Cină la Zagreb
...mai bine zis, aş vrea să vă scriu câtevacuvinte despre prietenie adevărată, din aceea trainică, la carevisam de mică şi pe care am aflat-o fără să îmi dau măcar seama. Cu Pauli şiMaya. ♥
Anii plandemici ne făcuseră să nise intersecteze din nou potecile vieţii, parcă mai mult şi decât înainte.
În 2021 fuseseră clipe de augustîn România şi de octombrie în Croaţia. 2022 venise pe un fond mai greu pentru noi, căci, deşi ne-am dorit mult, starea fizică a lui Marcel ne-a împiedicatcând şi când să finalizăm călătorii. 2023 ne-a prins însă în nişte zile superbede vară în ţară; cu greu ne-am despărţit. În octombrie am revăzut-o pe Pauli,tot în ţară. Iar anul acesta, am trăit finalul iernii împreună (toţi 4) pepârtie, cărări înnămolite şi gheaţă.
Între verile din ţară 2022 şi 2023a fost cina la Zagreb.
Nu puteam să nu trecem să le vedempe dragele noastre prietene! Dorul este întotdeauna mare când are la bază multădragoste.
Ziua aceea, însă, când noi ne planificaserăm săajungem în capitala Croaţiei, urma să fie plină de peripeţii care ne vor fi făcutsă întârziem 6 ore. Opriserăm să ne luăm şi o gustărică pe drum, 2 minute, laPekara Europa, ce ne plăcuse atât de mult cât vizitasem Rastoke în urmă cu doiani!
Ele ne-au aşteptat, nu s-ausupărat şi ne-au înţeles! ♥
Nu mai ştiau ce să ne dea bun, cutoate că masa era extraordinar de bogată şi bucatele – delicioase cum ştim căle pregăteşte Pauli mereu. Maya a fost tot timpul cu zâmbetul pe buze şi ampovestit cât am putut.
Am şi tras de timp cât am putut.Mai aveam vreo 5 ore până în Subotica.
Am oprit la o benzinărie, pe lungaautostradă dintre Zagreb şi Osijek, cât să bea Marcel o cafea. Şi să ronţăimbiscuiţii preferaţi ai lui Pauli, pe care ea şi Maya ni-i puseseră la pachet(nicicum nu putem pleca fără provizii şi cadouri de la ele! ♥).
Am trecut Dunărea, graniţanaturală (neaşteptată!) dintre Croaţia şi Serbia la răsărit, iar la 05:30 amfost în pat, în Subotica.
Ce vreau să mai adaug? Căprietenia adevărată rezistă, oamenii se găsesc şi se regăsesc indiferent detimp şi distanţă. Care oricum nu există. Ci doar inimile! Ne este dor de voi,Pauli şi Maya! ♥
