Toporul de argint • Moartea, ca o floare de „Nu-mă-uita”

Pasiunea mea pentru Leonida Neamțu cred că e deja cunoscută – am scris aici despre Acolo unde vântul rostogolește norii și Chirie pentru speranță, mai am vreo 10-15 cărți publicate de editura Publisol și încă necitite, abia aștept să mi le pun în ordine și să-mi acord un weekend prelungit doar cu cărțile lui Neamțu. Parcă …

Continue reading "Toporul de argint • Moartea, ca o floare de „Nu-mă-uita”"