Fără vreun motiv

anume, lui Slinel Bouatu îi e teamă de Maiorul Gică Crăpan. Și lui Sileață Curecheală îi e, dar măcar el știe de ce. Nu că ar conta în vreun fel. Lui Pilică Spânț nu-i e deloc, dar chiar deloc, teamă, în schimb îi e milă de Slinel Bouatu. Se observă cu ochiul liber. Motiv pentru care Pierduș Liorpăescu nu poate să-l sufere pe Pilică Spânț. L-ar bate peste gură în fiecare zi, cu dosul palmei. Jap-jap. Cum i-ar bate și pe Haleaș Miondeseanu, pe Răgălean și pe Cultime. Pe Lipăică Moșcovel l-ar altoi mai rău, cu scândura. Așa-i el, nu-i suferă pe cei pe care-i cunoaște. Pe necunoscuți însă, îi simpatizează în bloc. Doar Salveta Dudău face excepție de la regulă, pentru că-i trezește oarecum interesul. Și pe bună dreptate, ar fi fost de părere Domnul Șuie, dacă ar fi știut acest lucru. Dar nu știe. Se dumirise în schimb într-o seară că-l disprețuiește profund pe Măcănoaie. Sentimentul e reciproc, adică și Măcănoaie îl disprețuiește pe Domnul Șuie, de multă vreme, deși nu lasă să se vadă asta. Face el ce face și reușește să-și disimuleze disprețul. Răstopescu se străduiește să-l imite, dar dă greș mai mereu. Exact ca Firimițoiu, Dumnezeu să-l ierte.