Cocorii făr’ de zbor (versuri-cântec)

Mută-i salcia pe malul apei, Despletită, dezlegată; Mută e apa, și dealul, și malul Mută-i plecarea cocorilor Rămași în urmă Pe pământul cailor. Și cine le mai așteaptă? Și cine nu se prăpădește Pân’ la venirea zorilor? Vrăjitor înșelător, Ai amuțit zborul cocorilor… L-ai rupt oscior cu oscior Și sub soarele-arzător L-ai lepădat în izvor … Continue reading →