Doru Ciocanu's Blog, page 2
November 14, 2016
GHERILĂ– Și mai e ceva, Sire.– Ce-i? – Această proclamați...
GHERILĂ
– Și mai e ceva, Sire.– Ce-i? – Această proclamație antiregală.– Ce zice ea?– Îndeamnă poporul să vă dea jos, Sire.– Și? Ați prinsi instigatorii? – Am prins pe doi, Sire.– Păi, tăiați-le capul!– Le-am tăiat, Sire, dar…– Ce ”dar”? Ce te fărâmi, spune odată!
– Capetele au crescut la loc, Sire.
– Și mai e ceva, Sire.– Ce-i? – Această proclamație antiregală.– Ce zice ea?– Îndeamnă poporul să vă dea jos, Sire.– Și? Ați prinsi instigatorii? – Am prins pe doi, Sire.– Păi, tăiați-le capul!– Le-am tăiat, Sire, dar…– Ce ”dar”? Ce te fărâmi, spune odată!
– Capetele au crescut la loc, Sire.
Published on November 14, 2016 11:02
GRĂDINA LUI MOȘ AUREL CIOCANMoș Aurel Ciocan avea o grădi...
GRĂDINA LUI MOȘ AUREL CIOCAN
Moș Aurel Ciocan avea o grădină mare de vreo 30 de sotce. Dar nu punea în ea nici pătlăgele, nici cartofi, nici fasole și nici pentrijel pe sub gard. Ci numai flori și iarbă printre ele și copaci pentru umbră. Un scrânciob colea și un bazinaș clădit frumos cu piatră de Mălăiești, și o căsuță mică de scânduri din povești, să se joace copiii din sat în ea. Și multe-multe figurine – zâne, prințese, pitici, elfi, îngerași, copii, căluți, oiție, buratini, cipolini, pirați, păcălici, feți-frumoși, mașini, trenulețe și diverse animăluțe, toate de lemn, unele cât o găină de mari, altele cât un dulău. Pe toate le-a cioplit moș Aurel.
Copiii satului erau permanent acolo, nu era secundă în zi să nu fie vreo fetiță printre flori sau vreun băiețel prin copaci. Moș Aurel le dădea mere și dulciuri, le spunea poezii și le povestea despre zâne, feți-frumoși și alte planete.
Fetițele își așterneau în grădină pături și-și aduceau păpușile să se joace. Băiețeii se cățărau prin copaci sau se jucau cu bărcuțe în bazinașul-port din fața casei, sau cu fetițele de-a mama și tata. Uneori, citeau cărți. Moș Aurel avea multe cărți. Copiii nu se certau aproape niciodată, iar dacă se isca între ei vreo neînțelegere, venea vreo pasăre sau vreun bursuc sau vreun fluture colorat și le zicea ceva. Și copiii uitau de ce se certau și nu se mai certau.
Iar noaptea, când nu-i vedea nimeni, omuleții și alte făpturi și animăluțe înviau și scriau în Cartea Viselor vise pentru copii și adulți.
Când moș Aurel a plecat în lumea celor drepți, primăria a făcut din grădina lui un muzeu sub cerul liber.
Copiii au continuat să vină să se joace și în acel muzeu, de parcă nu s-ar fi schimbat nimic.
Și, straniu lucru, în toți acești ani câți au trecut de atunci nimeni nu a furat din grădina lui moș Aurel nicio sculptură și nicio figurină. Au fost, ce-i drept, câteva încercări, însă a doua zi toate se întorceau înapoi la locurile lor.
Iar de la o vreme în grădină au început să vină noi personaje – pitici, zâne, elfi și diverse animale de pe pământ și din povești. Nimeni nu știa de unde apăreau – poate din povești, sau poate din realitate, dar se vorbea că acel loc – grădina lui moș Aurel – era foarte plăcut inimii lor.
Moș Aurel Ciocan avea o grădină mare de vreo 30 de sotce. Dar nu punea în ea nici pătlăgele, nici cartofi, nici fasole și nici pentrijel pe sub gard. Ci numai flori și iarbă printre ele și copaci pentru umbră. Un scrânciob colea și un bazinaș clădit frumos cu piatră de Mălăiești, și o căsuță mică de scânduri din povești, să se joace copiii din sat în ea. Și multe-multe figurine – zâne, prințese, pitici, elfi, îngerași, copii, căluți, oiție, buratini, cipolini, pirați, păcălici, feți-frumoși, mașini, trenulețe și diverse animăluțe, toate de lemn, unele cât o găină de mari, altele cât un dulău. Pe toate le-a cioplit moș Aurel.
Copiii satului erau permanent acolo, nu era secundă în zi să nu fie vreo fetiță printre flori sau vreun băiețel prin copaci. Moș Aurel le dădea mere și dulciuri, le spunea poezii și le povestea despre zâne, feți-frumoși și alte planete.
Fetițele își așterneau în grădină pături și-și aduceau păpușile să se joace. Băiețeii se cățărau prin copaci sau se jucau cu bărcuțe în bazinașul-port din fața casei, sau cu fetițele de-a mama și tata. Uneori, citeau cărți. Moș Aurel avea multe cărți. Copiii nu se certau aproape niciodată, iar dacă se isca între ei vreo neînțelegere, venea vreo pasăre sau vreun bursuc sau vreun fluture colorat și le zicea ceva. Și copiii uitau de ce se certau și nu se mai certau.
Iar noaptea, când nu-i vedea nimeni, omuleții și alte făpturi și animăluțe înviau și scriau în Cartea Viselor vise pentru copii și adulți.
Când moș Aurel a plecat în lumea celor drepți, primăria a făcut din grădina lui un muzeu sub cerul liber.
Copiii au continuat să vină să se joace și în acel muzeu, de parcă nu s-ar fi schimbat nimic.
Și, straniu lucru, în toți acești ani câți au trecut de atunci nimeni nu a furat din grădina lui moș Aurel nicio sculptură și nicio figurină. Au fost, ce-i drept, câteva încercări, însă a doua zi toate se întorceau înapoi la locurile lor.
Iar de la o vreme în grădină au început să vină noi personaje – pitici, zâne, elfi și diverse animale de pe pământ și din povești. Nimeni nu știa de unde apăreau – poate din povești, sau poate din realitate, dar se vorbea că acel loc – grădina lui moș Aurel – era foarte plăcut inimii lor.
Published on November 14, 2016 11:02
GALISTAN��� Numai de nu mi-ar lua b��ietu ��n Galistan, L...
GALISTAN
��� Numai de nu mi-ar lua b��ietu ��n Galistan, Liub��, Doamne, m�� rog zi ��i noapte. Off!...
��� Te cred, Vic��i, te cred, tare te cred, c�� m�� tem ��i eu pentru Rodica me, c�� termin�� ��coala anu ista ��i peste doi ani o ieu ��i pe d��nsa la armat��.
Dar de ce s-au temut bietele femei, de asta n-au sc��pat. ��i pe Igor, fiul Vic��i, ��i peste doi ani ��i pe Rodica, fiica Liub��i, i-au luat la Galistan. ��i au plecat, f��r�� s�� se ��ntoarc�� niciodat��.
I-au dus ��i pe unul, ��i pe altul, s�� colonizeze Galistanul. Iar de acolo nu mai revine nimeni. Numai ca s�� ajungi la Galistanul cela trebuie s�� zbori 9 ani-lumin��. Iar ��n acest r��stimp, pe P��m��nt trec sute de ani.
��� Numai de nu mi-ar lua b��ietu ��n Galistan, Liub��, Doamne, m�� rog zi ��i noapte. Off!...
��� Te cred, Vic��i, te cred, tare te cred, c�� m�� tem ��i eu pentru Rodica me, c�� termin�� ��coala anu ista ��i peste doi ani o ieu ��i pe d��nsa la armat��.
Dar de ce s-au temut bietele femei, de asta n-au sc��pat. ��i pe Igor, fiul Vic��i, ��i peste doi ani ��i pe Rodica, fiica Liub��i, i-au luat la Galistan. ��i au plecat, f��r�� s�� se ��ntoarc�� niciodat��.
I-au dus ��i pe unul, ��i pe altul, s�� colonizeze Galistanul. Iar de acolo nu mai revine nimeni. Numai ca s�� ajungi la Galistanul cela trebuie s�� zbori 9 ani-lumin��. Iar ��n acest r��stimp, pe P��m��nt trec sute de ani.
Published on November 14, 2016 11:01
GAUR�� NEAGR��G��urile negre? Cine a spus c�� nu exist�� ...
GAUR�� NEAGR��
G��urile negre? Cine a spus c�� nu exist�� via���� ��n ele? ��i cine a spus c�� g��urile negre sunt g��uri?
No��iunea de ���gaur�� neagr����� este una conven��ional��. G��urile negre sunt doar ni��te sectoare vaste ��n Univers ��n care c��mpul gravita��ional este foarte mare, at��t de mare, ��nc��t nimic nu poate ie��i ��napoi din el. ��i nu este exclus ��� ba chiar este foarte probabil ��� ca ��n aceste sectoare s�� existe diverse forme de via����. ��i tot a��a cum la fundul oceanelor Terrei formele de via���� iau forme aproape mistice, ��i ��n ���g��urile negre��� natura (Dumnezeu) a creat probabil ceva neverosimil.
Noi ��ns�� nu vom afla despre ceea ce se afl�� ��n g��urile negre probabil niciodat��, pentru c�� nimic nu r��zbate ��napoi din ele la ���lumin�����.
De altfel Universul ascunde ��nc�� at��tea ��i at��tea enigme ��i neverosimil, ��nc��t ne-ar trebui ��nc�� milioane de an ca s�� le descoperim.
G��urile negre? Cine a spus c�� nu exist�� via���� ��n ele? ��i cine a spus c�� g��urile negre sunt g��uri?
No��iunea de ���gaur�� neagr����� este una conven��ional��. G��urile negre sunt doar ni��te sectoare vaste ��n Univers ��n care c��mpul gravita��ional este foarte mare, at��t de mare, ��nc��t nimic nu poate ie��i ��napoi din el. ��i nu este exclus ��� ba chiar este foarte probabil ��� ca ��n aceste sectoare s�� existe diverse forme de via����. ��i tot a��a cum la fundul oceanelor Terrei formele de via���� iau forme aproape mistice, ��i ��n ���g��urile negre��� natura (Dumnezeu) a creat probabil ceva neverosimil.
Noi ��ns�� nu vom afla despre ceea ce se afl�� ��n g��urile negre probabil niciodat��, pentru c�� nimic nu r��zbate ��napoi din ele la ���lumin�����.
De altfel Universul ascunde ��nc�� at��tea ��i at��tea enigme ��i neverosimil, ��nc��t ne-ar trebui ��nc�� milioane de an ca s�� le descoperim.
Published on November 14, 2016 11:01
GALISTAN– Numai de nu mi-ar lua băietu în Galistan, Liubă...
GALISTAN
– Numai de nu mi-ar lua băietu în Galistan, Liubă, Doamne, mă rog zi și noapte. Off!...
– Te cred, Vicăi, te cred, tare te cred, că mă tem și eu pentru Rodica me, că termină școala anu ista și peste doi ani o ieu și pe dânsa la armată.
Dar de ce s-au temut bietele femei, de asta n-au scăpat. Și pe Igor, fiul Vicăi, și peste doi ani și pe Rodica, fiica Liubăi, i-au luat la Galistan. Și au plecat, fără să se întoarcă niciodată.
I-au dus și pe unul, și pe altul, să colonizeze Galistanul. Iar de acolo nu mai revine nimeni. Numai ca să ajungi la Galistanul cela trebuie să zbori 9 ani-lumină. Iar în acest răstimp, pe Pământ trec sute de ani.
– Numai de nu mi-ar lua băietu în Galistan, Liubă, Doamne, mă rog zi și noapte. Off!...
– Te cred, Vicăi, te cred, tare te cred, că mă tem și eu pentru Rodica me, că termină școala anu ista și peste doi ani o ieu și pe dânsa la armată.
Dar de ce s-au temut bietele femei, de asta n-au scăpat. Și pe Igor, fiul Vicăi, și peste doi ani și pe Rodica, fiica Liubăi, i-au luat la Galistan. Și au plecat, fără să se întoarcă niciodată.
I-au dus și pe unul, și pe altul, să colonizeze Galistanul. Iar de acolo nu mai revine nimeni. Numai ca să ajungi la Galistanul cela trebuie să zbori 9 ani-lumină. Iar în acest răstimp, pe Pământ trec sute de ani.
Published on November 14, 2016 11:01
GAURĂ NEAGRĂGăurile negre? Cine a spus că nu există viață...
GAURĂ NEAGRĂ
Găurile negre? Cine a spus că nu există viață în ele? Și cine a spus că găurile negre sunt găuri?
Noțiunea de ”gaură neagră” este una convențională. Găurile negre sunt doar niște sectoare vaste în Univers în care câmpul gravitațional este foarte mare, atât de mare, încât nimic nu poate ieși înapoi din el. Și nu este exclus – ba chiar este foarte probabil – ca în aceste sectoare să existe diverse forme de viață. Și tot așa cum la fundul oceanelor Terrei formele de viață iau forme aproape mistice, și în ”găurile negre” natura (Dumnezeu) a creat probabil ceva neverosimil.
Noi însă nu vom afla despre ceea ce se află în găurile negre probabil niciodată, pentru că nimic nu răzbate înapoi din ele la ”lumină”.
De altfel Universul ascunde încă atâtea și atâtea enigme și neverosimil, încât ne-ar trebui încă milioane de an ca să le descoperim.
Găurile negre? Cine a spus că nu există viață în ele? Și cine a spus că găurile negre sunt găuri?
Noțiunea de ”gaură neagră” este una convențională. Găurile negre sunt doar niște sectoare vaste în Univers în care câmpul gravitațional este foarte mare, atât de mare, încât nimic nu poate ieși înapoi din el. Și nu este exclus – ba chiar este foarte probabil – ca în aceste sectoare să existe diverse forme de viață. Și tot așa cum la fundul oceanelor Terrei formele de viață iau forme aproape mistice, și în ”găurile negre” natura (Dumnezeu) a creat probabil ceva neverosimil.
Noi însă nu vom afla despre ceea ce se află în găurile negre probabil niciodată, pentru că nimic nu răzbate înapoi din ele la ”lumină”.
De altfel Universul ascunde încă atâtea și atâtea enigme și neverosimil, încât ne-ar trebui încă milioane de an ca să le descoperim.
Published on November 14, 2016 11:01
FR����IENenea Gheorghe ��i tata au fost prieteni foarte b...
FR����IE
Nenea Gheorghe ��i tata au fost prieteni foarte buni. Au plecat din via���� la distan��a de fix un an ��i jum��tate. Probabil, tata ��l a��teapt�� pe nenea Gheorghe acolo sus cu masa ��ntins�� ��i cu un p��har de vin ��i discu��iile vor continua ore ��n ��ir ��� tata ��i va povesti cum e acolo sus ��i-i va da sfaturi ca s��-i fac�� tranzi��ia mai u��oar��, iar nenea Gheorghe ��� despre ce-a mai fost nou pe p��m��nt ��n acel an ��i jum��tate. Au despre ce vorbi, mai ales c�� ��n ultimii lor ani p��m��nte��ti distan��a i-a desp��r��it ��i nu prea au comunicat���
Sau cine ��tie cum e acolo sus... Poate au un alt fel de comunicare ��� prin g��nd ��i f��r�� salat�� olivie... ��i dac�� e adev��rat c�� omul rena��te ��ntr-o alt�� via����, atunci nu ��tiu de ce ��mi pare c�� ��n vie��ile lor urm��toare tata ��i cu nenea Gheorghe vor fi fra��i.
Dar s-au n��scut surori. Pe Elenis, Sistemul Alfa Centaurul.
Nenea Gheorghe ��i tata au fost prieteni foarte buni. Au plecat din via���� la distan��a de fix un an ��i jum��tate. Probabil, tata ��l a��teapt�� pe nenea Gheorghe acolo sus cu masa ��ntins�� ��i cu un p��har de vin ��i discu��iile vor continua ore ��n ��ir ��� tata ��i va povesti cum e acolo sus ��i-i va da sfaturi ca s��-i fac�� tranzi��ia mai u��oar��, iar nenea Gheorghe ��� despre ce-a mai fost nou pe p��m��nt ��n acel an ��i jum��tate. Au despre ce vorbi, mai ales c�� ��n ultimii lor ani p��m��nte��ti distan��a i-a desp��r��it ��i nu prea au comunicat���
Sau cine ��tie cum e acolo sus... Poate au un alt fel de comunicare ��� prin g��nd ��i f��r�� salat�� olivie... ��i dac�� e adev��rat c�� omul rena��te ��ntr-o alt�� via����, atunci nu ��tiu de ce ��mi pare c�� ��n vie��ile lor urm��toare tata ��i cu nenea Gheorghe vor fi fra��i.
Dar s-au n��scut surori. Pe Elenis, Sistemul Alfa Centaurul.
Published on November 14, 2016 11:00
FUGARULSunt un fugar. M�� ascund de justi��ie, sub un alt...
FUGARUL
Sunt un fugar. M�� ascund de justi��ie, sub un alt nume, tr��iesc cu frica ��n s��n ��ntr-un han d��r��p��nat. Am l��sat ��i cas��, ��i nevast��, fugind de Inspectoratul fiscal.
Cic�� de mai bine de 200 de ani nu am pl��tit impozitul funciar pe toate terenurile agricole ��i pe terenul aferent castelului. S-a adunat o sum�� at��t de mare, ��nc��t chiar v��nz��nd tot ce aveam: castelul, mo��iile, satele cu to��i ����ranii din ele, achitam doar jum��tate din datorie ��i f��ceam ��i pu��c��rie.
Am vorbit cu socru-miu, totu��i, era ��mp��rat ��n ��ara asta, putea ��i trebuia s�� m�� ajute, totu��i, o ��ineam pe fiic��-sa. A promis s�� vorbeasc�� cu vistiernicul.
A vorbit. M-au chemat la ei. Mi-au cerut h��rtiile pe propriet����i. Care dracului h��rtii, de unde s�� le iau?! Poate trebuia s�� le spun c�� nici castelul nu-mi apar��ine, nici p��m��nturile ��i nici titlul de marchiz?
Eh, motanule ��nc��l��at, ��n ce belea m-ai b��gat!
Sunt un fugar. M�� ascund de justi��ie, sub un alt nume, tr��iesc cu frica ��n s��n ��ntr-un han d��r��p��nat. Am l��sat ��i cas��, ��i nevast��, fugind de Inspectoratul fiscal.
Cic�� de mai bine de 200 de ani nu am pl��tit impozitul funciar pe toate terenurile agricole ��i pe terenul aferent castelului. S-a adunat o sum�� at��t de mare, ��nc��t chiar v��nz��nd tot ce aveam: castelul, mo��iile, satele cu to��i ����ranii din ele, achitam doar jum��tate din datorie ��i f��ceam ��i pu��c��rie.
Am vorbit cu socru-miu, totu��i, era ��mp��rat ��n ��ara asta, putea ��i trebuia s�� m�� ajute, totu��i, o ��ineam pe fiic��-sa. A promis s�� vorbeasc�� cu vistiernicul.
A vorbit. M-au chemat la ei. Mi-au cerut h��rtiile pe propriet����i. Care dracului h��rtii, de unde s�� le iau?! Poate trebuia s�� le spun c�� nici castelul nu-mi apar��ine, nici p��m��nturile ��i nici titlul de marchiz?
Eh, motanule ��nc��l��at, ��n ce belea m-ai b��gat!
Published on November 14, 2016 11:00
FRĂȚIENenea Gheorghe și tata au fost prieteni foarte buni...
FRĂȚIE
Nenea Gheorghe și tata au fost prieteni foarte buni. Au plecat din viață la distanța de fix un an și jumătate. Probabil, tata îl așteaptă pe nenea Gheorghe acolo sus cu masa întinsă și cu un păhar de vin și discuțiile vor continua ore în șir – tata îi va povesti cum e acolo sus și-i va da sfaturi ca să-i facă tranziția mai ușoară, iar nenea Gheorghe – despre ce-a mai fost nou pe pământ în acel an și jumătate. Au despre ce vorbi, mai ales că în ultimii lor ani pământești distanța i-a despărțit și nu prea au comunicat…
Sau cine știe cum e acolo sus... Poate au un alt fel de comunicare – prin gând și fără salată olivie... Și dacă e adevărat că omul renaște într-o altă viață, atunci nu știu de ce îmi pare că în viețile lor următoare tata și cu nenea Gheorghe vor fi frați.
Dar s-au născut surori. Pe Elenis, Sistemul Alfa Centaurul.
Nenea Gheorghe și tata au fost prieteni foarte buni. Au plecat din viață la distanța de fix un an și jumătate. Probabil, tata îl așteaptă pe nenea Gheorghe acolo sus cu masa întinsă și cu un păhar de vin și discuțiile vor continua ore în șir – tata îi va povesti cum e acolo sus și-i va da sfaturi ca să-i facă tranziția mai ușoară, iar nenea Gheorghe – despre ce-a mai fost nou pe pământ în acel an și jumătate. Au despre ce vorbi, mai ales că în ultimii lor ani pământești distanța i-a despărțit și nu prea au comunicat…
Sau cine știe cum e acolo sus... Poate au un alt fel de comunicare – prin gând și fără salată olivie... Și dacă e adevărat că omul renaște într-o altă viață, atunci nu știu de ce îmi pare că în viețile lor următoare tata și cu nenea Gheorghe vor fi frați.
Dar s-au născut surori. Pe Elenis, Sistemul Alfa Centaurul.
Published on November 14, 2016 11:00
FUGARULSunt un fugar. Mă ascund de justiție, sub un alt n...
FUGARUL
Sunt un fugar. Mă ascund de justiție, sub un alt nume, trăiesc cu frica în sân într-un han dărăpănat. Am lăsat și casă, și nevastă, fugind de Inspectoratul fiscal.
Cică de mai bine de 200 de ani nu am plătit impozitul funciar pe toate terenurile agricole și pe terenul aferent castelului. S-a adunat o sumă atât de mare, încât chiar vânzând tot ce aveam: castelul, moșiile, satele cu toți țăranii din ele, achitam doar jumătate din datorie și făceam și pușcărie.
Am vorbit cu socru-miu, totuși, era împărat în țara asta, putea și trebuia să mă ajute, totuși, o țineam pe fiică-sa. A promis să vorbească cu vistiernicul.
A vorbit. M-au chemat la ei. Mi-au cerut hârtiile pe proprietăți. Care dracului hârtii, de unde să le iau?! Poate trebuia să le spun că nici castelul nu-mi aparține, nici pământurile și nici titlul de marchiz?
Eh, motanule încălțat, în ce belea m-ai băgat!
Sunt un fugar. Mă ascund de justiție, sub un alt nume, trăiesc cu frica în sân într-un han dărăpănat. Am lăsat și casă, și nevastă, fugind de Inspectoratul fiscal.
Cică de mai bine de 200 de ani nu am plătit impozitul funciar pe toate terenurile agricole și pe terenul aferent castelului. S-a adunat o sumă atât de mare, încât chiar vânzând tot ce aveam: castelul, moșiile, satele cu toți țăranii din ele, achitam doar jumătate din datorie și făceam și pușcărie.
Am vorbit cu socru-miu, totuși, era împărat în țara asta, putea și trebuia să mă ajute, totuși, o țineam pe fiică-sa. A promis să vorbească cu vistiernicul.
A vorbit. M-au chemat la ei. Mi-au cerut hârtiile pe proprietăți. Care dracului hârtii, de unde să le iau?! Poate trebuia să le spun că nici castelul nu-mi aparține, nici pământurile și nici titlul de marchiz?
Eh, motanule încălțat, în ce belea m-ai băgat!
Published on November 14, 2016 11:00
Doru Ciocanu's Blog
- Doru Ciocanu's profile
- 5 followers
Doru Ciocanu isn't a Goodreads Author
(yet),
but they
do have a blog,
so here are some recent posts imported from
their feed.
