Structura unei cărți…
Și aici mă refer la capitole – sau lipsa lor. Eu, sinceră să fiu, prefer capitolele foarte scurte, indiferent cât de lungă este cartea. Mi se pare că le citesc mai ușor și că, de asemenea, timpul trece mai ușor și așa aung să citesc mai mult. Plus că există avantajul de a mă opri din lectură chiar când vreau eu, fără să mă găsesc în mijlocul unul întreg capitol.
Tot același avantaj îl găsesc și în cărțile care nu au deloc capitole ci paragrafe sau fragmente separate de spații goale sau o steluță. Singura carte de acest gen pe care am citit-o este, cred, Semne bune de Terry Pratchett și Neil Gaiman.
Multe cărți au capitole de mărimi egale și parcă și acest lucru mă sâcâie… măsura preferată este de 10 pagini, din câte am observat până acum. Mi se pare că e plictisitor și că, de asemenea, citesc mai cu lipsă de interes – pentru un anumit motiv (ex.: Dracula).
Multe cărți sunt structurate și pe părți (Partea I, Partea II…) care la rândul lor au capitole, de obicei. Și ăsta mi se pare un lucru bun, pentru că le delimitează într-un fel care mă face să mă forțez puțin să citesc până la final… De exemplu, dacă am citit o sută de pagini și simt că am obosit dar mai sunt încă cincizeci până la finalul Părții X, voi simți imboldul de a citi în continuare. E un ajutor pentru progres.
Cam atât am avut de spus… Voi cum preferați să fie structurate cărțile?

