Și? Fapta ta bună?

În
copilăria mea existau seri în care eu şi tatăl meu stăteam de vorbă ca să
împărtăşim idei şi experienţe acumulate peste zi. Eu îi povesteam noutăţi de pe
la şcoală sau aventuri de la joacă, iar el mă asculta cu răbdare (de fier,
fiindcă aveam o turaţie de 100 de cuvinte pe secundă!) :))

Îmi
amintesc că într-o seară, după o zi tare fericită, i-am povestit tatălui meu
despre toate