Irina Binder's Blog, page 63
July 21, 2013
Iubirea uneşte, nu destramă...
“Ce proastă este, l-a iertat după câte i-a făcut...”
Nu, nu este prostie, este iubire.
Pentru că atunci când iubeşti, accepţi omul cu bune şi cu
rele, cu greşeli şi cu rătăciri şi nu ai pretenţia ca el să fie perfect. Atunci
când iubeşti, nu dai bir cu fugiţii la prima neînţelegere.
Atunci când iubeşti nu abandonezi omul care ţi-a greşit,
ci îl ajuţi să se corecteze. Îl ajuţi să devină
Nu, nu este prostie, este iubire.
Pentru că atunci când iubeşti, accepţi omul cu bune şi cu
rele, cu greşeli şi cu rătăciri şi nu ai pretenţia ca el să fie perfect. Atunci
când iubeşti, nu dai bir cu fugiţii la prima neînţelegere.
Atunci când iubeşti nu abandonezi omul care ţi-a greşit,
ci îl ajuţi să se corecteze. Îl ajuţi să devină
July 18, 2013
Flori artificiale...
Cândva, am cunoscut un băiat care se numea Claudiu. Cu
timpul am devenit prieteni buni. Era totodată prieten bun cu tata, jucau şah
împreună şi ne lega pe toţi trei o prietenie frumoasă. N-a existat niciodată o
poveste de iubire între mine şi Claudiu. Am fost doar prieteni. Mi-a fost un
prieten loial, care m-a respectat foarte mult. Uneori îmi amintesc cât de
frumos s-a purtat cu mine şi
timpul am devenit prieteni buni. Era totodată prieten bun cu tata, jucau şah
împreună şi ne lega pe toţi trei o prietenie frumoasă. N-a existat niciodată o
poveste de iubire între mine şi Claudiu. Am fost doar prieteni. Mi-a fost un
prieten loial, care m-a respectat foarte mult. Uneori îmi amintesc cât de
frumos s-a purtat cu mine şi
July 17, 2013
Am plâns...
Cândva, când eram mică, tata m-a surprins plângând. Mi-a
spus atunci că Doamne-Doamne le-a dat oamenilor un număr fix de lacrimi. Și că
există două feluri de lacrimi: de tristețe si de fericire.
„Nu îți irosi lacrimile, tati, pentru lucruri care nu
merită. Păstrează-le pentru atunci când va trebui să plângi de fericire. Ar fi
păcat să nu ai în acele momente cu ce să plângi!” (Citat din
spus atunci că Doamne-Doamne le-a dat oamenilor un număr fix de lacrimi. Și că
există două feluri de lacrimi: de tristețe si de fericire.
„Nu îți irosi lacrimile, tati, pentru lucruri care nu
merită. Păstrează-le pentru atunci când va trebui să plângi de fericire. Ar fi
păcat să nu ai în acele momente cu ce să plângi!” (Citat din
July 16, 2013
Un gând de noapte bună...
Când eram copil credeam că am tot timpul alături de mine
un îngeraş păzitor.
Înainte de culcare, tata se asigura că nu las nimic în voia
sorţii şi mă întreba:
- I-ai mulţumit îngeraşului că ţi-a fost alături azi?
- Da...
- I-ai dat toate grijile tale ca să le ducă la
Doamne-Doamne?
- Da...
- I-ai dat şi dorinţele?
- Da.
- Dar iertare, ţi-ai cerut?
- După ce pleci...
După
un îngeraş păzitor.
Înainte de culcare, tata se asigura că nu las nimic în voia
sorţii şi mă întreba:
- I-ai mulţumit îngeraşului că ţi-a fost alături azi?
- Da...
- I-ai dat toate grijile tale ca să le ducă la
Doamne-Doamne?
- Da...
- I-ai dat şi dorinţele?
- Da.
- Dar iertare, ţi-ai cerut?
- După ce pleci...
După
June 17, 2013
Prietenie sau... ?
Cea mai apropiată prietenă pe care am avut-o în copilărie
era vecina mea, o fetiţă care avea aceeaşi vârstă cu mine. Eram nedespărţite,
dar totodată ne certam foarte des. Ea era o fire mai greu de mulţumit şi
adeseori trebuia să mă supun dorinţelor ei pentru a-i face pe plac. Iar de câte
ori refuzam să îi fac pe plac aceasta se supăra şi nu vorbea cu mine zile
întregi. Era orgolioasă şi nu
era vecina mea, o fetiţă care avea aceeaşi vârstă cu mine. Eram nedespărţite,
dar totodată ne certam foarte des. Ea era o fire mai greu de mulţumit şi
adeseori trebuia să mă supun dorinţelor ei pentru a-i face pe plac. Iar de câte
ori refuzam să îi fac pe plac aceasta se supăra şi nu vorbea cu mine zile
întregi. Era orgolioasă şi nu
June 12, 2013
Văicăreli
Se pare că văicăreala şi lamentările au devenit un fel de a fi. Altfel nu îmi explic atâtea statusuri apocrife şi atâtea discuţii purtate pe la colţuri, în care fiecare îşi plânge viaţa mizeră şi dezamăgirile provocate de oameni. Și nu îmi pot explica abundența de păreri, invidia pe alții și felul în care unii denaturează realitatea.
Ştiu, în astfel de cazuri, cei care se plâng au nevoie
Ştiu, în astfel de cazuri, cei care se plâng au nevoie
June 11, 2013
Nu lumea trăiește în locul tău...
“Nu trăieşti cu lumea și nu trăiește lumea în locul tău…” - mi-a spus tata când mi-am făcut griji pentru prima dată de părerea oamenilor din jur.
Oamenii din jurul tău sunt doar nişte spectatori. Ei asistă la spectacolul vieţii tale şi nu are nicio importanţă dacă le place sau nu cum îţi trăieşti viaţa. Ai tot dreptul să faci alegeri după bunul plac, cât timp trăieşti după principii
Oamenii din jurul tău sunt doar nişte spectatori. Ei asistă la spectacolul vieţii tale şi nu are nicio importanţă dacă le place sau nu cum îţi trăieşti viaţa. Ai tot dreptul să faci alegeri după bunul plac, cât timp trăieşti după principii
June 8, 2013
Dacă azi ar fi ultima zi...
Dacă aţi şti că azi este ultima zi din viaţa voastră, ce aţi face?
Nu-i aşa că aţi lăsa toate lucrurile pe care, până azi le-aţi considerat importante şi v-aţi reconsidera valorile? Nu-i aşa că aţi uita complet de toate planurile de viitor şi că aţi fi concentraţi doar pe ziua de azi?
Nu-i aşa că aţi ieşi afară din case pentru a mai privi pentru ultima dată cerul în toate stările lui,
Nu-i aşa că aţi lăsa toate lucrurile pe care, până azi le-aţi considerat importante şi v-aţi reconsidera valorile? Nu-i aşa că aţi uita complet de toate planurile de viitor şi că aţi fi concentraţi doar pe ziua de azi?
Nu-i aşa că aţi ieşi afară din case pentru a mai privi pentru ultima dată cerul în toate stările lui,
June 6, 2013
Fii liber!
Este o mare irosire să îţi trăieşti viaţa raportându-te la cutumele societăţii. Şi totuşi, aşa o trăim… fiindcă ne dorim să fim acceptaţi de lume și ne temem de prejudecăţile ei. Poate de aceea ne refuzăm multe din lucrurile pe care ne-am dori să le facem şi nu trăim după placul nostru. Ne simţim vinovaţi şi inconfortabil atunci când îndrăznim să fim diferiţi… Şi ne este teamă să ne
May 29, 2013
Lipsa de timp este doar un pretext
Timpul… cel mai valoros lucru al omului şi totuşi cel mai
irosit şi cel mai nepreţuit. Dar
oamenii se plâng din ce în ce mai mult de faptul că nu mai au timp…
Oare lipsa de
timp ne ține în loc, prizonieri în propriile ambiţii de a avea cât mai mult, de
a dovedi că suntem capabili și de a trăi într-o continuă competiţie cu cei din
jur?
Oare lipsa de timp ne dezumanizează, încât suntem
irosit şi cel mai nepreţuit. Dar
oamenii se plâng din ce în ce mai mult de faptul că nu mai au timp…
Oare lipsa de
timp ne ține în loc, prizonieri în propriile ambiţii de a avea cât mai mult, de
a dovedi că suntem capabili și de a trăi într-o continuă competiţie cu cei din
jur?
Oare lipsa de timp ne dezumanizează, încât suntem
