Sufletul meu este un castel

De când tatăl meu mi-a spus că sufletul meu este un castel,
încerc să îmi imaginez sufletul fiind aşa. Şi da, am un castel încăpător şi
primitor, dispus să găzduiască oamenii care doresc să îl locuiască frumos…



Îmi amintesc că am fost un copil sensibil, terorizat adesea
de oameni răi şi cu prejudecăţi. Nu numai o dată am alergat în casă plângând,
fugind de răutăţile unora…

Într-o zi,