM staţiile PC din laboratorul de experimentală al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din Oradea; văd cum rezolv zilele astea. În plus, le-am promis doamnelor de la secretariat că merg şi le reinstalez câteva PC-uri; să văd cum am vreme şi de chestia asta, că au fost foarte drăguţe cu mine în aceşti trei ani şi ceva. Deea vorbeşte despre o ediţie nouă ”Recolta roşie”, eu bat mai mult spre o reeditare a ”Fabricii de furnici”. În curând trebuie să fac lansare pentru ”Pangeea, toamna” şi în Oradea. Aştept recenzii la ea şi la ”Soldaţi ai terebentinei” de la nişte oameni faini care m-au vizitat la târgul de carte. Apropos de asta – nu credeam să am deja fani de-ăia die-hard care-şi pierd suflul când dau mâna cu mine, dar am văzut-o şi pe asta. Mulţi oameni au venit acolo special ca să mă cunoască ori să caute cărţile mele, ceea ce a fost uimitor pentru mine.
Şi am doi clienţi care numai nu dau semne de viaţă şi despre care cred că nu mai aud până după Crăciun. Am făcut pe translatorul pentru o psiholoagă din SUA pe nume Ann Vernon, vreme de trei zile. Am citit nişte studii interesante de psihologie, am discutat pe mail cu un psiholog australian, am ratat la sprânceană o conferinţă naţională de psihologie dar merg la o alta în iunie, la Bucureşti. Mă voi ocupa pe viitor de site-ul Institutului de Psihologie Judiciară din România şi plănuiesc să devin şi eu membru. Mă gândesc să mă înscriu în Uniunea Scriitorilor din România dar nu-s încă 100% convins. Şi în prezent lucrez la un nou manuscris, adunând materiale şi tot trăgând de timp. Poate prin preajma sărbătorilor de iarnă mai am vreme să scriu vreo două capitole.
Şi am dat drumul pe Facebook la oameni noi. Dacă până acum nu acceptam nici un friend request, acum accept cam pe oricine. Drept urmare wall-ul meu arată ca un pom de Crăciun, cu pisici şi citate şi Arsenie Boca şi mă întreb dacă să continui aşa. Dar am cunoscut astfel şi oameni interesanţi, aşa că mai stau o vreme până ce încep să filtrez lumea.
Am fost la Gala Premiilor Bihoreanul zilele trecute, că primisesem o invitaţie, şi nişte jurnalişti cu care am lucrat m-au întrebat de opencube şi de ce nu mai scrie Manowar pe-acolo. Şi pe la Gaudeamus – parcă – m-a abordat cineva cu acelaşi subiect.
Am o şedinţă cu cei de la clinica privată miercuri şi un server OpenVPN/GNU Health de făcut cândva săptămâna viitoare. Am nişte texte de scris, cărţi de citit, studii de parcurs şi scris. Mi s-a făcut poftă de un experiment aşa că s-ar putea să mă apuc de un studiu nou, poate reuşesc să-l public şi pe acesta. Am discutat face-to-face cu o autoare din Oradea care voia să-mi ceară nişte sfaturi legate de unde să publice un manuscris, am cunoscut psihologi, scriitori, am stat la o cafea cu Miki Vieru care mi-a depănat amintiri, am stat la o bere cu Florin Pîtea care-şi lansase o carte la Crux Publishing.
Şi toate cele de mai sus s-au întâmplat cam în ultimele 4-5 săptămâni. So yeah – agitaţie mare în ultima vreme. Oboseala îşi spune cuvântul deja şi de-abia aştept momentul de respiro de la revelion.
