What do you think?
Rate this book
Pirates
Linda Lael Miller sweeps readers away -- and through time itself -- when a thoroughly modern woman encounters a dangerous, dashing eighteenth-century buccaneer. The result is a sensuous, joyous, utterly heartwarming tale of love....
Phoebe Turlow needs to get out of Seattle and forget about the man she just divorced, her dwindling finances, and the lonely nights that stretch ahead of her. But she can't foresee what awaits her on Paradise Island....
Duncan Rourke is known to historians as "the pirate patriot." He's been dead for two centuries -- or at least he's supposed to be, until Phoebe Turlow steps out of a van, into a run-down island hotel, and into his world.
Neither Phoebe nor her pirate can envision the glorious adventure that is about to unfold. They understand only that they have found each other, and a grand passion, across the chasm of time...and they fear only the moment when it may vanish. Passionate, emotional, and completely entrancing, Pirates will steal your heart.
Phoebe Turlow needs to get out of Seattle and forget about the man she just divorced, her dwindling finances, and the lonely nights that stretch ahead of her. But she can't foresee what awaits her on Paradise Island....
Duncan Rourke is known to historians as "the pirate patriot." He's been dead for two centuries -- or at least he's supposed to be, until Phoebe Turlow steps out of a van, into a run-down island hotel, and into his world.
Neither Phoebe nor her pirate can envision the glorious adventure that is about to unfold. They understand only that they have found each other, and a grand passion, across the chasm of time...and they fear only the moment when it may vanish. Passionate, emotional, and completely entrancing, Pirates will steal your heart.
309 pages, Mass Market Paperback
First published January 1, 1995
100 people are currently reading
966 people want to read
About the author
Linda Lael Miller
553 books3,219 followersThe daughter of a town marshal, Linda Lael Miller is a #1 New York Times and USA TODAY bestselling author of more than 100 historical and contemporary novels, most of which reflect her love of the West. Raised in Northport, Washington, Linda pursued her wanderlust, living in London and Arizona and traveling the world before returning to the state of her birth to settle down on a spacious property outside Spokane.
Linda traces the birth of her writing career to the day when a Northport teacher told her that the stories she was writing were good, that she just might have a future in writing. Later, when she decided to write novels, she endured her share of rejection before she sold Fletcher’s Woman in 1983 to Pocket Books. Since then, Linda has successfully published historicals, contemporaries, paranormals, mysteries and thrillers before coming home, in a literal sense, and concentrating on novels with a Western flavor. For her devotion to her craft, the Romance Writers of America awarded her their prestigious Nora Roberts Lifetime Achievement Award in 2007.
Long a passionate Civil War buff, Linda has studied the era avidly for almost thirty years. She has read literally hundreds of books on the subject, explored numerous battlegrounds and made many visits to her favorite, Gettysburg, Pennsylvania, where she has witnessed re-enactments of the legendary clash between North and South. Linda explores that turbulent time in The Yankee Widow, a May 7, 2019 MIRA Books hardcover, also available in digital and audiobook formats.
Dedicated to helping others, “The First Lady of the West” personally financed fifteen years of her Linda Lael Miller Scholarships for Women, which she awarded to women 25 years and older who were seeking to improve their lot in life through education. She anticipates that her next charitable endeavors will benefit four-legged critters.
More information about Linda and her novels is available at www.lindalaelmiller.com, on Facebook and from Nancy Berland Public Relations, nancy@nancyberland.com, 405-206-4748.
Linda traces the birth of her writing career to the day when a Northport teacher told her that the stories she was writing were good, that she just might have a future in writing. Later, when she decided to write novels, she endured her share of rejection before she sold Fletcher’s Woman in 1983 to Pocket Books. Since then, Linda has successfully published historicals, contemporaries, paranormals, mysteries and thrillers before coming home, in a literal sense, and concentrating on novels with a Western flavor. For her devotion to her craft, the Romance Writers of America awarded her their prestigious Nora Roberts Lifetime Achievement Award in 2007.
Long a passionate Civil War buff, Linda has studied the era avidly for almost thirty years. She has read literally hundreds of books on the subject, explored numerous battlegrounds and made many visits to her favorite, Gettysburg, Pennsylvania, where she has witnessed re-enactments of the legendary clash between North and South. Linda explores that turbulent time in The Yankee Widow, a May 7, 2019 MIRA Books hardcover, also available in digital and audiobook formats.
Dedicated to helping others, “The First Lady of the West” personally financed fifteen years of her Linda Lael Miller Scholarships for Women, which she awarded to women 25 years and older who were seeking to improve their lot in life through education. She anticipates that her next charitable endeavors will benefit four-legged critters.
More information about Linda and her novels is available at www.lindalaelmiller.com, on Facebook and from Nancy Berland Public Relations, nancy@nancyberland.com, 405-206-4748.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 83 reviews
November 1, 2025
Wanting to get away after a messy divorce, Phoebe Turlow takes a free trip to an island paradise. All she has to do is listen to the sales pitch. One minute she is at the island hotel. The next thing she knows, she has been propelled back in time two hundred years where she meets Duncan Rourke, "the Pirate Patriot". Phoebe and Duncan quickly fall in love where she joins him on high seas adventures.
I usually enjoy a good time-travel story, but this one didn't work for me at all. Both Phoebe and Duncan accept the time-travel aspect of the story too easily. They act like that is something that happens every day. The romance is way too rushed also. They were in love and married at approximately 25% of the story. Duncan and Phoebe take his ship on some adventures. I was bored and gave up on the book. DNF
I usually enjoy a good time-travel story, but this one didn't work for me at all. Both Phoebe and Duncan accept the time-travel aspect of the story too easily. They act like that is something that happens every day. The romance is way too rushed also. They were in love and married at approximately 25% of the story. Duncan and Phoebe take his ship on some adventures. I was bored and gave up on the book. DNF
Read
April 21, 2021Got about 30 % in and decided to DNF it. Timetravel and pirates does sound intruging but everything felt so rushed. No explanation to things going on and the romance was way to quick for my liking. They both seemed to expect everything in a heart beat. Not a book for me. Will need to look for another fluffy read
November 20, 2017
Cum ar fi să vă treziți într-o bună zi, total pe neașteptate, aruncați în alte vremuri, cam cu vreo două sute și ceva de ani în urmă?
Ați putea crede că visați și, la trezire, va rămâne doar amintirea unui vis frumos. Dar dacă observați că totul e cât se poate de real? Ați încerca să căutați o cale de a vă întoarce înapoi în prezent sau ați prefera să rămâneți pentru totdeauna acolo unde ați aterizat, chiar cu riscul de a participa activ la modificarea istoriei acelor ani, evaporați într-o clipă de magie?
Divorțată, fără muncă și cu banii pe ducă, Pheobe Turlow are disperată nevoie de un job pentru a-și putea asigura traiul ce se înrăutățește vizibil, cu fiecare zi care trece. Așa că, atunci când poștașul își face apariția, lăsându-i și ei ceva în cutia din fața casei, tânăra se repede spre aceasta, sperând din tot sufletul că, măcar unul din locurile în care și-a depus CV-ul, îi va oferi o veste bună în privința viitorului ei cam incert. Dar tot ce găsește, este un pliant care nici măcar nu-i aparținea ei, ci unui vecin ce stătea la câteva case distanță de ea. Această foaie publicitară o anunța de o mică vizită gratuită spre Insula Paradisului, pe urmele legendarului Duncan Rourke, piratul patriot.
„Dorința simțită era aproape mistică, cu totul irezistibilă. Își zice că omul care șovăie e un om terminat, că n-are nimic de pierdut dacă sună…”
O fire dotată cu inteligență și destul de pragmatică, știa că nu trebuia să se încreadă în toate prostiile care-și făceau reclamă, mai ales când se presupunea că totul este pe gratis. Dar, cum la orizont nu era niciun angajator care să se bată pentru ea și nefiind nevoită să cheltuie nimic, își ia inima în dinți și își rezervă un loc în așa-zisa aventură ce o așteaptă. Chiar de totul ar fi o păcăleală, nu mai are ce să piardă.
Ajunsă la destinație, la hotelul Eden, împreună cu alți călători ce, la fel ca și ea, s-au aruncat în această nesperată ocazie, este obligată să participe la petrecerea dată în cinstea lor. De asemenea, cum tematica era de bal mascat, trebuia să se costumeze, așa că primește o rochie în genul celor purtate de anumite femei pe timpuri. Rochie era prea mult spus, deoarece nu acoperea mare lucru. I se aduce la cunoștiință că ea imita o „muierușcă”care servea rom prin cârciumi și avea ca scop distrarea și întreținerea piraților. Pentru a nu rămâne blocată pe insulă și a avea transportul asigurat până acasă, n-avea voie să facă prea multe mofturi și era nevoită să participe alături de ceilalți, deși ar fi vrut să-și petreacă altfel timpul în acea locație minunată.
„El se aplecă și, înainte să o sărute, Pheobe surprinse pe buzele lui frumos desenate un surîs ademenitor. Precum un instrument mînuit de un maestru, trupul lui Pheobe se curbă ca un arc, iar valul de pasiune care urmă fu atît de puternic că o propulsă afară din rapsodia vrăjită a visului, drept în lumea reală.”
După un somn plin de vise misterioase și senzuale, unduite pe acordurile rătăcite ale unui clavecin, Pheobe se trezește total zăpăcită, transpirată și tremurând din toți porii, bărbatul necunoscut rămânând doar o urmă pe nisip a ceea ce mintea ei a creat. Observând că ora petrecerii se apropie mai repede decât a prevăzut, începe să se pregătească pentru ce va urma. Dar ce nu știe ea, este faptul că va primi mult mai mult decât se aștepta vreodată de la această aventură în care s-a aruncat.
Deși căpățâna părea că o să-i plesnească în orice clipă din cauza durerii, pentru a ajunge la timp la subsolul hotelului, unde petrecăreții probabil că se distrau deja, se hotărî să ia liftul. Totuși, nu muzica, luminile colorate și voia bună animau încăperea, ci liniștea, întunericul și singurătatea. Nu era nici măcar o țipenie de om, ca și cum toți s-ar fi evaporat dintr-odată. Încercând să găsească ascensorul din perete, descoperă cu stupoare că acesta a dispărut și pune totul pe seama durerii de cap care, se pare că, odată ajunsă în acel loc, a lăsat-o în pace.
„- E pe drum, spuse Bătrîna. În sfîrșit, vine la noi.
– Cine? întrebă Duncan, pierzîndu-și răbdarea […] Mama Anglie? Mă tem că nu va fi un oaspete drag. Nu e nevoie să pregătești ceai și să coci prăjituri.
Bâtrîna îl prinse de braț și îl opri fără să fi depus un efort prea mare, deși nu părea să cîntărească mai mult ca o pasăre, iar creștetul capului cărunt abia dacă ajungea la umărul lui.
– Nu soldați cu bici pentru spate și ștreang pentru gît, spuse ea pe un ton ferm. Femeia. Vine dintr-o lume foarte depărtată și totuși - întinse niște degete bătrîne, ofilite și apucă aerul - atît de aproape că o poți atinge.”
Însă, după câteva momente încordate, în fața ei își face apariția un bărbat înalt și extrem de atrăgător, ce era costumat în haine de pirat, având cu el și o armă. Tânăra se prezintă atunci când acesta îi cere și îl întreabă dacă poate să-i indice locația petrecerii, deoarece ea s-a cam pierdut. Dar tipul pare că nu înțelege absolut nimic din vorbăraia ei și o întreabă direct, fără nicio urmă de delicatețe și cu furie, cine este cu adevărat și care dintre dușmanii săi de moarte a trimis-o în casa lui.
Este rândul lui Pheobe să nu priceapă care e treaba, mai ales când apare un al doilea bărbat, Alex Maxwell, prietenul cel mai bun al celui dintâi, numindu-l pe acesta Duncan Rourke, piratul despre care ea știa că este mort de sute de ani. Amândoi sunt foarte încăpățânați, dorind ca celălalt să renunțe primul, și nedumeriți de situația în care au intrat, cuvintele rostite fiind peste puterea lor de înțelegere, nu știu exact ce se întâmplă și cine pe cine să creadă, iar tensiunea densă care îi însoțește, nu pare să prevestească nimic bun.
„- Sînt ferm convins să examinez lucrurile domnișoarei Turlow, spuse el. Dacă nu e o spioană britanică voi găsi cu siguranță panglici și bijuterii ieftine primite de la iubitul ei Mornault.
– Mergi prea departe, spuse Bătrîna, nu fără înțelegere. Pheobe a fost trimisă aici ca să-ți ofere bucurie, să-ți facă copii și să învețe de la tine. Fără ea nu vei fi bărbatul destinat de zei, iar ca să ajungă să se cunoască, are și ea nevoie de tine.”
Fiecare dintre cei doi este săturat până peste cap să îi tot explice celuilalt care este situația adevărată, Pheobe crezând că avea să se trezească în curând și totul avea să fie doar un vis, iar Duncan neștiind ce să facă cu femeia ciudată și cu părul neobișnuit de scurt pentru epoca lor, decât s-o țină prizioneră până ce aceasta va ceda. Dacă va ceda.
Fata încearcă o ultimă tactică, datul din picioare, zgâriatul cu unghiile și mușcatul neținând, și începe să fugă, strigând după ajutor, dar înțepenește locului când observă holul hotelului în splendoarea lui, acum „într-o încarnare mai timpurie și încă plină de glorie” , ceea ce-i determină un leșin de toată frumusețea.
„Duncan luă o bancnotă foșnitoare de douăzeci de dolari și o ridică.
– Scrie aici Statele Unite ale Americii. Ce vrea să însemne?
– Că ați câștigat războiul, îi spuse ea, vorbind impacientată pentru că încă mai încerca să priceapă cum se strecurase printr-o spărtură în timp și se trezise într-un alt secol. Nu avea nici un sens să se întrebe de ce se întâmplase - era un mister pe care s-ar putea să nu-l elucideze niciodată, deși își va da cu siguranță toată silința să încerce. Tot ce putea face în momentul de față, atît cît își dădea ea seama, era să accepte situația și să profite la maximum. Și să analizeze pe cît era posibil emoțiile pe care acest bărbat o făcea să le simtă.”
Bătrâna, o femeie al cărui nume va învălui lumea într-o mare vrajă, dacă acesta va fi ghicit și spus cu voce tare, se bagă între ei și o ia pe Pheobe sub aripa sa, pentru a se putea odihni și pregăti sufletește pentru ce va urma. După o mișcare necavalerească, Duncan se dă la o parte din calea Bătrânei și o avertizează încă o dată pe femeie, apoi părăsește camera în liniște, deși furia din el mocnea la foc mic. Purificându-se prin sunetele scoase la clavecin, bărbatul se trezi gândindu-se neîncrezător la Pheobe și la cuvintele pe care Bătrâna i le spusese în noaptea furtunii, înainte ca tânăra aceea să apară parcă de nicăieri.
Negăsind încă nici o cale de a ajunge înapoi în prezentul său, Pheobe se resemnează cu situația, iar flacăra dragostei din sufletul ei începe să crească cu fiecare moment petrecut în compania piratului. Aceeași senzație îl învăluie și pe Duncan, acesta neputând să mai evite ceea ce se întâmplă cu el în preajma femeii. Încrederea unul în celălalt se resimte în jurul lor, deși, la început, nu părea că avea să dărâme prea curând zidul îndoielilor și al suspiciunilor încercate de cei doi.
„Nu avea nici un sens să se întrebe care îi va fi soarta, sau să i se împotrivească – Pheobe ajunsese deja la concluzia că viața asta nouă cu care se trezise pe cap era mult mai interesantă, chiar dacă mai periculoasă decît cea pe care o lăsase în urmă.”
Necazurile nu încetează să apară, mai ales când multe dintre ele sunt pricinuite chiar de Pheobe ce pare a fi un magnet pentru ele. Sunt persoane ce au de suferit de pe urma ei, deși nu o face intenționat, ci doar încearcă să ajute cum poate. Îi este puțin cam greu să se obișnuiască cu schimbările petrecute și cu diferențele dintre cele două epoci, dar își dă toată silința să facă totul cum trebuie, chiar dacă nu se termină mereu cu bine. Are totuși noroc! Duncan este întotdeauna acolo să o salveze și să rezolve lucurile, mai devreme sau mai târziu.
Așa cum a prezis și Bătrâna: poate nu-și dau seama încă, dar fiecare dintre ei va fi salvarea unul pentru celălalt.
O poveste superbă de dragoste care dăinuie mai presus de timp, indiferent unde te poartă ițele întortocheate ale destinului ce ți-a fost hărăzit. O poveste plină de aventură și istorie, în care suspansul și misterul se împletesc într-un joc savuros, iar neprevăzutul și magia dragostei sunt singurele ce te mențin pe aripile nebănuite ale vieții.
Review: https://bookysme.wordpress.com/2016/0...
Ați putea crede că visați și, la trezire, va rămâne doar amintirea unui vis frumos. Dar dacă observați că totul e cât se poate de real? Ați încerca să căutați o cale de a vă întoarce înapoi în prezent sau ați prefera să rămâneți pentru totdeauna acolo unde ați aterizat, chiar cu riscul de a participa activ la modificarea istoriei acelor ani, evaporați într-o clipă de magie?
Divorțată, fără muncă și cu banii pe ducă, Pheobe Turlow are disperată nevoie de un job pentru a-și putea asigura traiul ce se înrăutățește vizibil, cu fiecare zi care trece. Așa că, atunci când poștașul își face apariția, lăsându-i și ei ceva în cutia din fața casei, tânăra se repede spre aceasta, sperând din tot sufletul că, măcar unul din locurile în care și-a depus CV-ul, îi va oferi o veste bună în privința viitorului ei cam incert. Dar tot ce găsește, este un pliant care nici măcar nu-i aparținea ei, ci unui vecin ce stătea la câteva case distanță de ea. Această foaie publicitară o anunța de o mică vizită gratuită spre Insula Paradisului, pe urmele legendarului Duncan Rourke, piratul patriot.
„Dorința simțită era aproape mistică, cu totul irezistibilă. Își zice că omul care șovăie e un om terminat, că n-are nimic de pierdut dacă sună…”
O fire dotată cu inteligență și destul de pragmatică, știa că nu trebuia să se încreadă în toate prostiile care-și făceau reclamă, mai ales când se presupunea că totul este pe gratis. Dar, cum la orizont nu era niciun angajator care să se bată pentru ea și nefiind nevoită să cheltuie nimic, își ia inima în dinți și își rezervă un loc în așa-zisa aventură ce o așteaptă. Chiar de totul ar fi o păcăleală, nu mai are ce să piardă.
Ajunsă la destinație, la hotelul Eden, împreună cu alți călători ce, la fel ca și ea, s-au aruncat în această nesperată ocazie, este obligată să participe la petrecerea dată în cinstea lor. De asemenea, cum tematica era de bal mascat, trebuia să se costumeze, așa că primește o rochie în genul celor purtate de anumite femei pe timpuri. Rochie era prea mult spus, deoarece nu acoperea mare lucru. I se aduce la cunoștiință că ea imita o „muierușcă”care servea rom prin cârciumi și avea ca scop distrarea și întreținerea piraților. Pentru a nu rămâne blocată pe insulă și a avea transportul asigurat până acasă, n-avea voie să facă prea multe mofturi și era nevoită să participe alături de ceilalți, deși ar fi vrut să-și petreacă altfel timpul în acea locație minunată.
„El se aplecă și, înainte să o sărute, Pheobe surprinse pe buzele lui frumos desenate un surîs ademenitor. Precum un instrument mînuit de un maestru, trupul lui Pheobe se curbă ca un arc, iar valul de pasiune care urmă fu atît de puternic că o propulsă afară din rapsodia vrăjită a visului, drept în lumea reală.”
După un somn plin de vise misterioase și senzuale, unduite pe acordurile rătăcite ale unui clavecin, Pheobe se trezește total zăpăcită, transpirată și tremurând din toți porii, bărbatul necunoscut rămânând doar o urmă pe nisip a ceea ce mintea ei a creat. Observând că ora petrecerii se apropie mai repede decât a prevăzut, începe să se pregătească pentru ce va urma. Dar ce nu știe ea, este faptul că va primi mult mai mult decât se aștepta vreodată de la această aventură în care s-a aruncat.
Deși căpățâna părea că o să-i plesnească în orice clipă din cauza durerii, pentru a ajunge la timp la subsolul hotelului, unde petrecăreții probabil că se distrau deja, se hotărî să ia liftul. Totuși, nu muzica, luminile colorate și voia bună animau încăperea, ci liniștea, întunericul și singurătatea. Nu era nici măcar o țipenie de om, ca și cum toți s-ar fi evaporat dintr-odată. Încercând să găsească ascensorul din perete, descoperă cu stupoare că acesta a dispărut și pune totul pe seama durerii de cap care, se pare că, odată ajunsă în acel loc, a lăsat-o în pace.
„- E pe drum, spuse Bătrîna. În sfîrșit, vine la noi.
– Cine? întrebă Duncan, pierzîndu-și răbdarea […] Mama Anglie? Mă tem că nu va fi un oaspete drag. Nu e nevoie să pregătești ceai și să coci prăjituri.
Bâtrîna îl prinse de braț și îl opri fără să fi depus un efort prea mare, deși nu părea să cîntărească mai mult ca o pasăre, iar creștetul capului cărunt abia dacă ajungea la umărul lui.
– Nu soldați cu bici pentru spate și ștreang pentru gît, spuse ea pe un ton ferm. Femeia. Vine dintr-o lume foarte depărtată și totuși - întinse niște degete bătrîne, ofilite și apucă aerul - atît de aproape că o poți atinge.”
Însă, după câteva momente încordate, în fața ei își face apariția un bărbat înalt și extrem de atrăgător, ce era costumat în haine de pirat, având cu el și o armă. Tânăra se prezintă atunci când acesta îi cere și îl întreabă dacă poate să-i indice locația petrecerii, deoarece ea s-a cam pierdut. Dar tipul pare că nu înțelege absolut nimic din vorbăraia ei și o întreabă direct, fără nicio urmă de delicatețe și cu furie, cine este cu adevărat și care dintre dușmanii săi de moarte a trimis-o în casa lui.
Este rândul lui Pheobe să nu priceapă care e treaba, mai ales când apare un al doilea bărbat, Alex Maxwell, prietenul cel mai bun al celui dintâi, numindu-l pe acesta Duncan Rourke, piratul despre care ea știa că este mort de sute de ani. Amândoi sunt foarte încăpățânați, dorind ca celălalt să renunțe primul, și nedumeriți de situația în care au intrat, cuvintele rostite fiind peste puterea lor de înțelegere, nu știu exact ce se întâmplă și cine pe cine să creadă, iar tensiunea densă care îi însoțește, nu pare să prevestească nimic bun.
„- Sînt ferm convins să examinez lucrurile domnișoarei Turlow, spuse el. Dacă nu e o spioană britanică voi găsi cu siguranță panglici și bijuterii ieftine primite de la iubitul ei Mornault.
– Mergi prea departe, spuse Bătrîna, nu fără înțelegere. Pheobe a fost trimisă aici ca să-ți ofere bucurie, să-ți facă copii și să învețe de la tine. Fără ea nu vei fi bărbatul destinat de zei, iar ca să ajungă să se cunoască, are și ea nevoie de tine.”
Fiecare dintre cei doi este săturat până peste cap să îi tot explice celuilalt care este situația adevărată, Pheobe crezând că avea să se trezească în curând și totul avea să fie doar un vis, iar Duncan neștiind ce să facă cu femeia ciudată și cu părul neobișnuit de scurt pentru epoca lor, decât s-o țină prizioneră până ce aceasta va ceda. Dacă va ceda.
Fata încearcă o ultimă tactică, datul din picioare, zgâriatul cu unghiile și mușcatul neținând, și începe să fugă, strigând după ajutor, dar înțepenește locului când observă holul hotelului în splendoarea lui, acum „într-o încarnare mai timpurie și încă plină de glorie” , ceea ce-i determină un leșin de toată frumusețea.
„Duncan luă o bancnotă foșnitoare de douăzeci de dolari și o ridică.
– Scrie aici Statele Unite ale Americii. Ce vrea să însemne?
– Că ați câștigat războiul, îi spuse ea, vorbind impacientată pentru că încă mai încerca să priceapă cum se strecurase printr-o spărtură în timp și se trezise într-un alt secol. Nu avea nici un sens să se întrebe de ce se întâmplase - era un mister pe care s-ar putea să nu-l elucideze niciodată, deși își va da cu siguranță toată silința să încerce. Tot ce putea face în momentul de față, atît cît își dădea ea seama, era să accepte situația și să profite la maximum. Și să analizeze pe cît era posibil emoțiile pe care acest bărbat o făcea să le simtă.”
Bătrâna, o femeie al cărui nume va învălui lumea într-o mare vrajă, dacă acesta va fi ghicit și spus cu voce tare, se bagă între ei și o ia pe Pheobe sub aripa sa, pentru a se putea odihni și pregăti sufletește pentru ce va urma. După o mișcare necavalerească, Duncan se dă la o parte din calea Bătrânei și o avertizează încă o dată pe femeie, apoi părăsește camera în liniște, deși furia din el mocnea la foc mic. Purificându-se prin sunetele scoase la clavecin, bărbatul se trezi gândindu-se neîncrezător la Pheobe și la cuvintele pe care Bătrâna i le spusese în noaptea furtunii, înainte ca tânăra aceea să apară parcă de nicăieri.
Negăsind încă nici o cale de a ajunge înapoi în prezentul său, Pheobe se resemnează cu situația, iar flacăra dragostei din sufletul ei începe să crească cu fiecare moment petrecut în compania piratului. Aceeași senzație îl învăluie și pe Duncan, acesta neputând să mai evite ceea ce se întâmplă cu el în preajma femeii. Încrederea unul în celălalt se resimte în jurul lor, deși, la început, nu părea că avea să dărâme prea curând zidul îndoielilor și al suspiciunilor încercate de cei doi.
„Nu avea nici un sens să se întrebe care îi va fi soarta, sau să i se împotrivească – Pheobe ajunsese deja la concluzia că viața asta nouă cu care se trezise pe cap era mult mai interesantă, chiar dacă mai periculoasă decît cea pe care o lăsase în urmă.”
Necazurile nu încetează să apară, mai ales când multe dintre ele sunt pricinuite chiar de Pheobe ce pare a fi un magnet pentru ele. Sunt persoane ce au de suferit de pe urma ei, deși nu o face intenționat, ci doar încearcă să ajute cum poate. Îi este puțin cam greu să se obișnuiască cu schimbările petrecute și cu diferențele dintre cele două epoci, dar își dă toată silința să facă totul cum trebuie, chiar dacă nu se termină mereu cu bine. Are totuși noroc! Duncan este întotdeauna acolo să o salveze și să rezolve lucurile, mai devreme sau mai târziu.
Așa cum a prezis și Bătrâna: poate nu-și dau seama încă, dar fiecare dintre ei va fi salvarea unul pentru celălalt.
O poveste superbă de dragoste care dăinuie mai presus de timp, indiferent unde te poartă ițele întortocheate ale destinului ce ți-a fost hărăzit. O poveste plină de aventură și istorie, în care suspansul și misterul se împletesc într-un joc savuros, iar neprevăzutul și magia dragostei sunt singurele ce te mențin pe aripile nebănuite ale vieții.
Review: https://bookysme.wordpress.com/2016/0...
March 2, 2011
Reviewed for THC Reviews
Normally, I enjoy a good time-travel yarn, but unfortunately, Pirates just didn't work for me on a number of levels. First, the time-travel element itself was rather weak, in my opinion, with the characters being too easily accepting of this miraculous turn of events. Also, other than the brief jaunt back to the present and the occasional reminder that Phoebe was from the future, the story just felt like a straight historical romance. Readers are frequently told that Phoebe and Duncan essentially speak two different forms of English because of the two hundred year time difference between them, but other than Phoebe using a modern colloquialism once in a while, their speaking styles didn't seem to differ all that much. In this case, I felt that the author should have placed more effort and attention to detail on giving them contrasting speech patterns or simply not brought it up at all. The dialog in general didn't have a natural flow to it either. I'm also typically a fan of descriptive narrative that has a poetic feel to it and to some extent Linda Lael Miller's style falls into that category, yet it just didn't grab me in the way other authors have. I think this was due to the narrative being a bit too flowery at times and quite simply too verbose. Sometimes less truly is more, and this was definitely one of those cases where I felt the author could have been pared down the narrative to create a tighter more concise story.
What bothered me the most about the book though was that Ms. Miller seems to be another one of those authors who writes in an incredibly passive style, using far too many “be” verbs and assigning actions to things or feelings rather than the characters themselves. This type of writing never really works for me, because I feel like the entire story is being told to me by a narrator instead of the characters actually taking part in the action. The author also seems to have a penchant for creating events that happen “just because” with little rhyme, reason or thoughtful planning going into the plotting process. To me it just felt like a haphazard mish-mash of occurrences that didn't really have much holding them together and kept leaving me asking, “Why?”
Duncan and Phoebe could have been truly outstanding characters. After all, Phoebe is a time-traveler who has few enough connections to her contemporary life as to not be missed when taking a trip to the past, and Duncan was rather unique as a pirate/patriot who was plundering British ships for the cause of American independence. However, the way in which they were rendered left me with little interest in either of them or the outcome of their story. Sadly, in my opinion, both Duncan and Phoebe were dull, one-dimensional characters whose motives I was never really able to discern. Phoebe's feelings for Duncan surface extremely quickly with absolutely nothing substantial occurring between them to really foster such loving emotions, in my opinion. Duncan follows suit pretty soon after, but of course, has the obligatory waiting period before voicing his love for her, simply because he's a tough man who shouldn't express his feelings too quickly. Even their initial love-making scene and marriage both came totally from out of the blue. Normally, if nothing else, I can count on a few steamy love scenes to set the tone of the relationship, but even those were lacking any spark or sizzle and some of the language used was bordering on purple prose. In fact, I've read “clean” romances that have far better emotional and sexual tension than this book did. Duncan and Phoebe were both nice enough characters I suppose, but that's about the only positive thing I have to say about them. I just couldn't relate to or understand them well at all, and felt virtually no connection between them or to them, mainly because it seemed like their love was being told to me rather than shown through their actions.
Even the secondary characters were pretty colorless and lackluster. Normally, best friend characters will be a bastion of support to one of the main characters and perhaps even a jovial scene-stealer. In this case, Duncan's best friend, Alex, was a total downer. He seemed like a decent character in the beginning, but then after being injured in a battle he suddenly became almost inexplicably suicidal and then snapped out of it equally quickly when the right woman came along to stir him. I love a good tortured male character, but with Alex, I would have needed a lot more insights into his psyche to understand what was going on with him. Old Woman was kind of interesting, but rather clichéd as the mystical wise woman who actually believed Phoebe's tale of time travel. Then there was Simone, Duncan's ex-mistress and “woman scorned” who was as difficult for me to figure out as everyone else. For some reason, Phoebe seemed to feel sorry for her and kept trying to help her even though Simone doggedly continued to lay claim to Duncan even after he had married Phoebe. I think she was meant to be a villain of sorts, but to me she was simply an annoyance. I can't say that the other “villains” were much better. They too had no real teeth, being easily escaped from or dispatched by Duncan in fairly short order. Duncan's family were the only ones that really caught my attention in any meaningful way, but they too were a mysterious enigma with their sympathies lying with the Tories, but their hearts with Duncan. Most people don't ride that political line so easily, so I found myself wanting to know more about their beliefs.
Even the title of the book, Pirates, is rather disingenuous. Yes, Duncan is a pirate, but mostly in name only. With a title like that, I was expecting some energetic high seas action, but there was only one single scene where anything of a truly pirate-y nature occurred, and it was over almost before it started with little excitement or fanfare. I know that Linda Lael Miller is a highly respected and prolific author with a 25+ year writing career behind her, and I can see how some readers may enjoy her novels. She certainly has some imagination and creativity, but the style in which she writes simply left me bereft of any connection to her story or characters. Pirates was my first read by Ms. Miller, and since I've skimmed some of her other books (even more recent ones) and still found her manner of writing to be lacking for my taste, I'm sorry to say, it will most likely be my last.
Normally, I enjoy a good time-travel yarn, but unfortunately, Pirates just didn't work for me on a number of levels. First, the time-travel element itself was rather weak, in my opinion, with the characters being too easily accepting of this miraculous turn of events. Also, other than the brief jaunt back to the present and the occasional reminder that Phoebe was from the future, the story just felt like a straight historical romance. Readers are frequently told that Phoebe and Duncan essentially speak two different forms of English because of the two hundred year time difference between them, but other than Phoebe using a modern colloquialism once in a while, their speaking styles didn't seem to differ all that much. In this case, I felt that the author should have placed more effort and attention to detail on giving them contrasting speech patterns or simply not brought it up at all. The dialog in general didn't have a natural flow to it either. I'm also typically a fan of descriptive narrative that has a poetic feel to it and to some extent Linda Lael Miller's style falls into that category, yet it just didn't grab me in the way other authors have. I think this was due to the narrative being a bit too flowery at times and quite simply too verbose. Sometimes less truly is more, and this was definitely one of those cases where I felt the author could have been pared down the narrative to create a tighter more concise story.
What bothered me the most about the book though was that Ms. Miller seems to be another one of those authors who writes in an incredibly passive style, using far too many “be” verbs and assigning actions to things or feelings rather than the characters themselves. This type of writing never really works for me, because I feel like the entire story is being told to me by a narrator instead of the characters actually taking part in the action. The author also seems to have a penchant for creating events that happen “just because” with little rhyme, reason or thoughtful planning going into the plotting process. To me it just felt like a haphazard mish-mash of occurrences that didn't really have much holding them together and kept leaving me asking, “Why?”
Duncan and Phoebe could have been truly outstanding characters. After all, Phoebe is a time-traveler who has few enough connections to her contemporary life as to not be missed when taking a trip to the past, and Duncan was rather unique as a pirate/patriot who was plundering British ships for the cause of American independence. However, the way in which they were rendered left me with little interest in either of them or the outcome of their story. Sadly, in my opinion, both Duncan and Phoebe were dull, one-dimensional characters whose motives I was never really able to discern. Phoebe's feelings for Duncan surface extremely quickly with absolutely nothing substantial occurring between them to really foster such loving emotions, in my opinion. Duncan follows suit pretty soon after, but of course, has the obligatory waiting period before voicing his love for her, simply because he's a tough man who shouldn't express his feelings too quickly. Even their initial love-making scene and marriage both came totally from out of the blue. Normally, if nothing else, I can count on a few steamy love scenes to set the tone of the relationship, but even those were lacking any spark or sizzle and some of the language used was bordering on purple prose. In fact, I've read “clean” romances that have far better emotional and sexual tension than this book did. Duncan and Phoebe were both nice enough characters I suppose, but that's about the only positive thing I have to say about them. I just couldn't relate to or understand them well at all, and felt virtually no connection between them or to them, mainly because it seemed like their love was being told to me rather than shown through their actions.
Even the secondary characters were pretty colorless and lackluster. Normally, best friend characters will be a bastion of support to one of the main characters and perhaps even a jovial scene-stealer. In this case, Duncan's best friend, Alex, was a total downer. He seemed like a decent character in the beginning, but then after being injured in a battle he suddenly became almost inexplicably suicidal and then snapped out of it equally quickly when the right woman came along to stir him. I love a good tortured male character, but with Alex, I would have needed a lot more insights into his psyche to understand what was going on with him. Old Woman was kind of interesting, but rather clichéd as the mystical wise woman who actually believed Phoebe's tale of time travel. Then there was Simone, Duncan's ex-mistress and “woman scorned” who was as difficult for me to figure out as everyone else. For some reason, Phoebe seemed to feel sorry for her and kept trying to help her even though Simone doggedly continued to lay claim to Duncan even after he had married Phoebe. I think she was meant to be a villain of sorts, but to me she was simply an annoyance. I can't say that the other “villains” were much better. They too had no real teeth, being easily escaped from or dispatched by Duncan in fairly short order. Duncan's family were the only ones that really caught my attention in any meaningful way, but they too were a mysterious enigma with their sympathies lying with the Tories, but their hearts with Duncan. Most people don't ride that political line so easily, so I found myself wanting to know more about their beliefs.
Even the title of the book, Pirates, is rather disingenuous. Yes, Duncan is a pirate, but mostly in name only. With a title like that, I was expecting some energetic high seas action, but there was only one single scene where anything of a truly pirate-y nature occurred, and it was over almost before it started with little excitement or fanfare. I know that Linda Lael Miller is a highly respected and prolific author with a 25+ year writing career behind her, and I can see how some readers may enjoy her novels. She certainly has some imagination and creativity, but the style in which she writes simply left me bereft of any connection to her story or characters. Pirates was my first read by Ms. Miller, and since I've skimmed some of her other books (even more recent ones) and still found her manner of writing to be lacking for my taste, I'm sorry to say, it will most likely be my last.
April 22, 2019
3.5 stars
July 11, 2025
It’s a high 4, almost 5.
Enjoyed the time travel element
Enjoyed the time travel element
May 31, 2008
This was a great summer read. Fast and easy. Phoebe, having recently gone through a harsh divorce embarks on a journey that is, well, extremely far-fetched, but nonetheless, casual, fun, and full of swash buckling adventure. She heads off to Paradise Island, with a plane full of misfit adults, whom none of which she knows, to view the next best realestate waterfront condo oppurtunity. She goes mainly because it's a free trip. She brings along a book, it's contents containing the story of Duncan Rourke, The Pirate Patriot. Upon arriving on the island a series of events leads her through an elevator door into the past and face to face the infamous Pirate Duncan Rourke, himself. From there it goes. It's corny, of course, and as I've stated far-fetched, but it is fun and light and worth your summer reading!
July 8, 2009
Wonderful book! A story about broken hearts being mended by another, soul mates centuries apart finally meeting and falling in love. Phoebe was just divorced, but no man had ever loved her as much as Duncan, teh eighteenth century pirate. Her vacation spot happened to be his island, and one moment she was in the elevator at the hotel, the next she was in his home. Passion and love in a timeless story of love being found. i really enjoyed this book, it left me feeling warm and fuzzy inside.
April 25, 2010
I'm all for time travel, people falling in love quickly, etc. etc. but it just didn't do it for me in this book. It seemed on one page they just met, then the next all of a sudden they were in love and getting married. Not enough angst for my taste I guess, or fighting for each other. If I like a book I can finish it in a day or two, took me over a week to finish this one and I was so glad when I was finally done.
This entire review has been hidden because of spoilers.
September 30, 2010
Phoebe, newly divorced, goes on one of those "free" vacation weekends and all she has to do is listen to their sales pitch. When entering an elevator, she exits it about 220 years in the past and literally runs into Duncan. They have a wam/bam romance and fall into instant love. The author tries to make her sassy, but it comes across more as whiny to me. Sweet fluffy read.
April 17, 2010
2.5, I guess. I'm sort of indifferent to this book. I loved the premise (woman inadvertently gets sent back in time, tangles with 18th century pirates). But the pirates weren't very scary or exciting and the love story was meh. A few time travel hijinks, but there wasn't ever any suspense.
January 2, 2013
If you like ultra brooding male love interests- with black hair in a queue and billowing pirate shirts and sexy boots than this is for you.
January 31, 2021
PIRAȚII
de Linda Lael Miller
335 pag
Editura Miron, 2012
ISBN 978-973-8991-73-6
Eu, în general, nu fac recenzii. Consider că nu mă pricep, și că alții pot vorbi mult mai frumos despre cărțile care mi-au plăcut și mie. Prea rar scriu despre o carte de un autor străin, pe care nu am primit-o exact pentru o opinie sinceră (cum a fost cazul celor câteva în engleză, menționate pe blog și pe Goodreads). Totuși, când primesc câte o carte de la prietene dragi, ceva mă îndeamnă să scriu despre ele, că le-am citit și mi-au plăcut. Și cum să nu îmi placă un roman de dragoste cu... pirați? A știut ce face cine mi-a dat-o...
Scriitoarea Linda Lael Miller, autoare a peste 100 de romane istorice și contemporane, este în capul listelor de best sellers în ziarele New York Times și USA TODAY. A primit premiul Nora Roberts pentru întreaga activitate în 2007 din partea Asociației Scriitorilor Americani de povești de dragoste (RWA).
Plin de pasiune și romantism, romanul Pirații, care s-ar încadra la fantezie istorică romantică, își captivează cititorii prin întâlnirea dintre o femeie contemporană, Phoebe, încă suferind în urma divorțului și partajului abia finalizate, din vina soțului infidel, care nimerește, printr-un portal în timp, în secolul al optsprezecelea, și un corsar american din 1776, Duncan Rourke, rămas în istorie ca "piratul patriot". Excursia ei în timp va schimba puțin istoria, salvându-l de la moarte la momentul oportun, prin puterea magică a dragostei.
Avem aventuri pe mare și pe uscat, bătălii, dueluri, pedeapsa obișnuită a vremii, de biciuire publică a celui care a greșit față de un superior, un bal la o plantație din Charleston, o femeie geloasă și o altă poveste de dragoste, în plan secundar, pe care vă las s-o descoperiți.
Recomand această carte tuturor romanticilor dornici de câteva clipe într-o lume a corsarilor neîmblânziți și, mai ales, amatorilor de călătorii în timp, de genul Outlander (Călătoarea).
de Linda Lael Miller
335 pag
Editura Miron, 2012
ISBN 978-973-8991-73-6
Eu, în general, nu fac recenzii. Consider că nu mă pricep, și că alții pot vorbi mult mai frumos despre cărțile care mi-au plăcut și mie. Prea rar scriu despre o carte de un autor străin, pe care nu am primit-o exact pentru o opinie sinceră (cum a fost cazul celor câteva în engleză, menționate pe blog și pe Goodreads). Totuși, când primesc câte o carte de la prietene dragi, ceva mă îndeamnă să scriu despre ele, că le-am citit și mi-au plăcut. Și cum să nu îmi placă un roman de dragoste cu... pirați? A știut ce face cine mi-a dat-o...
Scriitoarea Linda Lael Miller, autoare a peste 100 de romane istorice și contemporane, este în capul listelor de best sellers în ziarele New York Times și USA TODAY. A primit premiul Nora Roberts pentru întreaga activitate în 2007 din partea Asociației Scriitorilor Americani de povești de dragoste (RWA).
Plin de pasiune și romantism, romanul Pirații, care s-ar încadra la fantezie istorică romantică, își captivează cititorii prin întâlnirea dintre o femeie contemporană, Phoebe, încă suferind în urma divorțului și partajului abia finalizate, din vina soțului infidel, care nimerește, printr-un portal în timp, în secolul al optsprezecelea, și un corsar american din 1776, Duncan Rourke, rămas în istorie ca "piratul patriot". Excursia ei în timp va schimba puțin istoria, salvându-l de la moarte la momentul oportun, prin puterea magică a dragostei.
Avem aventuri pe mare și pe uscat, bătălii, dueluri, pedeapsa obișnuită a vremii, de biciuire publică a celui care a greșit față de un superior, un bal la o plantație din Charleston, o femeie geloasă și o altă poveste de dragoste, în plan secundar, pe care vă las s-o descoperiți.
Recomand această carte tuturor romanticilor dornici de câteva clipe într-o lume a corsarilor neîmblânziți și, mai ales, amatorilor de călătorii în timp, de genul Outlander (Călătoarea).
November 8, 2017
This is an imaginative tale that is masterfully written. The characters and lovable, and original as is the story itself. Ms. Miller managed to create an amazing bond between two people in a very short time.
Phoebe is mysteriously transported back into a time of pirates through a magical elevator that served as a gateway. On the other side she meats Duncan who for all his brashness turns out to be the man of Phoebe's dreams. The story follows them through many twists and turns taking the reader on an emotional roller coaster ride.
Ms. Miller has made even the most unlikely of events seem to be real. This is a book that you will be glad you read.
Phoebe is mysteriously transported back into a time of pirates through a magical elevator that served as a gateway. On the other side she meats Duncan who for all his brashness turns out to be the man of Phoebe's dreams. The story follows them through many twists and turns taking the reader on an emotional roller coaster ride.
Ms. Miller has made even the most unlikely of events seem to be real. This is a book that you will be glad you read.
February 17, 2025
My mother used to read a lot of Linda Lael Miller and this was one of her leftover books not completely like her main body of work that leans toward western (cowboy type) male hero’s and their female counterparts. This one was a time travel romance where the modern ((1980s) heroine gets transported back to the time of the American Revolution and falls in love with a rebel who pirates against the British to help the Americans win their war for freedom. Didn’t know how Linda Miller was going to wrap it up in the end with the two lovers being from different time periods, but I think she handled it quite well.
Read
September 6, 2023I just read this for the second time. I didn't remember it, but I enjoyed it because I usually enjoy time travel. The only problem I have is the description of the Charleston, SC, area. Ms. Miller says Phoebe was taken in a boat up the Charles River to the family's plantation. The Charles River is in Boston, not Charleston. The rivers in Charleston are the Ashley and the Cooper. I have lived in SC all my life and the saying is that "the Ashley and Cooper meet to form the Atlantic Ocean." A good editor would have caught this error. Ms. Miller needs to do some geographical research.
May 9, 2020
It is really amazing and so exciting .The events are unexpected and keep you thrilled and you can't stop yourself from reading you can become easily addicted to the characters especialyy the relation of Dunkan and Phoebe .I really liked how Phoebe challenged Dunkan from the first chapter to the last refusing to just sit down and wait for him to come back but she always insisted to go with him .I got the chills toward the adventerous texture of this book and can't get over it.
December 19, 2020
I only finished this because I was really in the mood for a nice historical romance, and there was good chemistry with the main characters, although it is ridiculous how quickly these people fall in love. There were a lot of holes in the story, and most of the drama was created by the presence of the main character, Phoebe. I give it 3 stars instead of 2 because it did get better by the end, and you could see how the pieces of the time travel puzzle came together and were meant to be.
August 10, 2024
An amazing time travel romance
A 1995 woman finds herself smack dab in the middle of the American Revolution falling in love with a patriot/pirate named Duncan Rourke. She learns how to navigate 1780 and the customs of the era.
I love this book. Not only does she go to 1780 but he ends up in her time. It made me laugh to read him experiencing her world. This book was a great read. I recommend this book.
A 1995 woman finds herself smack dab in the middle of the American Revolution falling in love with a patriot/pirate named Duncan Rourke. She learns how to navigate 1780 and the customs of the era.
I love this book. Not only does she go to 1780 but he ends up in her time. It made me laugh to read him experiencing her world. This book was a great read. I recommend this book.
May 5, 2019
I love time travel books like Ashford's Bride or Knight in Shining Armor. I also love books set during the American Revolution. So I had great expectations for this book. Somehow it didn't live up to them. The premise sounded good. The beginning of the book was intriguing. But after that, it seemed to go downhill. In the end, it was just an average read.
June 22, 2024
Great time travel romance!
More than I expected. Lots of twists and turns that kept me glued to it. Just when I thought the ending was predictable, another curve was thrown in making it suspenseful and tragic! More than just a mysterious romantic time travel revealing a glimpse of colonial America's beginnings. Good story!
More than I expected. Lots of twists and turns that kept me glued to it. Just when I thought the ending was predictable, another curve was thrown in making it suspenseful and tragic! More than just a mysterious romantic time travel revealing a glimpse of colonial America's beginnings. Good story!
April 5, 2023
This is an oldie but a goodie. I dug into my old books to get this one. I love a good time travel romance, and this one has some action, too. There was a little twist in there I wasn't really expecting. I really liked this book.
August 12, 2023
Duncan Rourke is known to historians as the pirate patriot. He is dead for two centuries or he's supposed to be until Phoebe Turlow steps out of a van into a run down island hotel, onto a creaky el astor and into his would. This is fun read.
April 15, 2024
Wonderful Adventure!
Characters so real, you want to grab a sword and help Duncan and Phoebe Anne as they struggle through the American Revolution. Feels as if you are part of the family. Great ending!
Characters so real, you want to grab a sword and help Duncan and Phoebe Anne as they struggle through the American Revolution. Feels as if you are part of the family. Great ending!
March 14, 2022
Twist on Out!anderso
I loved the juxtaposition of the times and the repartee between the two characters. A!so loved the stories of the family and the fight for America!
I loved the juxtaposition of the times and the repartee between the two characters. A!so loved the stories of the family and the fight for America!
June 26, 2022
Very cheesy. Poor storytelling. No romance arc.
July 24, 2022
Awesome
Was a great book. Very good author have read many of her books. Definitely want to read this book you will enjoy
Was a great book. Very good author have read many of her books. Definitely want to read this book you will enjoy
October 27, 2022
The story was okay until the first love scene occurred in a dirt-floored cellar often inhabited by rats. After that, the author lost me despite the overall swashbuckling adventures and drama.
June 22, 2023
I read this book several years ago and really liked it but this time I am not so much impressed so I dropped it down a star.
April 12, 2024
It was pretty badly written, but the sex scenes were pretty steamy
Displaying 1 - 30 of 83 reviews