MihaElla > Recent Status Updates

I took my four pills last night, and they lay an hour in my throat, and so they will do to-night. I suppose I could swallow four affronts as easily.

🤣

Method is good in all things. Order governs the world. The Devil is the author of confusion.

I had a second letter from Mr. Morgan, for which I thank you: I wish you were whipped, for forgetting to send him that answer I desired you in one of my former, that I could do nothing for him of what he desired, having no credit at all, etc. Go, be far enough, you negligent baggages.

🤣

I know 'tis neither wit nor diversion to tell you every day where I dine; neither do I write it to fill my letter; but I fancy I shall, some time or other, have the curiosity of seeing some particulars how I passed my life when I was absent from MD this time; and so I tell you now that I dined to-day at Molesworth's, the Florence Envoy, then went to the Coffee-house, where I behaved myself coldly enough to Mr. A

I suppose I have said enough in this and a former letter how I stand with new people; ten times better than ever I did with the old; forty times more caressed.

…Fiindcă acum știa si el ceea ce știuse Shalimar: dacă te lași condus de aer, poți călători prin el…

Acum știa de ce o iubea atât de mult. Fără să părăsească pământul, ea putea să zboare. “Nu se poate să nu mai existe o altă femeie ca tine”, îi murmură el. “Trebuie să existe măcar încă o femeie ca tine.”

…and found it on my table when I came in. Because it is extraordinary, I will transcribe it from beginning to end. It is as follows: ”Is the Devil in you? Oct. 13, 1710.". I would have answered every particular passage in it, only I wanted time. Here is enough for to-night, such as it is, etc.

To-day I was all about St. Paul's, and up at the top like a fool, with Sir Andrew Fountaine and two more; and spent seven shillings for my dinner like a puppy: this is the second time he has served me so; but I will never do it again, though all mankind should persuade me, unconsidering puppies!

These letters of mine are a sort of journal, where matters open by degrees; and, as I tell true or false, you will find by the event whether my intelligence be good; but I do not care twopence whether it be or no.—

One advantage I get by writing to you daily, or rather you get, is, that I shall remember not to write the same things twice; and yet, I fear, I have done it often already: but I will mind and confine myself to the accidents of the day; and so get you gone to ombre, and be good girls, and save your money, and be rich against Presto comes, and write to me now and then: I am thinking it would be a pretty thing to hear

Here is such a stir and bustle with this little MD of ours; I must be writing every night; I can't go to bed without a word to them; I can't put out my candle till I have bid them good-night: O Lord, O Lord!

Este cu adevărat imposibil să tulburi echilibrul respectului de sine al unui om fără să-l trimiți la azilul de nebuni… Loialitatea omului față de sine însuși este cea mai încăpățânată pornire imaginabilă.

Singurele mele probleme sunt aroganța colosală și nemulțumirea colosală, trăsături exacerbate dacă omul se găsește într-un mediu care…

As vrea să fiu îndrăgostit permanent și fără scăpare.

Propria viață interioară îmi ofilește toate interesele exterioare.

Era o metempsihoza ciudată. Dar în fond n-are niciun rost să fim meschini cu viețile noastre. Toți ne risipim. Și ne putem permite să fim generoși, fiindcă— mai devreme sau mai târziu— toti vom fi faliți.

Ne-am închis în noi cum se închide o casă de vară. Rapid, cu fruntea sus, aruncând o ultimă privire pentru a verifica dacă am uitat ceva.

Îmi șoptea ceva. Te rog să nu-ți amintești mai multe decât poți duce.
Am luat o pauză de la amintiri. Și oricum, nici nu mai știam ce-mi aminteam si ce uitasem. Nu aici. Trebuia să ies în lumea reală pentru a-mi putea aminti.

M-as fi trezit într-o dimineață, devreme, as fi lipit fruntea de Zidul Plângerii și aș fi cerut ajutor.

Mă gândesc că trăiesc în epoca lui Iov. Responsabilități, muncă și poarta cerului închisă.

Pierdusem acea credință primordială și niciodată n-am mai reușit să o reclădesc în mine. Nu devenisem ateu, însă vedeam religia ca pe un manual ajuns la final. Misterul era mai onest când nu-l explicai prin abluțiuni și rugăciuni.

Poate că iubirea nu e decât solidaritate, un fel de așteptare în doi.

Nu știe nici să scrie, nici să citească, dar are instinctul răutăcios al celor care își cunosc lipsurile.

As vrea măcar să mă înțeleg pe mine perfect…

Suntem atât de egoiști cu toții, încât o suferință sau o greutate — dacă e destul de gravă— ne flatează simțul propriei importanțe.

Dar mi-am ars podurile ca Cezar — sau mi-am ars corăbiile precum Cortez. Înainte deci!

Every now and then, she would drop her modern and dazzlingly successful facade of a corporate woman who controlled everything and confess to him a flaw or a painful memory from her childhood. And he, knowing full well that childhood wounds become infected and never heal, would comfort her while hiding his anger at the idea that someone might harm her...

Booker had no words to describe his feelings. What he knew was that the rain-soaked air smelled of lilac flowers when he sang with her in mind...

Bride blinked, but she had enough sense to say nothing. What did she really know about good for good's sake or love without possessions?

It taught me a lesson I should have known from the beginning. What you do to your children matters. And they may not forget.