Faust, Part Two

Goethe’s Faust #2 of 2

by Johann Wolfgang von Goethe, David Luke (Translator)

This is a new translation of Faust, Part Two by David Luke, whose translation of Faust, Part I was the winner of the European Poetry Translation Prize. Here, Luke expertly imitates the varied verse-forms of the original, and provides a highly readable and actable translation which includes an
introduction, full notes, and an index of classical mythology.

Genres: Classics, Fiction, Plays, Poetry, German Literature, Drama, Literature

304 pages, Paperback

First published January 1, 1832

About the author

A master of poetry, drama, and the novel, German writer and scientist Johann Wolfgang von Goethe spent 50 years on his two-part dramatic poem Faust , published in 1808 and 1832, also conducted scientific research in various fields, notably botany, and held several governmental positions.

George Eliot called him "Germany's greatest man of letters... and the last true polymath to walk the earth." Works span the fields of literature, theology, and humanism.
People laud this magnum opus as one of the peaks of world literature. Other well-known literary works include his numerous poems, the Bildungsroman Wilhelm Meister's Apprenticeship and the epistolary novel The Sorrows of Young Werther .

With this key figure of German literature, the movement of Weimar classicism in the late 18th and early 19th centuries coincided with Enlightenment, sentimentality (Empfindsamkeit), Sturm und Drang, and Romanticism. The author of the scientific text Theory of Colours , he influenced Darwin with his focus on plant morphology. He also long served as the privy councilor ("Geheimrat") of the duchy of Weimar.

Goethe took great interest in the literatures of England, France, Italy, classical Greece, Persia, and Arabia and originated the concept of Weltliteratur ("world literature"). Despite his major, virtually immeasurable influence on German philosophy especially on the generation of Georg Wilhelm Friedrich Hegel and Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling, he expressly and decidedly refrained from practicing philosophy in the rarefied sense.

Influence spread across Europe, and for the next century, his works inspired much music, drama, poetry and philosophy. Many persons consider Goethe the most important writer in the German language and one of the most important thinkers in western culture as well. Early in his career, however, he wondered about painting, perhaps his true vocation; late in his life, he expressed the expectation that people ultimately would remember his work in optics.

Reviews

[Elena Druță]

Volumul II din Faust de Goethe era de câțiva ani buni pe lista mea de lectură și în sfârșit am ajuns la el. Mi-a plăcut mult construcția versului, povestea, personajele și reprezentarea firii umane într-o lumină nu tocmai agreabilă, dar absolut savuroasă. E genul de carte ce te face să te întorci la clasici, pentru că farmecul textelor vechi este unul inconfundabil și nu poate fi imitat.

[Bianca]

Al doilea volum îl depăşeşte pe primul atât în tensiunea dramatică, cât şi în ceea ce priveşte numeroasele referinţe mitologice. Faust e purtat aici prin timp şi spaţiu în câteva scene consistente, în care Goethe a reînviat şi renuanţat sute de făpturi mitice, dar şi zeităţi ale Antichităţii greceşti.

"Şi-nchei cu tâlcu-nţelepciunii mele:
E demn de libertate şi viaţă
Doar cel ce zilnic luptă pentru ele."

Sfârşitul emblematicului vrăjitor e adumbrit de confruntarea dintre făpturile demonice din Iad şi îngerii din Paradis, care duc o luptă pentru "ceea ce a rămas nemuritor din Faust", în final sufletul fiindu-i furat înspre Rai. Aici e readusă în lumină şi ispititoarea Margareta, de astă dată pusă în ipostaza unei penitente la picioarele Maicii Domnului.
Imaginea alaiului divin din încheiere intră în totală opoziţie cu desfrâul poveştii şi pare să inducă o tentă moralizatoare.

[Andràș-Florin Răducanu]

"Faust" de Goethe.

Citit: Volumul I: 21 mai.
Volumul II: 21-22 mai.

Număr de pagini:
Vol. I: 250.
Vol II: 383.

Aceasta a fost cea mai lungă piesă de teatru pe care s-o fi citit până acum. Tragică, dar mai puțin tragică decât adaptarea lui Marlowe, dar mult mai complexă.
Acest Faust este o oglindire fidelă a societății tipului, o reimaginare a atâtor mituri, o creație admirabilă fără a fi la fel de ambițioasă precum poemul lui Shelley "Prometeu descătușat". Admirabilă creație demnă de a fi numită capodoperă a literaturii.

Nota: 10.

[Alin Gîrbu]

*3.5

„Înaintăm mereu cu stângul şi cu dreptul.
Cum se înlănţuie norocul, vrednicia,
Nu prind de veste niciodat’ nebunii.
Dac-ar obţine piatra, zis-a-nţelepciunii,
Desigur pietrei i-ar lipsi-nţeleptul...”