Ceea ce e firesc

"- Nu sunt atat de orgolios incat sa-mi inchipui ca mai intereseaza pe cineva ce cred eu.

- Nu asta are importanta, Galilei. Ci faptul ca ai avut posibilitatea sa-ti dai seama cum poti trece de partea Inchizitiei. Si nu ti-e teama ca acum ai putea aduce si chiparosii, si lumina de partea lor ? Din moment ce separi colinele de adevar, nu mai ramane nici o deosebire intre ele si ruguri.

- Ele nu ma omoara.

- Da, Galilei. Nu te omoara. In aceasta lumina numai singuratatea ucide.

- Nu crezi ca eu stiu mai bine ce anume ucide ?… "Acest Galilei e un om care cunoaste pretul fericirii", zicea unul a carui fata n-o vedeam prea bine din pricina ierbii in care stateau amandoi trantiti. Celalalt se juca tot timpul cu un fir de iarba. Parea sa nu dea prea multa atentie discutiei. Totusi a intrebat : "Si care e acest pret ?" "Faptul ca totul are un sfarsit", i-a raspuns primul. "E de mirare, spuse cel cu firul de iarba. E de mirare, repeta el. Traim infinit mai mult decat un fluture. Si totusi, fluturele zboara fericit"… Cum stateam in apropiere, gandindu-ma la cele auzite, dintr-o data lumea s-a umplut de soare. Nu cumva m-am transformat intr-un fluture ? m-am intrebat. Lumina cadea pe arbori, aerul era alb, ma imbata, iar eu ma simteam usor, fara nici o amintire si fara nici o teana. Undeva, in preajma, ardea un foc, dar flacarile lui n-aveau nimic infricosator. Singurul lucru care nu-mi placea era iarba innegrita pe margini. Din pricina asta am vrut sa ma feresc. Atunci i-am auzit din nou pe  cei doi vorbind : "Uite, fluturele asta nu stie nimic despre moarte si totusi se fereste de foc, ca si Galilei. De ce nu l-am intelege in acest caz pe un om ?" "Ai dreptate a mormait celalalt, ai dreptate." Si a tacut. "E vinovat, nu-i asa ? a insistat primul. E firesc sa fie vinovat." Omul care parea absent a ramas pe ganduri. A raspuns tarziu, cand credeam ca nu-l mai intereseaza decat firul sau de iarba. "Uneori e multa cruzime in ceea ce e firesc. Nu e usor sa te impaci cu gandul ca lumina aceasta nu-ti va mai curge prin maini." In clipa aceea mi-am amintit alta vorbe : "Flacara lumanarilor se apropie de sfarsit… " ." ~ Apararea lui Galilei