Preferi o carte cu limbaj simplu sau una cu limbaj complex?

[Uirebit]

Andrei wrote: "Nici eu nu am citit nimic scris de el..."
Bine măcar că ești onest, Andrei.
(Nici eu n-am citit. Dar mă bucur că e apreciat în Spania.)

[Alex]

Andrei wrote: "Nu ai citit nimic din Cărtărescu dar din câteva citate ți-ai dat seama că tot ce scrie el e o porcărie. Pe câtă hatereală are Cărtă la noi, pe atât e apreciat de alții afară, de exemplu în Spania. ..."

"Hatereala" - nu il stiam! Si nemtii au germanicizat cuvinte ca google, download, touch...(gegooglet - participiu trecut cand vrei sa spui ca ai cautat ceva pe google). Dar pe romaneste ar trebui sa fie "heitareala".

Cred ca Cartarescu la noi nu e apreciat pentru ca i se da mult prea multa atentie si e prezentat tot timpul ca fiind cel mai mare scriitor roman in viata. Nobel si alte chestii. Nu am nevoie de prea mult ca sa imi dau seama daca imi place un scriitor sau nu. Si citate ca cele de mai sus imi sunt de ajuns sa stiu ca nu il voi citi pe Cartarescu niciodata.

Am citit de curand "Charlotte" de David Foekinos. Un limbaj simplu, practic un roman scris in versuri albe. Propozitii simple, rareori fraze alcatuite din maxim 2 propozitii. SI totusi cu o incarcatura emotionala fantastica.

[Andrei]

Păi dacă nu îți place e altă treabă. Dar nu poți veni să spui că scrie doar porcării fară să-l citeşti. E apreciat şi în tară, are omul nişa lui. E ridicat în slăvi fiindcă ăsta e marketingul de aici, a scris constant în ultimii 30 ani, dar asta nu înseamnă că e un scriitor slab, doar fiindcă unii îl consideră geniu.

[Alex]

Probabil ca in lumea lui si a celor care il plac o fi un geniu. Da, cu siguranta „porcarie“ e un cuvant prea dur. Dar altul nu mi-a venit 😉.

[Lavinia]

Salutare.

Am urmărit din umbră discuția asta, pentru că mi-a apărut în feed, în urma discuțiilor unor membri care-mi sînt amici aici pe GR.

O să mă scuzați că dau buzna așa, fără să fi interacționat înainte (bună, sînt Lavinia), dar simt nevoia să subliniez niște lucruri.

- o carte care în copilărie te trimite la dicționar „din două în două minute” s-ar putea să nu fie potrivită pentru vîrsta la care se citește cartea (îmi imaginez un copil încercînd să citească o carte stufoasă de adulți).

- o carte care la adultețe de trimite la dicționar la fel de des poate fi o lectură neadecvată (nu e musai să rezonăm cu toți scriitorii și toate cărțile) sau arată carențe în educație, ceea ce se poate remedia. Personal, ca adult, cărțile din care învăț cîte ceva (un concept, o bucată de istorie etc.) sînt preferatele mele, dar abia recent am început să apreciez asta, însă la fel de bine pot să mă bucur de o carte pe care o dau gata în 3 ore. Cărțile mass market sînt gîndite ca un soi de escapism, și de multe ori asta se caută prin lectură, așa că pot înțelege antipatia față de estetism, de pildă (că tot avusesem o discuție recentă pe tema asta).

Iar ca să mă leg chiar de întrebarea de pornire: „Până la ce punct este acceptabilă o lectură sofisticată, plină de neologisme și metafore? Și descrieri interminabile?” - răspunsul meu e pînă unde vrei tu ca cititior. Nu există acceptabil și inacceptabil în literatură, e vorba doar de gusturile personale, așa că întrebarea ar fi fost mult mai justificată dacă se punea problema „Ce preferați? Cărți de idei, cu fraze lungi, sofisticate, acțiune care trenează (eventual nici nu există) sau cărți alerte, cu limbaj colcvial, în care focusul e pe acțiune și personaje?”

***
De fapt, pentru ce am vrut să intervin în discuție: literatura română. A fost invocată, cu exemple, cu precădere Cărtărescu, plus cîțiva alți scriitori contemporani, pe care înțeleg că majoritatea nu prea i-a citit sau așa am rămas eu cu impresia.

Îmi pare rău că o bună parte dintre voi aveți gustul amar al comentariilor din școală și nu pot să cred că încă îl amintim pe Sadoveanu, dar dați-mi voie, ca cineva care citește frecvent literatură română contemporană, să vă spun că lucrurile nu mai sînt ca pe vremea liceului (meu, cel puțin, nu îmi dau seama de vîrstele tuturor), și că e bine să avem un pic de deschidere, chiar dacă (încă) avem prejudecăți față de literatura noastră (mică, într-adevăr prin comparație cu multe dintre celelalte pe care le citim). O să vă las, dacă-mi permiteți niște nume și titluri, cărți pe care le-am citit în ultimul an, autori contemporani români, scriitură alertă, deșteaptă, poate le mai scapă un neologism, o trimitere la artă sau mitologie, fiți miloși cu ei.

Copilăria lui Kaspar Hauser
Pereţi subţiri
Escapada
Interior zero
Tot spaţiul dintre gândurile mele
Cât mai aproape de tine

Iar dintre lecturile sofisticate, nu vă sfiiți să încercați Efectele secundare ale vieții - Alex poate confirma :)

Mai am o tonă de recomandări .ro, inclusiv ficțiune istorică sau cărți mai nișate, dar ideea era să depășim blocajul ăsta „la noi nu se scrie bine” sau Cărtărescu is God, nu mai există altul în afară de el. Ba există, și mulți.

M-am lungit nepermis de mult, nu mai fac, promit.

[Alex]

Lavinia are dreptate. Cartea lui Zografi este nemaipomenita. Cartile Lavinei Braniste la fel (Escapada, Interior zero). Cristina Nemerovschi este preferata mea. Adrian Schiop scrie iarasi bine. Abia astept sa citesc „Pereti subtiri“ sau un roman de Bogdan Costin.
Sunt de parerea Laviniei, avem literatura contemporana buna.

[Lavinia]

Alex wrote: "Lavinia are dreptate. Cartea lui Zografi este nemaipomenita. Cartile Lavinei Braniste la fel (Escapada, Interior zero). Cristina Nemerovschi este preferata mea. Adrian Schiop scrie iarasi bine. Abi..."

Să știi că am avut surpriza de a întîlni și persoane care n-au rezonat cu scriitura Laviniei Braniște, de ex. - fie scriitura prea simplistă, fie subiectul (Interior zero). Sau să compari Inocenții Ioanei Pârvulescu cu o compunere. Sînt gusturi și gusturi, așteptări și așteptări. Și sînt de acord cu ele, dar nu suport generalizările (cum ai făcut tu cu Cărtă, mă bucur că te-ai autosesizat :P)

[Adriana]

Mda, eu sunt una dintre persoanele care n-au rezonat cu scriitura Laviniei Braniste (ce-i drept, am citit doar Cinci minute pe zi, ale carei povestiri m-au plictisit ingrozitor). Dar, daca ziceti voi ca romanele ei sunt mai ok, o sa incerc sa le strecor pe lista...
Intre autorii romani contemporani care scriu bine (in opinia mea) ar mai fi Simona Antonescu si Florin Lazarescu :)

[Lavinia]

Adriana wrote: "Mda, eu sunt una dintre persoanele care n-au rezonat cu scriitura Laviniei Braniste (ce-i drept, am citit doar Cinci minute pe zi, ale carei povestiri m-au plictisit ingrozitor). Dar, daca ziceti v..."

Doar Interior zero e roman, Escapada e tot un volum de povestiri. Cu Lăzărescu eu trebuie să mă reîmprietenesc, și chiar am în plan să fac asta cît de curînd (tot cu povestiri), pentru că am citit acum mulți ani un volum care nu mi-a plăcut în mod deosebit. Iar pe Simona Antonescu o am deja de anul trecut, timp să-mi fac.

[Alex]

Interior zero mi-a placut f f mult. povestirile din Escapada merg, asa de 3-4 stele. Iar 5 min pe zi nu o mai gasesc in nici o librarie.
Bottomline - romanul a fost mult mai bun decat proza scurta

[Adriana]

Lavinia, de la Lazarescu mi-a placut mult Trimisul nostru special si am in plan Amortire. Si povestirile mi-au placut (volumul Lampa cu caciula) dar parca romanul a fost mai pe sufletul meu :)
Simona Antonescu m-a incantat cu limbajul extrem de frumos si perfect adaptat perioadei descrise (tin minte ca, intr-o noapte, dupa ce m-am oprit din citit Fotograful curtii regale, nu am putut adormi multa vreme... Eram prea fericita :-D)

[Gabriel]

Alex wrote: "Nu am citit nimic din Cartarescu si citatele de mai sus mi-au confimat ca scriitura este o porcarie si nu are rost sa imi pierd timpul pretios cu asa ceva. Fraze lungi care nu duc la nici un rezultat"

Ești nedrept, nu poți să pui o notă unui autor după o singură carte, cu atât mai puțin după două citate, ambele alese ca exemple negative. Eu l-am descoperit pe Cărtărescu prin clasa a opta, cu Visul și Travesti, care m-au impresionat mult. Un car de talent și o voce cu adevărat originală, cum sunt puține în literatura română...

E adevărat că după asta mi se pare că a luat-o într-o direcție ușor greșită, începând să scrie mai mult tomuri decât romane, și reciclându-și la nesfârșit vechile obsesii. Dar chiar și așa, eu zic că tot rămâne un scriitor care merită citit.

[Alex]

Ok ok ! Poate candva. Mersi de recomandare Gabi, o sa ma orientez spre cartile lui de inceput, atunci cand o sa imi vina cheful sa citesc ceva scris de el.

Btw - stie cineva daca Cartarescu e in programa scolara? era inainte de revolutie Marin Sorescu in programa? Marin Preda parca era cu Morometii.

[Elena]

Alex wrote: "Ok ok ! Poate candva. Mersi de recomandare Gabi, o sa ma orientez spre cartile lui de inceput, atunci cand o sa imi vina cheful sa citesc ceva scris de el.

Btw - stie cineva daca Cartarescu e in p..."
Pe vremea mea (am absolvit în 2013) Cărtărescu nu era - cel puțin, nu îmi amintesc să-l fi pomenit cineva prin manuale. De ceilalți doi nu știu ce să-ți spun, pentru că pe Sorescu și pe Preda i-am prins în programă.

[Gabriel]

M-am uitat in manualul de clasa a XII-a din anul 1977 si i-am gasit si pe Sorescu si pe Preda in el.

Cartarescu nu era pe vremea mea in manual, dar acum cu alternativele as paria ca este si el...

[Lavinia]

Gabriel wrote: "Cartarescu nu era pe vremea mea in manual, dar acum cu alternativele as paria ca este si el..."

Cărtărescu apare în programele de liceu - ca recomandare, începînd chiar de la clasa a 9-a, și cu poezia și cu romanele. Adică depinde de profesor dacă îl predă sau nu la clasă.

[Andra]

L-am avut pe Cartarescu in programa din liceu, nu mai tin minte daca era si in manual, dar de lecturat si comentat atat poezie, cat si proza sigur am avut. Asta se intampla acum 10 ani.

La Marin Sorescu am avut teatrul si apoi eu personal am descoperit si poezia lui care mi-a placut (inca imi place mult). Proza lui nu m-a fascinat, dar nu e tarziu nici acum.

“Morometii” lui Marin Preda erau pe lista scurta pentru BAC. Inca mai sunt.

[Uirebit]

Andra wrote: "“Morometii” lui Marin Preda erau pe lista scurta pentru BAC"
Și e minunat că este așa :)
Iată o carte minunată scrisă într-un limbaj atât de simplu. Ar fi păcat ca Preda să nu rămână mult și bine în programa pentru bacalaureat.

Nu-i așa că ți-a plăcut, Andra? „Moromeții” e o bijuterie a literaturii române.

[Victor]

Anne wrote: "Victor, mulţumesc de răspuns. :) Nu ştiu ce numeşti elitism, ai vrea să-mi spui? Îmi imaginez că nu este termenul din politică (credinţa că elitele ar trebui să guverneze), pentru că nu era vorba despre cine ar trebui să conducă societatea. "

Prin elitism inteleg un sistem care favorizeaza elitele, mai bine zis, care exclude ne-elitele. De aici si conotatia negativa. Cititul trebuie sa fie democratic, nu exclusivist, macar fiindca e cea mai accesibila forma de educatie.

Daca e sa cobor pe panta politicii (in intelesul de suprastructura a sistemului social) elitismul poate foarte usor sa alunece in discriminare, elita arogandu-si studiile, situatia materiala, chiar si opinia comuna pentru a-si proteja privilegiile.

Inteleg acum ca apelul tau e doar o credinta in opinia profesionistilor si cu asta sunt de acord (desi am citit pe grup castigatorul Man Booker International din 2017...) dar sa nu faci greseala de a le considera cuvantul evanghelie.

Stiu sa fac diferenta intre umor ca scop si ca instrument, castigatorul Man Booker mentionat mai sus - Un cal intră într-un bar - asta si incearca sa faca, dar daca noi, neofitii care am citit-o la Buddy Reads am considerat ca autorul esueaza lamentabil, specialistii l-au cadorisit cu un premiu generos.

[Andrei]

Lavinia wrote: "O să vă las, dacă-mi permiteți niște nume și titluri, cărți pe care le-am citit în ultimul an, autori contemporani români, scriitură alertă, deșteaptă, poate le mai scapă un neologism, o trimitere la artă sau mitologie, fiți miloși cu ei."

Adaug si eu un roman din categoria literatura romana contemporana: Inlantuirea lui Prometeu de Sorina Popescu.
https://www.goodreads.com/book/show/4...

Si aveti dreptate, sunt multi scriitori romani contemporani de real talent. Depinde de perceptia si gusturile fiecarui cititor in parte, dar, din pacate, unii scriitori romani contemporani sunt prea putin cunoscuti. Noroc ca dam peste cartile lor pe Goodreads. :)

[Andrei]

Andra wrote: "Eu personal nu am inteles de exemplu obsesia multimii pentru Irina Binder. Mi se pare plictisitoare la culme."

Si agramata, n-are nimic de-a face cu literatura.

[Andrei]

Victor wrote: "Prin elitism inteleg un sistem care favorizeaza elitele, mai bine zis, care exclude ne-elitele."

Ne-elitele excluse din ecuatie au condus la crearea unei lumi paralele, propice lor, cu termeni specifici de exprimare, in limbajul lor saracacios si alarmant de agramat - analfabetismul functional. Si culmea, fiind atat de compacti si numerosi, cu aceleasi gusturi pentru maculaturile agramate si inepte, au determinat aparitia pe piata a boomului de vanzari pentru maculaturile de gen intens popularizate, din pacate, de mass media si distribuitorii de carti. Vedeti cata reclama i se face lui Binder, o nulitate literara.
La ora actuala, avem doua lumi antagoniste: elitele si mediocrii. Piata de carti e structurata pe aceste paliere divergente, si nu ma refer doar la Romania.

reply | edit | delete | flag *

[Ada]

Am iubit -o pe "Charlotte" a lui Foenkinos. La clubul meu de carte a fost votata drept "cea mai naspa a anului " pe criteriul ca "versurile nu aveau rima". Am incetat sa mai merg la club. Si eu fug de literatura romana contemporana ca de naiba. Am incercat aclamata "Mame" a lui Nicolae Avram. Primele 3 pagini descriu cu detalii mai mult decat scabroase diverse feluri de kk. Poate ca sunt o panseluta delicata, dar nu toata lumea e Arghezi. Literatura romaneasca noua pare sa se axeze sau pe patimile din perioada comunista, sau doar pe valoarea soc.
Iar despre autori/autoare care isi publica eseurile si postarile de pe blog...In ziua de azi, oricine poate publica orice. Geme biblioteca orasului de volume de "versuri" si "povestiri" publicate de edituri de cartier, pe banii autorilor, donate apoi, pentru ca nu le vrea nimeni. And don't get me started on Coelho. Detest scriitorii care produc texte de FB.