Test-Driven Development: By Example

A Kent Beck Signature Book

by Kent Beck

Quite simply, test-driven development is meant to eliminate fear in application development. While some fear is healthy (often viewed as a conscience that tells programmers to "be careful!"), the author believes that byproducts of fear include tentative, grumpy, and uncommunicative programmers who are unable to absorb constructive criticism. When programming teams buy into TDD, they immediately see positive results. They eliminate the fear involved in their jobs, and are better equipped to tackle the difficult challenges that face them. TDD eliminates tentative traits, it teaches programmers to communicate, and it encourages team members to seek out criticism However, even the author admits that grumpiness must be worked out individually! In short, the premise behind TDD is that code should be continually tested and refactored. Kent Beck teaches programmers by example, so they can painlessly and dramatically increase the quality of their work.

Genres: Programming, Technology, Computer Science, Software, Technical, Nonfiction, Coding

216 pages, Paperback

First published January 1, 2002

Reviews

[Gabrielam13]

Carticica a fost la fel de usoara si de eficienta precum TDD si o pot considra ca o noua aditie la colectia de carti tehnice care sunt amuzant de citit. Dincolo de umorul autorului care presara si infrumuseteaza explicatiile asupra TDD, mi-a placut modul cum a fost structurata cartea si, in special, capitolele cu exemple. In aceste capitole avem un requirement care trebuie implementat. Requirementul este despicat in mai multe test case-uri care sunt notate pe o lista. In fiecare subcapitol un test este implementat si, prin urmare, o parte din cod si din logica, apoi testul e bifat de pe lista, un mic rezumat e prezentat cu ce s-a realizat datorita testului si cateva vorbe despre ce se propune in următorul subcapitol.

Acest mod foarte pedagogic de a explica ideea centrala a TDD prin exemplificare a fost nu numai interesanta, dar a si funcționat. Iar multumita alegerii lui Kent de a coda folosind Pyhon am si degustat o mostra din acest limbaj pe care imi doresc sa il invat cat de curand.

Adevarul este ca m-a convins. Desi si pana acum scriam teste pentru functionalitatile noi, mereu o faceam la sfarsit, dupa ce logica a fost deja implementata. Insa de cand am inceput sa citesc cartea, mi-am propus sa adopt principiul "nu adauga nicio linie de cod noua fara sa ai prima data un test care esueaza". Si trebuie sa recunosc ca e satisfactor intreg procesul: in primul rand pentu ca scrii prima data partea care inainte era cea mai grea sau cea mai plictisitoare: unit testul; in al doilea rand, pentru ca scriind prima data testul, te gandesti automat cum sa despici problema in pasi simpli ca sa poti scrie acel prim test; apoi esti purtata de la sine spre a te gandi la tot felul de cazuri pe care le poti testa si acoperi; apoi faptul ca ai deja o lista de teste care reprezinta toate cerintele te ajuta sa refactorizezi codul mult mai relaxat si mai indraznet; si, nu in ultimul rand, e o senzatie extrem de satisfacatoare cand adaugi liniile de cod care fac sa treaca acel test sau cand la final poti sa ai un clean code care sa te satisfca si care, in plus, face ca toate testele sa treaca.

Cred ca TDD se pliaza pe modul cum funtioneaza creierul: avand rezultate imediate care declanseaza sistemul de recompensa al creierului. Incepi sa devii dependent de endorfinele care sunt declansate de culoarea verde a testelor care trec. Ceea ce nu e rau, ci, asa cum spune si Kent, esti prins intr-un ciclu pozitiv care te impinge sa scrii cod care functioneaza si care e curat si ordonat.

O carticica scurta, amuzanta si extrem de folositoare.O recomand cu tot entuziasmul!