Anca Zaharia's Blog, page 20

Copilăria într-o lume bolnavă, întoarsă pe dos: „Neliniștea serii”

Sunt cărți care, oricât de mult ți-ar plăcea, nu îți vorbesc neapărat despre tine.  Și sunt minunate pentru că așa ai acces la lumi pe care nu le-ai cunoaște altfel, desigur. Dar mai sunt, pe de altă parte, și cele care îți repovestesc o parte din copilărie, care redeschid răni și readuc în prim-plan, în …

Continue reading "Copilăria într-o lume bolnavă, întoarsă pe dos: „Neliniștea serii”"

„Bureți de fag”, o altă față a comunismului

„Talentul lui Duțescu e de a da pe față lucrurile inconfortabile, de a le spune  clar și pe bune. Într-o literatură fascinată de marginali și de ratați, el vorbește cu simpatie despre oamenii aflați în plin proces de ascensiune socială”, spune Adrian Schiop pe coperta a IV-a de la Bureți de fag. Și asta am remarcat …

Continue reading "„Bureți de fag”, o altă față a comunismului"

„Animal” e debutul Lisei Taddeo – și se vede

Crezul meu personal e că pot fi mai utilă lumii dacă nu scriu recenzii negative, mai ales când vine vorba de cărți, dar nu neapărat, pentru că mi se pare că aproape totul poate fi interpretat subiectiv – și-atunci ce rost are să zic ce nu mi-a plăcut mie la un local, ce am detestat …

Continue reading "„Animal” e debutul Lisei Taddeo – și se vede"

„Încordează-ți stomacul, pumnul o să vină degrabă în plex”

Am fost dintotdeauna cinică și sarcastică și, deși mă iau tot mai mult în serios cu unlearning-ul a tot ce ține despre mine, bănuind că sunt doar rezultatul a ce mi-au spus alții despre mine și al traumelor adunate în 30 de ani de viață, tare sper că îmi rămâne până la final, că e …

Continue reading "„Încordează-ți stomacul, pumnul o să vină degrabă în plex”"

„Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso”

Dacă aș fi citit o carte precum Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso în urmă cu vreo 10 ani sau mai mult, aș fi zis că e o carte romantică, de dragoste cu pasiune și neînțelegeri, așa cum „trebuie”, și astfel m-aș fi contrazis cu varianta mea actuală, cea care vede în cartea de …

Continue reading "„Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso”"

O biblie seculară: „Femei invizibile. Manipularea datelor într-o lume concepută pentru bărbați”

Femei invizibile. Manipularea datelor într-o lume concepută pentru bărbați este cartea despre care Jeanette Winterson a spus că e „o Biblie seculară” și e una dintre cărțile-fenomen ale anului pentru mine (din provocarea de o sută de cărți pe an pe care o țin de multă vreme deja – pe 2021 am ajuns la 92). Munca …

Continue reading "O biblie seculară: „Femei invizibile. Manipularea datelor într-o lume concepută pentru bărbați”"

Neputințele și nevoile care duc la dependență: „Noi, copiii din Bahnhof Zoo”

Este o experiență aparte să citești o carte pe o temă care îți e familiară, într-o oarecare măsură, să descoperi că e o poveste atât de des întâlnită promisiunea că: „Pot să mă las oricând, doar că n-am chef azi”. Dar nu despre asta voi vorbi la început, ci despre primele mele întâlniri cu acest …

Continue reading "Neputințele și nevoile care duc la dependență: „Noi, copiii din Bahnhof Zoo”"

O singurătate mai lungă decât viața: Schiță, Tranziție și Excelență

Am descoperit-o pe Rachel Cusk cu primul ei apărut în librăriile de la noi, când nu știu sigur dacă eram corect informată despre existența celorlalte două care urmau să fie traduse. Schiță (Outline) a apărut în 2019 în România, iar acesteia i-au urmat Tranziție (Transit) în 2020 și Excelență (Kudos) în același an. Lasă impresia că-s niște …

Continue reading "O singurătate mai lungă decât viața: Schiță, Tranziție și Excelență"

Omul-simbol al unui oraș reprezentativ pentru istoria personală

Rareori reușește un roman să mă țină într-o emoție relativ constantă cap-coadă, iar acesta este încă un criteriu după care evaluez ceea ce citesc. În cazul de față, de Constantin m-am apucat pentru că două apropiate citeau volumul de debut al autorului, iar eu doar asta aveam în casă și voiam să încerc din entuziasmul …

Continue reading "Omul-simbol al unui oraș reprezentativ pentru istoria personală"

Apropo de nimic. Autobiografia lui Woody Allen

Mi-a plăcut Woody Allen de când am aflat de existența lui, adică de vreo 20 de ani, poate mai mult. Am știut și de scandalurile în care a fost implicat, de acuzațiile care i s-au adus, dar de fiecare dată am delimitat, în discursul meu, acțiunile omului de rezultatele artistului. Încă mai cred că, dacă …

Continue reading "Apropo de nimic. Autobiografia lui Woody Allen"