When Lily Parker's guardians decided to send her away to a fancy boarding school in Chicago, Lily was shocked. So was St. Sophia's.
As the new girl at the elite St. Sophia's boarding school, Lily is surrounded by an ultra-rich bratpack. She's pretty sure her spoiled, petty, fashion-obsessed classmates are the most monstrous things she'll have to face, and surviving them and their cruel practical jokes is proving even tougher than the homework...
But on top of being the punchline to every joke, Lily's hearing strange noises and seeing bizarre things in the shadows of the creepy building. All building have their creaks and groans - but Lily could swear that she's being watched.
The only thing keeping her sane, so far, is her roommate Scout. But something strange is going on there too - Scout keeps disappearing late at night, reappearing bruised and tired, and she won't tell Lily where's she's been... until, that is, a prank leaves Lily trapped in the catacombs beneath the school. Lost in the dark Lily hear's footsteps heading towards her - it's Scout and she's running from a real monster.
Scout is part of a group of rebel teens with unique magical talents, sworn to protect the city against demons, vampires, and Reapers: magic users who've been corrupted by their power. Much as Lily would love to help, it's too dangerous without powers of her own - especially if she'd have to go up against the firespell herself...
Chloe Neill is the New York Times bestselling author of the Heirs of Chicagoland, Chicagoland Vampires Novels, Devil's Isle Novels, and Dark Elite novels. Chloe was born and raised in the South, but now makes her home in the Midwest. When she's not writing, she bakes, works, and scours the Internet for good recipes and great graphic design. Chloe also maintains her sanity by spending time with her boys--her husband and their dogs, Baxter and Scout.
La o masă de conferinţe dintr-un zgârie-nori, se aflau opt persoane, bărbaţi şi femei, niciunul sub vârsta de şaizeci şi cinci de ani, toţi putred de bogaţi. Şi se aflau aici, în buricul Manhattanului, ca să-mi decidă soarta.
Nu împlinisem încă şaisprezece ani şi trecuse doar o lună de când absolvisem clasa a zecea de liceu. Părinţilor mei, profesori de filosofie, li se propusese să beneficieze de doi ani sabatici la o universitate din Miinchen. Chiar aşa, doi ani petrecuţi în străinătate nu era aşa mult, dacă nu ar fi decis că mie mi-ar fi mult mai bine să rămân în Statele Unite.
Mi-au spus acest amãnunt lipsit de importanþã într-o zi de sâmbãtã, prin luna iunie. Tocmai când mã pregãteam sã merg acasã la cea mai bunã prietenã a mea, Ashley, pãrinþii mei au intrat în camerã şi s-au aşezat pe pat.
― Lily, a început mama, trebuie să stăm de vorbă.
Nu cred că dezvălui un mare secret spunând că e clar că o conversaţie începută astfel nu aduce nimic bun.
Primul meu gând a fost că lui Ashley i s-a întâmplat ceva îngrozitor. Dar s-a dovedit că era bine mersi; necazul lovea ceva mai aproape de casă. Părinţii mei mi-au spus că fuseseră acceptaţi în programul sabatic şi că şansa de a lucra în Germania timp de doi ani reprezenta pentru ei o oportunitate extraordinară.
Apoi au tăcut, făcând acel schimb de priviri lungi şi pline de subînţeles, care nu-mi prea păreau deloc de bun augur. Mi-au spus că nu vor să mă târască după ei în Germania, că vor fi foarte ocupaţi cât timp vor sta acolo, şi că vor ca eu să rămân la un liceu american pentru a avea cele mai mari şanse să urmez un colegiu aici. Aşa că au hotărât ca, pe toată perioada cât vor fi plecaţi, eu să rămân în State.
Eram în egală măsură îndurerată şi extaziată. Îndurerată, desigur, fiindcă vom fi despărţiţi de un ocean, în vreme ce eu va trebui să mă descurc singură în momentele de răscruce ale vieţii mele: pregătirea pentru testul de aptitudini şcolare, în vederea admiterii la facultate, vizitarea facultăţilor, balul bobocilor, completarea colecţiei mele de discuri ale trupei Smashing Pumpkins.
Şi eram încântată, gândindu-mă că voi sta împreună cu Ashley şi părinţii ei.
Din păcate, nu am avut dreptate decât pe jumătate.